Condamnare evaziune fiscala

Prin rechizitoriul nr. X/P/2014 din 30.05.2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt a fost trimis în judecată  în stare de libertate inculpatul S M pentru  săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art.9 alin.1 lit. b din Legea nr.241/2005 cu aplic. art.5 C.p., constând în aceea că în calitate de administrator al SC I C B SRL B, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, nu a evidenţiat în actele financiar-contabile ale societăţii şi în documentele fiscale vânzările de mărfuri efectuate de la punctul de desfacere cu amănuntul, cu consecinţa diminuării impozitului pe profit şi a TVA de plată şi producerea unui prejudiciu bugetului consolidat al statului în sumă totală de 39.498 lei, reprezentând impozit pe profit în cuantum de 16.017 lei şi TVA în cuantum de 23.481 lei.

Ca situaţie de fapt, în actul de trimitere în judecată s-a reţinut că în perioada ianuarie 2012 – iunie 2012, inculpatul S M, având calitatea de administrator al SC I C B SRL B, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, nu a evidenţiat în actele financiar-contabile ale societăţii şi în documentele fiscale vânzările de mărfuri efectuate de la punctul de desfacere cu amănuntul, cu consecinţa diminuării impozitului pe profit şi a TVA de plată şi producerea unui prejudiciu bugetului consolidat al statului în sumă totală de 39.498 lei, reprezentând impozit pe profit în cuantum de 16.017 lei şi TVA în cuantum de 23.481 lei.

Conform istoricului înaintat de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Olt (vol. I, fil. 136-146), SC I C B SRL B, CUI 15012550, a fost înregistrată în registrul comerţului la data de 07.11.2002.

Societatea a avut sediul principal în oraşul B, str. D jud. Olt, iar din anul 2004 societatea a avut ca unic asociat şi administrator pe inculpatul S M.

Activitatea principală a societăţii declarată la registrul comerţului a fost “Extracţia pietrişului şi nisipului; extracţia argilei şi caolinului”, desfăşurând şi activităţi de construcţii, precum şi comerţ cu amănuntul la sediile secundare din oraşul B, str. , jud. Olt şi com. B, jud. Olt.

La data de 06.02.2012, prin Sentinţa nr. X a Tribunalului Olt s-a deschis procedura generală a insolvenţei cu privire la SC I C B SRL B, al cărei administrator era inculpatul S M. Totodată, prin aceiaşi sentinţa a fost numit administrator judiciar provizoriu C.I.I. I C D(vol. I, fil. 199-200).

În perioada următoare, până la data de 25.06.2012, astfel cum rezultă din rapoartele întocmite de administratorul judiciar, SC I C B SRL B a mai desfăşurat activitate curentă, însă la un nivel redus, respectiv vânzare cu amănuntul de mărfuri alimentare în cadrul magazinului din com. B, jud. Olt şi a fost continuată activitatea de lucrări construcţii conform contractelor în curs (vol. I, fil. 146-150).

Întrucât în perioada de supraveghere nu a fost depus un eventual plan de reorganizare a activităţii societăţii, administratorul provizoriu a propus trecerea la procedura de faliment, admisă prin sentinţa nr. Y/25.06.2012 a Tribunalului Olt, (vol. I, fil. 208-210), lichidator judiciar fiind C.I.I. I C D.

Totodată, în actul de trimitere în judecată s-a reţinut că în speţă, cu ocazia inventarierii bunurilor societăţii, la data de 11.07.2012, lichidatorul judiciar a constatat un stoc de marfă în valoare de 2.015 (vol. I, fil. 211-217), deşi astfel cum rezultă din balanţa pe luna ianuarie 2012, SC I C B SRL B avea înregistrat în contabilitate un stoc de marfă în valoare de 177.448,15 lei.

Aceste aspecte au fost confirmate de lichidatorul judiciar I C D, audiat în calitate de martor pe parcursul urmăririi penale (vol. I, fil. 269, 271).

Potrivit Legii 571/2003 privind Codul fiscal în forma aflată în vigoare în anul 2012, data comiterii faptei, lipsa în gestiune era asimilată livrărilor de bunuri, sens în care, în art. 128 alin. 4 lit. d se stipula că „sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată bunurile constatate lipsă din gestiune”.

