Despăgubiri, penalităţi

Sentinţă civilă 612 din 24.10.2017


- drepturi băneşti - privind suma de 15.698 lei reprezentând drepturi salariale încasate necuvenit la care se adaugă majorările de întârziere aferente

TRIBUNALUL MEHEDINŢI - Sentinţa Nr. 612/24.10.2017

Prin acţiunea înregistrată la data de 03.04.2017 pe rolul Tribunalului Mehedinţi - Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale sub nr. xxxx/101/2017, reclamanta, UAT comuna M, a chemat în judecată pârâta CE, pentru ca prin hotărârea ce  se  va pronunţa, să  se dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei reprezentând drepturi de natură salarială încasate necuvenit, în sumă de 15.698 reprezentând obligaţii individuale + 2929 obligaţii accesorii, la care se adaugă majorările de întârziere aferente ce se vor actualiza până la data recuperării efective a pagubei produse bugetului local.

În motivare în fapt, urmare a verificării efectuate de Curtea de Conturi M privind modul de stabilire şi acordare a drepturilor salariate pentru personalul contractual care a promovat în perioada 2011 - 2013, s-a constat că Primăria comunei M nu a stabilit corect salariul de încadrare cuvenit pârâtei CE, conform Dispoziţiei nr. 22/30.01.2012, nu a fost vizată pentru legalitate de secretarul UAT Comuna M.

Pârâta a fost angajată în baza contractului individual de muncă nr. 420/01.04.2011 în funcţia de bibliotecar grad II, cu un salariu brut de 877 lei. Ulterior, prin Dispoziţia primarului nr. 22/30.01.2012 a fost promovată începând cu data de 01.02.2012 în funcţia de bibliotecar grad IA şi i s-a acordat salariul de încadrare de 1402 lei la care se adaugă sporul de vechime de 20 ani ce reprezintă condiţia necesară acordării gradului IA.

Această încadrare s-a făcut contrar prevederilor legale, deoarece art. 26 alin. ( 5) din Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice prevede ca „ promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare se face din 3 în 3 ani, în funcţie de performanţele profesionale individuale, apreciate cu calificativul „ foarte bine" cel puţin de două ori în ultimii trei ani, de către comisia desemnată prin dispoziţia ordonatorului de credite bugetare."

Dispoziţia primarului nr. 22/30.01.2012 nu a fost vizată pentru legalitate de secretarul UAT Comuna M.

Drept consecinţă Primăria comunei M a efectuat plăţi nelegale în perioada 01.02.2012 - 31.12.2013 reprezentând drepturi de natură salariale pârâtei CE în sumă de 22.521 lei (la care se adaugă obligaţiile accesorii - majorări de întârziere în sumă de 2929 lei), drepturi de natură salariată stabilite nelegal, ca urmare a nerespectării prevederilor Legii cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Prin notificarea nr. 4853/17.12.2014 s-a dispus recuperarea sumelor acordate necuvenit pârâtei, reprezentând drepturi salariale stabilite eronat în sumă totală de 22.521 Iei - obligaţii individuale + 2929 lei - majorări de întârziere, ca urmare a nerespectării prevederilor Legii cadru nr. 284/2010 art. 26 alin. (1), (2) şi (5), art. 34 alin. (1) şi (9).

La data de 13.01.2015 Primăria comunei M încheie un angajament de plată nr. 138/13.01.2015 prin care pârâta recunoaşte debitul în sumă de 22.521 lei, semnează angajamentul de plată, ce reprezintă drepturi salariale încasate nelegal, astfel cum a fost constatat de Camera de Conturi M.

Din totalul sumei de 22.521 lei, în baza angajamentului de plată nr. 138/13.01.2015 s-a reţinut suma de 6823 lei, ultima reţinere efectuându-se la data de 10.08.2016, începând cu data de 02.08.2016 pârâta depunându-şi demisia din funcţia de bibliotecar, iar în baza Dispoziţiei nr. 202(1)/02.08.2016 i-a încetat Contractul individual de muncă.

Conform art. 256 alin. (I) din Codul Muncii, salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată, este obligat să o restituie. Această dispoziţie instituie obligaţia de restituire a sumelor nedatorate plătite de angajatori salariaţilor săi.

Este cert că salariul pârâtei CE angajată în funcţia de bibliotecar grad II, în baza contractului individual de muncă nr. 420/01.06.2011, putea fi stabilit doar în condiţiile stabilite prin prevederile art. 26 alin. (5) din Legea Cadru nr. 284/2010 - privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, prevede ca „ promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare se face din 3 în 3 ani, în funcţie de performanţele profesionale individuale, apreciate cu calificativul „ foarte bine", cel puţin de două ori în ultimii 3 ani, de către comisia desemnată prin dispoziţia ordonatorului de credite bugetare, ori reclamanta a fost promovată în grad profesional trecând de la funcţia de bibliotecar grad II, cu un salariu lunar brut de 877 lei, la funcţia de bibliotecar grad IA, începând cu data de 01.02.2012 şi i s-a acordat salariul de încadrare de 1402 lei la care se adaugă sporul de vechime de 20 ani ce reprezintă condiţia necesară acordării gradului IA, această încadrare făcându-se contrar prevederilor legale.

