Procedura insolvenţei. Legea nr. 85/2006. Modalitatea de calcul a ponderii procentuale deţinute de creditori în adunarea creditorilor

Prin sentinţa nr. 52 din 30 ianuarie 2017 Tribunalul Suceava – Secţia civilă a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de creditoarea B.C.R. SA B. împotriva hotărârii Adunării Creditorilor din data de 31.10.2016, în cauza privind insolvenţa debitoarei SC A. SA, lichidator judiciar fiind M. IPURL.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut că, prin hotărârea Adunării Creditorilor din data de 31.10.2016, ce face obiectul contestației, s-a decis cu un procent de 61,35 % din totalul creanțelor prezente confirmarea M. IPURL în calitate de lichidator judiciar al S.C A. S.A. Totodată, cu un procent de 48,31% din totalul creanțelor prezente s-a aprobat pentru lichidatorul judiciar un comision fix în sumă de 2.000 lei/lunar fără TVA și un procent de 3% din sumele distribuite către creditori în procedura de faliment.

La adoptarea acestei hotărâri au votat prin corespondență următorii creditori: AJFP prin adresa nr. 26806/31.10.2016 ce reprezintă un procent de 31,57% din totalul creanțelor înscrise; Banca C. S.A. prin adresa nr. 694/28.10.2016 ce reprezintă un procent de 26,87% din totalul creanțelor înscrise; Consiliul Județean prin adresa nr. 23428/26.10.2016, ce reprezintă 6,08% din totalul creanțelor înscrise; E.ON prin adresa din data de 2,99% din totalul creanțelor înscrise și S. D., SC A. S.A. prin adresa nr. 32/28.10.2016 ce dețin 2.02% din totalul creanțelor. Astfel, au fost întrunit un cvorum de 69,53% din totalul masei credale, fiind întrunite condițiile de cvorum prevăzute de art. 15 alin.1 din Legea nr. 85/2006.

Critica adusă de contestatoarea Banca C. S.A. privește modul în care a fost stabilit acest cvorum, contestatoarea susținând, în esență, că acesta ar fi trebuit stabilit în funcție de tabelul definitiv consolidat al creanțelor, potrivit dispoziţiilor legale.

În cauză, la data convocării și ținerii Adunării Creditorilor debitoarei SC A. S.A. (31.10.2016) nu era întocmit și publicat tabelul definitiv consolidat al creanțelor, astfel încât calculul valorii totale a creanțelor a fost făcut potrivit planului de reorganizare confirmat în temeiul art. 15 alin. (2) lit.c) din Legea nr. 85/2006. Potrivit sentinței de deschidere a procedurii de faliment nr. 543 din 27.09.2016 termenul până la care trebuia întocmit și depus tabelul definitiv consolidat al creanțelor era 21.12.2016, deci ulterior celui ținerii Adunării creditorilor. După cum reiese din tabelul definitiv consolidat al creanțelor valoarea acceptată prin planul de reorganizare al tuturor creanțelor este de 6.756.200,52 lei, din care 1.815.145,07 lei reprezintă creanța garantată a Băncii C. S.A.; 136.313 lei creanțe salariale a S.D.; 2.396.012,57 lei creanțe bugetare din care 2.133.102 lei este creanța D.G.F.P.; 1.618.089,86 lei creanțe chirografare art. 96.1., din care 202.127,34 lei reprezintă creanța E.ON S.A. și 790.640,02 lei alte creanțe chirografare, din care suma de 411.103,01 lei reprezintă creanța C.J.

La o simplă însumare a creanțelor creditorilor participanți la Adunarea Creditorilor s-a constatat că acestea se ridică la suma de 4.697.790,08 lei, ceea ce reprezintă un procent de 69,53%, deci peste cvorumul necesar de 30% din valoarea creanțelor prevăzut de art. 15 alin. (1) din Legea nr.85/2006, cvorum ce, potrivit alin. (2) lit.c) din același articol se calculează ulterior confirmării planului de reorganizare și până la afișarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din planul de reorganizare confirmat. Or, din planul de reorganizare confirmat reies creanțele menționate și nu alte creanțe. Astfel, Adunarea Generală a Creditorilor a fost legal convocată, fiind respectate prevederile art.15 din Legea nr.85/2006, fapt pentru care judecătorul sindic, a constatat că nu este dat nici un motiv de nelegalitate al hotărârii Adunării Creditorilor din data de 31.10.2016.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs creditoarea Banca C. SA criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivare a arătat că, urmare a publicării de către lichidatorul judiciar provizoriu în BPI a procesului-verbal al şedinţei adunării creditorilor nr. 20385 din 08.11.2016, prin cererea emisă sub nr. DRPC 729 din 14.11.2016 („Dezvoltare a motivelor cererii în anulare”), transmisă la dosarul cauzei conform dovezilor anexate, a reiterat observaţia că se confirmă încă o dată lipsa unui tabel corect întocmit pentru a se reţine cvorumul/prezenţa în adunare, ceea ce atrage nelegalitatea hotărârilor, ca fiind rezultatul votului în cadrul adunării.