 Pe parcursul cercetărilor penale s-a dispus prin ordonanţă efectuarea în cauză a unei expertize contabile prin care s-a solicitat expertului să stabilească dacă suma de 175.433,15 lei constatată ca diferenţă dintre soldul contului 371 în luna ianuarie 2012, când s-a deschis procedura generală de insolvenţă şi suma rezultată din evaluarea stocului de marfă din luna noiembrie 2012, este înregistrată în evidenţa contabilă cu documente justificative legale şi dacă pentru acesta s-au achitat obligaţiile fiscale la bugetul de stat.

În raportul de expertiză contabilă s-a stabilit la capitolul III „Concluzii", la obiectivul 1, minusul la inventariere, neînregistrat în actele contabile este în sumă de 123.585 lei, pentru care valoarea obligaţiilor fiscale aferente este de 14.546 lei TVA şi 4.488 lei impozit pe profit (vol. I, fil. 89-100).

În vederea stabilirii cu exactitate a situaţiei stocurilor şi calcularea prejudiciului, au fost ridicate toate documentele financiar-contabile şi s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice de către inspectorii antifraudă din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt ale cărei concluzii au stabilit că mărfurile constatate lipsă la inventar, în valoare de 123.585 lei, generează obligaţii fiscale reprezentând impozit pe profit şi TVA aferent acestora, în valoare totală de 39.498 lei, din care TVA în sumă de 23.481 lei şi impozit pe profit în sumă de 16.017 lei (vol. I, fil. 33-41).

De asemenea, s-a reţinut că lipsa stocurilor şi producerea prejudiciului a fost constatată şi prin raportul de expertiză contabilă întocmit în dosarul civil nr. Z/104/2011 aflat pe rolul Tribunalului Olt (vol. I, fil. 101-116).

Fiind audiat pe parcursul urmăririi penale inculpatul S M a recunoscut omisiunea înregistrării în contabilitatea a sumei de 123.585 lei ca şi stoc de marfă, însă, cu precizarea că acest stoc era constituit şi din bunuri care au fost sustrase din gestiune, precum şi alte obiecte de inventar (mobilier bucătărie, mobilier discotecă) care nu au fost luate în calcul la inventariere (vol. I, fil. 279-292).

Pentru elucidarea acestui aspect inculpatul a propus audierea martorilor MI şi I T, care au confirmat că la punctul de lucru din com. B s-au aflat mai multe obiecte de inventar (vol. I, fil. 273, 276), dar bunurile despre care susţine inculpatul că ar fi fost parte a stocului scriptic de marfă fiind obiecte de inventar, necesare desfăşurării activităţii, nu pot fi înregistrate în contul de mărfuri conform legislaţiei în vigoare.

S-a reţinut de asemenea că mărfurile reprezintă bunuri pe care societatea le cumpără în vederea revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii.

Tocmai aceste mărfuri nu au fost identificate la inventarul efectuat, fiind înstrăinate de inculpat fără a fi înregistrate operaţiunile în evidenţa contabilă, astfel cum a rezultat din probatoriul administrat în cauză.

Prin acelaşi rechizitoriu  s-a dispus clasarea cauzei  faţă de suspectul S M sub aspectul savârsirii infractiunii de evaziune fiscale prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din legea 241 /20056 cu aplic. art. 5 C.p.

Precedându-se la audierea inculpatului S M de către instanţa de judecată, la data de 06.10.2016, acesta a învederat instanţei că nu recunoaşte săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscala reţinută în sarcina sa în actul de trimitere în judecată, precizând totodată că îşi menţine în totalitate depoziţia dată pe parcursul urmăririi penale existentă la filele 279-280 dup.

 Cu aceeaşi ocazie, inculpatul a relatat că societatea pe care a administrat-o, respectiv, SC I C B SRL B avea doua puncte de desfacere, unul în satul B, comuna B şi altul în comuna B şi nu este adevărat că nu a înregistrat în  actele contabile ale societăţii şi în documentele fiscale vânzările de mărfuri efectuate de la punctul de desfacere cu amănuntul existent în comuna B jud. Olt. Acesta a mai relatat că în perioada respectivă nu mai administra firma, aceasta fiind administrată de administratorul judiciar CI I, el desfăşurând activităţi numai sub supravegherea permanentă a acestuia.

 Inculpatul a mai arătat că în perioada  ianuarie- iunie 2012 în care a administrat societatea, toate operaţiunile au fost înregistrate în evidenţa contabilă, iar în luna iulie 2012 firma a fost trecută în faliment.

 Urmare a acestui fapt, la data de 06 august s-a prezentat la societate administratorul judiciar care i-a cerut să vadă activele societăţii, precum şi locul unde acestea se regăsesc, după care a procedat la efectuarea inventarierii bunurilor societăţii, inventariere care s-a facut în lipsa sa.