Faţă de aceste dispoziţii legale, personalul contractual nu poate beneficia de încadrarea în muncă fără respectarea reglementărilor legale aplicabile personalului plătit din fonduri publice potrivit Legii cadru nr.284/2010 actualizată 2013, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, astfel că aceste drepturi au fost acordate în mod nelegal, astfel cum a constat şi Camera de Conturi M.

În drept, a întemeiat  prezenta acţiune pe dispoziţiile Legii cadru nr. 284/2010-privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, art. 256 Codul Muncii Art. 194 şi următoarele Cod procedură civilă.

În dovedirea acţiunii a depus următoarele înscrisuri: Copia Deciziei nr. 101/03.12.2014 Camera de Conturi M, Copia Deciziei nr. 176/1730/03.11.2016, de prelungire a termenului pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin Decizia nr. 101/03.12.2014, Angajament de plată nr. 138/13.01.2015, Dispoziţia nr. 22/30.01.2012,Lista cu sumele poprite, Dispoziţia nr.202(1)/ 02.08.2016 prin care încetează Contractul individual de muncă nr. 420/01.06.2011.

La data de 14.04.2017 reclamanta UAT comuna M a depus precizare de acţiune prin care a arătat următoarele: referitor la promovarea în funcţii sau grade profesionale fără respectarea reglementărilor legale aplicabile personalului plătit din fonduri publice, urmare a verificărilor efectuate de echipa de audit, privind modul de stabilire şi acordare a drepturilor salariale pentru personalul contractual care au promovat în perioada 2011-2013, s-a constat că instituţia nu a stabilit corect salariul de încadrare cuvenit pârâtei CE.

Astfel instituţia a efectuat plăţi nelegale, în perioada 01.02.2012 -3L12.2013, în sumă totală de 22.521 lei, din care: suma netă de 12.389 lei, contribuţii angajator în sumă de 4.858 lei şi contribuţii angajat în sumă de 5274 lei, aşa cum rezultă din situaţia centralizatoare şi situaţiile de calcul detaliate şi statele de plata eronat întocmite.

În acest sens echipa de audit a estimat şi beneficiul nerealizat la nivelul sumei de 2929 lei pentru pârâta CE, reprezentând majorări de întârziere(accesorii) aplicabile pentru veniturile bugetelor locale, calculate până în luna noiembrie 2014, în conformitate cu prevederile art. 73 ind. 1 din Legea nr. 500 din 11 iulie 2002, privind finanţele publice, articol introdus prin art. I, pct. 81 din Legea nr. 270/15.10.2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 642/18.10.2013.

Suma de 2929 lei reprezintă majorări de întârziere, ce se vor actualiza până la data recuperării efective  a debitului ( 15.698 lei). aplicabile pentru veniturile bugetelor locale, calculate pană în luna noiembrie 2014, în conformitate cu prevederile art. 73 ind. 1 din Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 - privind finanţele publice„ Recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/plăţi nelegale din fonduri publice, stabilite de organele de control competente se face cu perceperea de dobânzi şi penalităţi de întârziere sau  majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada ducând s-a produs prejudiciul/ s-a efectuat plata şi până s-au recuperat sumele", articol introdus prin art.1pct.81din Legea nr. 270/15.10.2013 publicată în Monitorul Oficial nr. 642/18.10.2013.

Pârâta a depus întâmpinare, prin care solicită  respingerea  acţiunii, ca nelegală şi netemeinică.

În fapt este  chemată în judecată de U.A.T, Comuna M, pentru a fi obligată la restituirea sumei de 15.698 lei, reprezentând drepturi salariale stabilite eronat de către angajator, plus suma de 2.929 lei - obligaţii accesorii, la care să se adauge majorările de întârziere aferente.

Suma a fost stabilită în urma verificării din luna decembrie 2014, efectuate de Curtea de Conturi M, care a constatat că pentru perioada 01.02.2012-31.12.2013, Primăria M nu i-a stabilit corect salariul, ca urmare a nerespectării prevederilor Legii cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice."

Sunt invocate totodată şi prevederile Art.256 alin.(î) din Codul muncii. Consideră că acţiunea este netemeinică şi nelegală, din următoarele motive:

Acordarea drepturilor salariate s-au făcut în temeiul contractului individual de muncă şi al Dispoziţiei Primarului, acte pe care, cu bună-credinţă, le-am apreciat ca fiind legale, acestea nefiind contestate de către Curtea de Conturi şi nici anulate de vreo instanţă judecătorească.

Art. 256 alin.(l) din Codul muncii, stabileşte că salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.

Astfel, condiţia obligatorie admiterii unei acţiuni a angajatorului prin care se solicită restituirea de către angajat a unei sume de bani încasată de către acesta, este aceea ca suma încasată să nu fie datorată.

În cazul său, consideră că sumele - obiect al litigiului, au fost acordate în mod legal de către angajator, conform normelor menţionate în Dispoziţia Primarului, nr.22 din 30.01.2012, motiv pentru care acestea nu pot avea caracter nedatorat în interpretarea art. 256 Codul muncii. A încasat banii cu bună-credinţa, ca urmare a muncii depuse în cadrul instituţiei, ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu, în conformitate cu contractul individual de muncă.