Mai arată că menţiunile din acest act nu au fost reţinute în practicaua hotărârii recurate, deşi anumite menţiuni din motivare pot duce la concluzia că şi acestea au făcut obiectul analizei judecătorului sindic – de exemplu, în stabilirea stării de fapt care face obiectul procesului: "Totodată cu un procent de 48,31 % din totalul creanţelor prezente (înscrise, din eroare fiind trecut din creanţele prezente) s-a aprobat pentru lichidatorul judiciar un comision fix în sumă de 2.000 lei/lunar fără TVA şi un procent de 3% din sumele distribuite către creditori în procedura de faliment”.

Hotărârea pronunţată a fost dată pornind de la o incompletă reţinere a motivelor acţiunii introductive, hotărârea cuprinzând implicit o motivare incompletă faţă de obiectul cererii (situaţie care poate fi încadrată în prevederile art. 304 pct.7 Cod procedură civilă din 1865 sau ca o netemeinică analiză a fondului cererii deduse judecăţii).

Instanţa de fond nu a efectuat o analiză a necesităţii actualizării tabelului de creanţe la momentul adunării din 31.10.2016 în contextul în care planul de reorganizare a produs efecte în perioada dintre 25.04.2012 – data confirmării planului de către judecătorul sindic prin sentinţa nr. 988/2012 – 27.09.2016 – data trecerii la faliment, limitându-se la a se raporta formal la tabelul de creanţe indicat de către lichidatorul judiciar ca fiind ultimul publicat, în perioada de început a aplicării planului de reorganizare confirmat.

Prin cererea dezvoltată, recurenta a arătat că existenţa unei obligaţii a lichidatorului judiciar de actualizare a tabelului de creanţe este prevăzută şi la art.3 pct.19 din Legea nr. 85/2006, având în vedere că este posibil ca unii creditori să piardă această calitate prin achitarea în întregime a creanţelor cu care au fost înscrişi în tabelul definitiv consolidat, ulterior afişării acestuia, fiind contrar principiului legalităţii ca aceştia să continue să voteze.

Astfel, se poate constata că procesul verbal s-a încheiat la data de 31.10.2016 s-a făcut prin reţinerea unui cvorum raportat la „tabelul definitiv consolidat al creanţelor”, publicat în BPI nr. 21226/12.12.2013. După înscrierea creanţei la masa credală, procesul creditorului îndreptăţit să participe la procedura insolvenţei continuă până la închiderea procedurii, acţiunea acestuia şi toate drepturile exercitate trebuie să îndeplinească condiţiile generale ale acţiunii civile.

S-a observat prin cererea emisă sub nr. DRPC 729/14.11.2016, că acest tabel conţine o eroare esenţială în ceea ce priveşte creanţa Băncii C., cuprinzând numai partea de creanţă care a fost propusă spre plată prin planul de reorganizare (care a fost de altfel achitată integral). Partea de creanţă recunoscută şi înregistrată în tabelul preliminar de creanţă, devenită incontestabilă, dar care urma a fi plătită în afara perioadei planului de reorganizare a societăţii nu este menţionată în acest tabel.

De asemenea, hotărârea primei instanţe a fost dată cu încălcarea principiului contradictorialităţii şi nemijlocirii (încălcarea regulilor de procedură – art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă), faţă de aspectul necomunicării întâmpinării formulate de către lichidatorul judiciar în cauză, precum şi a înscrisurilor depuse odată cu aceasta în susţinerea poziţiei sale, fiind încălcate dispoziţiile legale ce consacră principiul contradictorialităţii şi al nemijlocirii, prin pronunţarea soluţiei în baza unor apărări şi dovezi care nu au fost puse în dezbaterea părţilor. 

Necomunicarea întâmpinării şi nerespectarea principiului contradictorialităţii par, de altfel, să fi dus şi la crearea unei confuzii în analiza cauzei la fond, preluată din întâmpinarea formulată de către lichidatorul judiciar, prin reţinerea eronată a motivului principal al acţiunii introductive, hotărârea cuprinzând o motivare parţial străină de obiectul cererii.

Prin corespondenţa electronică adresată lichidatorului judiciar provizoriu au fost solicitate anumite înscrisuri, pentru a putea fi analizate şi eventual formulate observaţii / critici suplimentare, privind legalitatea modalităţii de reflectare în procesul verbal. De asemenea, referitor la posibilitatea / obligaţia de a transmite părţilor şi participanţilor la un proces civil încheierile de şedinţă şi hotărârile în format electronic, prin cererea emisă sub nr. DRPC800 din 15.12.2016 a solicitat comunicarea – în calitate de creditor contestator – a încheierilor de şedinţă şi hotărârilor întocmite în dosar.

În lipsa comunicării anexelor care fac parte integrantă din procesul verbal al adunării creditorilor, respectiv punctele de vedere primite în scris de la creditorii reţinuţi ca votanţi în cadrul adunării din 31.10.2016, nu se poate face verificarea concluziei judecătorului sindic dacă menţiunea din procesul verbal întocmit cu privire la partea secundă de pe ordinea de zi.