 Inculpatul a  mai arătat că este adevărat ca la data de 30.06.2011 în balanţa de verificare contul 455 există un sold debitor în suma de 490.872 lei, suma care reprezintă dividende neridicate de acesta, situatie in care societatea era debitoare  faţă de el cu suma de bani sus menţionată (fila 22 dosar instanţă).

Apărarea inculpatului este nesinceră şi nereală fiind construită cu scopul  de a induce în eroare organele judiciare, fiind totodată infirmată de probele administrate în cauză.

 Observând actele si lucrările dosarului se constată că în speţă suma de 34.498 lei ce constituie obiectul infracţiunii de evaziune fiscală prev de art 9 alin. 1 lit. b din Legea 241/2005 reţinută în sarcina inculpatului a fost constatată lipsă la inventarierea efectuată la data de 11.07.2012 cu ocazia inventarierii bunurilor efectuată de către lichidatorul judiciar, nefiind vorba de o sumă care să nu fi fost înregistrată în evidenţa contabilă în perioada în care societatea a fost administrată de inculpat.

 Apărarea inculpatului  este infirmată şi de depoziţiile martorului I C D, lichidatorul judiciar, care fiind audiat de instanţă a precizat că îşi menţine în totalitate depoziţia dată în faţa organului de politie existentă la fila 269 dup.

Acesta a mai relatat ca a mai fost desemnat de instanta de judecata ca lichidator judiciar provizoriu pentru SC I C B SRL B al cărei administrator era  inculpatul S ca urmare a cererii de intrare in insolventa a acesteia formulată de catre SC E T S SRL B. Martorul a arătat ca in cadrul procedurii de dersfăşurare a insolvenţei a constatat că în documentele contabile ale societăţii  administrată de inculpat erau înregistrate o serie de operatiuni comerciale care nu aveau la bază documente legale, iar in acestea erau trecute o serie de bunuri care nu fuseseră predate cu ocazia predării-primirii gestiunii societăţii după ce a fost desemnat lichidator judiciar, bunuri care nu au fost predate deoarece nu mai existau.

 Martorul a mai arătat că s-a procedat în modul acesta pentru a se disimula existenta bunurilor respective, iar inculpatul a înregistrat în evidenţa contabilă o serie de bunuri alimentare în valoare de peste 170.000 lei , bunuri pe care nu le avea în realitate şi care erau înregistrate in contabilitate pe baza unor facturi de intrare, suspiciunea sa fiind că aceste bunuri au fost vândute “la negru” fără documente legale, iar sumele încasate nu s-au mai înregistrat in evidentele contabile, evidenţă care evidentiază faptul ca inculpatul a sustras sume de bani din patrimonial societatii prin efectuarea unor operaţiuni comerciale contabile fictive ( fila 33 dosar instanţă).

 Depoziţia martorului I  C Dse coroborează cu raportul de expertiză contabilă prin care s-a stabilit  la capitolul III Concluzii la obiectivul nr. 1 că minusul la inventariere neînregistrat în actele contabile este in valoare de 123.585 lei pentru care valoarea obligaţiilor fiscale aferente este de 23.481 lei Tva si 16.017 lei impozit pe profit.

Totodată, s-a concluzionat că mărfurile constate lipsă la inventar in valoare de 123.585 lei generează obligaţii fiscale reprezentant impozit pe profit si tva acestora in valoare de 39.498 lei din care TVA in suma de 23.481 lei şi impozit pe profit in suma de 16.017 lei

 Pe parcursul urmăririi penale inculpatul S a recunoscut omisiune a înregistrării în contabilitate a sumei de 123.585 lei ca şi stoc de marfă cu precizarea că acest stoc era constituit şi din bunuri ce au fost sustrase din gestiune precum şi alte obiecte de inventar (mobilier bucătărie, mobilier discotecă) care nu au fost luate în calcul la inventar.

Aşa cum s-a arătat, Apărarea inculpatului a fost infirmată de depoziţiile martorului în I C D, depoziţii care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.

În cauză au fost audiaţi şi martorii MI şi I T care au confirmat că la punctul de lucru din comuna B s-au aflat mai multe obiecte de inventar, aspect susţinut şi de inculpat, dar aceste bunuri cu privire la care inculpatul susţine că ar fi fost parte a stocului scriptic de marfă fiind obiecte de inventar necesare activităţii care nu pot fi înregistrate în contul de mărfuri conform legislaţiei în vigoare (filele 34-35  dosar instanţă).

 Deşi inculpatul nu a recunoscut săvârşirea infractiunii pentru care a fost trimis în judecată, situaţia de fapt şi vinovăţia sa au fost pe deplin dovedite  cu materialul probator administrat în cauză, pe parcursul urmăririi penale si al judecatii, respectiv:  raport de constatare (fil. 33-41 dup),  înscrisuri contabile (fil. 47-83 dup),  raport de expertiză contabilă (fil. 89-100 dup),  raport de expertiză contabilă extrajudiciară (fil. 101-116 dup),  raport de constatare extrajudiciar (fil. 117-135 dup), documente privind constituirea şi radierea societăţii, balanţe de verificare (fil. 136-211 dup),  proces-verbal de inventariere (fil. 211-217 dup), înscrisuri contabile (fil. 218-252 dup),  declaraţii martori (fil. 263-278 dup), declaraţii inculpat (fil. 279-294 dup),  înscrisuri: fişe cont 303, 455, 461, 473, 542, pentru perioada 2006 – 2011 şi balanţă noiembrie 2011, înscrisuri: fişe cont 371, pentru perioada 2006 – 2007,  înscrisuri: fişe cont 371, pentru perioada 2008 – 2011.

Fapta inculpatului S M care in perioada ianuarie 2012- iunie 2012, având calitatea de administrator la SC I C B SRL B ion scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale nu a evidenţiat în actele contabile si in documentele fiscale vânzările de marfuri efectuate de la punctul de lucru cu amănuntul cu consecinţa diminuării impozitului pe profit si al TVA de plata si producerea unui prejudiciu bugetului consolidata al statului in valoare totala de 39.498 lei , întrunesc elementele constitutive ale infractiunii de evaziune fiscala prev de art. 9 alin. 1 lit b din Legea 241/2005, in  forma prevăzută anterior modificării prin legea 2555/2013 cu Aplic. art. 5 Cod penal si in consecinţă se impune condamnarea acestuia.

Vinovăţia inculpatului sub aspectul infracţiunii astfel reţinute, îmbracă forma intenţiei directe deoarece inculpatul  a prevăzut rezultatul faptei sale şi a urmărit producerea acestuia prin săvârşirea sa, rezultând în mod indubitabil din  ansamblul probator administrat în faza de urmărire penală şi în cursul cercetării judecătoreşti.

Fiind îndeplinite condiţiile răspunderii penale  prev. de art. 396 alin. 2 C.p.p. deoarece instanţa a constatat dincolo de orice îndoială rezonabilă că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat, va dispune condamnarea acestuia la  o pedeapsă cu închisoarea având în vedere la individualizarea acesteia criteriile prev. de art. 74 C.p., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, fiind vătămate relaţiile sociale referitoare la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, legiuitorul urmând să asigure îndeplinirea acestora prin incriminarea acestor infracţiuni, conduita inculpatului după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal cu referire la atitudinea  nesinceră de nerecunoaştere a faptei comise.

Astfel, instanţa va concluziona că fapta inculpatului prezintă un grad relativ ridicat  de pericol social, tocmai în raport cu  aspectele prezentate anterior, respectiv cu modul în care inculpatul a realizat în concret acţiunea ce constituie elementul material al infracţiunii de  evaziune fiscală, cu împrejurările care  o particularizează, cu caracterul şi importanţa obiectului material lezat, cu urmarea produsă, respectiv prejudicierea bugetului de stat cu suma de 39.498 lei dar şi  cu persoana inculpatului care nu  a recunoscut fapta şi nu este cunoscut cu antecedente penale.

Având în vedere aceste elemente ce ţin cont de datele ce caracterizează pozitiv persoana inculpatului, instanţa apreciază că scopul preventiv educativ al pedepsei cu închisoarea la care va fi condamnat inculpatul, instanţa apreciază acesta poate fi atins şi fara executarea pedepsei, cele reţinute constituind indicii temeinice că inculpatul îşi va schimba comportamentul social soi fara executarea pedepsei intr-un loc de detenţie.

 În consecinţa, urmează ca în cazul inculpatului să se dispună suspendarea condiţionată a executării pedepsei la care acesta va fi condamnat, în speţă fiind îndeplinite conditiile prev. de art. 81 şi 82 Cod penal 1969.