Mai mult, concluzia instanţei – că prin votul unui procent de 48,31% din totalul creanţelor înscrise s-a aprobat pentru lichidatorul judiciar remuneraţie – este infirmată de un calcul matematic.

Dacă, prin prisma voturilor creditorilor în total masa credală luată în calcul de către lichidatorul judiciar, a fost întrunit un cvorum de 69,53% din totalul masei credale, iar Banca C. SA a reprezentat un procent de 26,87% din totalul creanţelor înscrise, rezultă că toţi ceilalţi creditori ar fi reprezentat o putere de vot de maxim 42,66% din total, ceea ce nu este acelaşi lucru cu 48,31% reţinut de către lichidatorul judiciar .

Recursul formulat de către de creditoare a fost admis, pentru următoarele motive:

Judecătorul sindic şi-a fundamentat soluţia pronunţată pe dispoziţiile art. 15 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2006, în care se arată că la calculul valorii totale a creanţelor ce au votat în adunarea creditorilor se are în vedere „ulterior afişării tabelului preliminar şi până la afişarea tabelului definitiv, valoarea creanţelor verificate şi acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar; ulterior afişării tabelului definitiv şi până la confirmarea unui plan de reorganizare, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv; ulterior confirmării planului de reorganizare şi până la afişarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din planul de reorganizare confirmat”.

Se poate observa aşadar că legiuitorul nu face trimitere la partea din creanţă ce a fost achitată în procedură, motiv pentru care judecătorul sindic a făcut calculul cvorumului prin trimitere la creanţele înscrise în planul de reorganizare.

Într-adevăr, dispoziţiile art. 15 alin. (2) lit. c) din Legea nr 85/2006 fac trimitere la creanţe, astfel cum acestea apar înscrise în planul de reorganizare, însă nici nu interzic a scădea din valoarea creanţelor cuantumul achitat în cursul procedurii. Interpretarea acestui text se impune a fi făcută având în vedere dispoziţii analoage din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, dar şi modificările ulterioare suferite de Legea nr. 85/2006.

Altfel, în art. 101 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 se arată că „orice acţiune plătită dă dreptul la un vot în adunarea generală, dacă prin actul constitutiv nu s-a prevăzut altfel”. Rezultă aşadar că dreptul la vot este condiţionat de valoarea economică ce stă la baza naşterii acestui drept, fiind proporţional cu suma subscrisă, în cazul societăţilor comerciale. În mod similar, dreptul de vot al creditorilor în procedura insolvenţei este condiţionat şi raportat la valoarea creanţei cu care creditorul este înscris în tabelul de creanţe, în diferite etape ale procedurii.

După adoptarea Legii nr. 85/2006, în urma modificării aduse prin O.U.G. nr. 173/2008, art. 122 alin. (12) lit. a) şi e) impune obligativitatea ca planul de distribuire să cuprindă ajustările aduse tabelului definitiv de creanţe şi sumele rămase de plată după efectuarea distribuirii. Astfel, aceste dispoziţii se impun a fi coroborate cu prevederile art.15 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2006 pentru a se calcula ponderea votului.

Mai mult, în art. 49 alin. (4) din noua Lege a insolvenţei nr. 85/2014 (ce nu este aplicabilă cauzei, dar la care facem trimitere pentru a interpreta voinţa legiuitorului) face menţiune expresă asupra faptului că la calculul cvorumului se au în vedere creanţele stinse total sau parţial, în acord cu tabelul de creanţe ajustat conform ultimului plan de distribuire.

Rezultă din cele anterior expuse, fără dubiu, faptul că legiuitorul a înţeles ca ponderea votului în cadrul adunării creditorilor să exprime tocmai valoarea economică reprezentată de cuantumul nominal al creanţei. O altă interpretare nu poate fi primită în condiţiile în care o astfel de interpretare ar permite situaţia ca un creditor a cărui creanţă a fost achitată integral în perioada reorganizării să aibă dreptul de vot până la data întocmirii tabelului definitiv consolidat. Aceeaşi este situaţia şi în cazul acoperirii parţiale a creanţelor, lipsind justificarea ponderii în procentul votului, cât timp valoarea economică ce o reprezintă nu se află în echivalenţă.

Aşadar, Curtea procedând la interpretarea prevederilor art. 15 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2006 apreciază că la calculul valorii totale a creanţelor pentru stabilirea majorităţii prevăzute la art. 15 alin. (1) se vor avea în vedere creanţele astfel cum au fost modificate în urma distribuirilor făcute.

În consecinţă, faţă de prevederile art. 312 alin. (1), (2), (3) rap. la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă (greşita interpretare a prevederilor art. 15 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 85/2006) şi în considerarea art. 312 alin. (5) Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul, va casa sentinţa recurată cu trimiterea cauzei spre rejudecare, ocazie cu care va soluţiona cererea de desfiinţare a hotărârii adunării creditorilor prin raportate la dezlegarea de drept dată de instanţa de recurs, verificările de fapt fiind în căderea instanţei de fond.

Domenii speta

Spete similare