Pentru toate aceste considerente, instanţa va dispune condamnarea inculpatului la  o pedeapsă  de 2 ani închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor  prev. de art.64 alin.1 lit. a Teza a II-a , lit. b şi c C.p. respectiv, „dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice,  dreptul de a ocupa  o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat,  dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru  săvârşirea infracţiunii”.

I se vor pune in vedere inculpatului disp art.83 şi 84 C.p. privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei infracţiuni în perioada termenului de încercare.

În baza art.71 alin. 5 C.p. 1969 pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se va suspenda şi executarea pedepselor accesorii.

Referitor la latura civilă, este de observat că AJFP Olt pentru DGRFP Craiova în numele ANAF Bucureşti, reprezentant legal al Statului Român cu adresa nr. X/26.09.2016 s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 39.498 lei despăgubiri civile, solicitând totodată obligarea inculpatului şi la plata obligaţiilor fiscale accesorii.

 Având în vedere că în speta se va dispune condamnarea inculpatului pentru săvârşirea infractiunii de evaziune fiscala, urmează ca instanţa  în baza art.397 alin. 3 C.p.p. rap. la art. 25 C.p.p. rap. la art.1357 şi la art. 1382 Cod civil să admită cererea şi să dispună obligarea inculpatului S M la plata sumei de 39.498 lei despăgubiri civile către partea civilă Statul Român reprezentat de ANAF Bucureşti prin DGRFP Craiova şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt şi la plata obligaţiilor fiscale accesorii pe perioada cuprinsă între data producerii prejudiciului şi data achitării integrale a acestuia către partea civilă.

În baza art.13 alin. 1 din Legea nr.241/2005 la data rămânerii definitive a prezentei hotărârii copia dispozitivului acesteia se va comunica Oficiului Naţional al Registrului Comerţului în vederea efectuării menţiunilor corespunzătoare.

Conform art. 4 şi 6 din OG nr.75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri copia dispozitivului acesteia se va transmite şi Ministerului Finanţelor Publice şi DGFP Olt.

Obligă pe inculpat la plata sumei de 2000 lei cheltuieli judiciare statului (1500 lei urmărire penală şi 500 lei judecată).

Văzând disp. art. 274 C.p.p.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTARASTE

 În baza art. 9 alin. 1 lit.b din Legea nr.241/2005 cu aplic. art. 5 alin. C.p. condamnă pe inculpatul S M, fiul lui I şi I, născut la data de.1949 în B, judeţul Olt, domiciliat în comuna B, sat B  judeţul Olt, CNP –, fără antecedente penale, la o pedeapsă de 2 ani închisoare  - pedeapsă principală şi interzicerea exercitării drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit. a Teza a II-a , lit. b şi c C.p. pe o durată de 2 ani - pedeapsă complementară.

În baza art. 71 alin. 1  C.p. 1969 aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit. a, Teza a II-a lit. b şi c C.p pe durata termenului de încercare.

În baza art. 81 şi art. 82 c.p. dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o durată de 4 ani din care 2 ani pedeapsa şi 2 ani interval de timp stabilit de lege.

Se pun în vedere inculpatului dispoz. art.83 şi art.84 C.p. privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei în cazul săvârşirii unei infracţiuni în perioada termenului de încercare.

În baza art.71 alin. 5 C.p. 1969 pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii se suspendă şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art.397 alin. 3 C.p.p. rap. la art. 25 C.p.p. rap. la art.1357 şi la art. 1382 Cod civil admite cererea şi dispune obligarea inculpatului S M la plata sumei de 39.498 lei despăgubiri civile către partea civilă Statul Român reprezentat de ANAF Bucureşti prin DGRFP Craiova şi Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Olt şi la plata obligaţiilor fiscale accesorii pe perioada cuprinsă între data producerii prejudiciului şi data achitării integrale a acestuia către partea civilă.

În baza art.13 alin. 1 din Legea nr.241/2005 la data rămânerii definitive a prezentei hotărârii copia dispozitivului acesteia se va comunica Oficiului Naţional al Registrului Comerţului în vederea efectuării menţiunilor corespunzătoare.

Conform art. 4 şi 6 din OG nr.75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri copia dispozitivului acesteia se va transmite şi Ministerului Finanţelor Publice şi DGFP Olt.

Obligă pe inculpat la plata sumei de 2000 lei cheltuieli judiciare statului (1500 lei urmărire penală şi 500 lei judecată).

Cu apel.

Pronunţată în şedinţă publică azi 23 noiembrie 2016, la Tribunalul Olt.

Data publicarii pe portal:10.08.2017

Domenii speta

Spete similare