De asemenea, să se constatate că în cazul său, este incidenţă Legea nr.124/2014 privind amnistia fiscală şi să dispuneţi respingerea acţiunii, având în vedere că dispoziţiile cuprinse în Decizia nr. 101/ 03.12.2014 a Camerei de Conturi M, care au determinat reclamanta să formuleze prezenta acţiune, nu mai pot fi valorificate, întrucât prin art.2 alin.l din Legea nr.124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice. "(l)Se aprobă exonerarea de la plată pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială pe care personalul prevăzut la art. 1 trebuie să le restituie drept consecinţa a constatării de către Curtea de Conturi sau alte instituţii cu atribuţii de control a unor prejudicii"

Nu în ultimul rând, plata acestor drepturi salariale deja încasate, încalcă şi Protocolul Adiţional nr. 1 la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, venitul care a fost câştigat reprezintă un "bun" în sensul alt. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, iar decizia de restituire a acestor bunuri încalcă chiar dreptul de proprietate al angajaţilor.

În contextul în care obligaţia de plată s-a impus în temeiul unei legi, pentru care ulterior sumele au fost amnistiate, rezultă în mod clar că solicitarea intimatei trebuie respinsă ca fiind neîntemeiată.

În drept: a invocat prevederile art. 205-208 N.C.P.C., Legea nr.124/2014,

La data de 26.05.2017 reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat  admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată.

Din oficiu au fost solicitate relaţii de la reclamanta  pentru  a preciza suma totală datorată de către pârâta cu titlu de debit respectiv drepturi salariale plătite necuvenit, suma totală  restituită de către aceasta, majorările de întârziere calculate la debit, pe ce perioadă, contribuţiile calculate în sumă totală atât cele datorate de angajator cât şi cele datorate de angajat:perioada pe care au fost plătite drepturile salariale pretins necuvenite.

Reclamanta a răspuns la relaţiile solicitate cu adresa nr.5109/13.10.2017, la care a ataşat următoarele înscrisuri:  anexa 38/1, anexa nr.38/2, anexa 38, anexa nr.44, raport nr.1730/7.10.2016, state salarii.

Analizând acţiunea în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

Pârâta CE a fost angajată în baza contractului individual de muncă nr. 420/01.04.2011 în funcţia de bibliotecar grad II, cu un salariu brut de 877 lei. Ulterior, prin Dispoziţia primarului nr. 22/30.01.2012 a fost promovată începând cu data de 01.02.2012 în funcţia de bibliotecar grad IA şi i s-a acordat salariul de încadrare de 1402 lei la care se adaugă sporul de vechime de 20 ani ce reprezintă condiţia necesară acordării gradului IA.

Această încadrare s-a făcut contrar prevederilor legale, deoarece art. 26 alin. ( 5) din Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice prevede ca „ promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare se face din 3 în 3 ani, în funcţie de performanţele profesionale individuale, apreciate cu calificativul „ foarte bine" cel puţin de două ori în ultimii trei ani, de către comisia desemnată prin dispoziţia ordonatorului de credite bugetare."

Drept consecinţă Primăria comunei M a efectuat plăţi nelegale în perioada 01.02.2012 - 31.12.2013 reprezentând drepturi de natură salariale pârâtei CE în sumă de 12.389 lei.

Instanţa reţine că, din suma netă de 12.389 lei încasată necuvenit, pârâta a restituit, potrivit relaţiilor comunicate de către reclamantă cu adresa nr. 5109/13.10.2017, (f. 60 dosar),  suma de 6823 lei rămânând de restituit suma de 5.565 lei.

Plăţile nelegale au fost depistate în urma verificării din luna decembrie 2014, efectuate de Curtea de Conturi M, ocazie în care s-a constatat că pentru perioada 01.02.2012-31.12.2013, Primăria M nu i-a stabilit corect salariul pârâtei, ca urmare a nerespectării prevederilor Legii cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice."

La solicitarea instanţei reclamanta a precizat (f.24 dosar), că suma de 22.521 la restituirea căreia  se cere a fi obligată pârâta se compune din 12.389 lei, sumă încasată efectiv de aceasta, suma de 4.858 lei contribuţii angajator şi suma de 5274, contribuţii angajat plus majorări de întârziere până la restituirea efectivă.

Prin art. 256 alin.(l) din Codul muncii, se stabileşte că salariatul care a încasat de la angajator o sumă nedatorată este obligat să o restituie.

Reclamanta a solicitat pe lângă obligarea pârâtei la restituirea sumei încasată necuvenit  în cuantum de 12.389 lei şi la plata obligaţiilor accesorii - majorări de întârziere aferente drepturilor de natură salariată stabilite nelegal, respectiv contribuţii angajator în sumă de 4.858 lei şi contribuţii angajat în sumă de 5274 lei precum şi beneficiul nerealizat la nivelul sumei de 2929 lei ca urmare a nerespectării prevederilor Legii cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Acest ultim petit este neîntemeiat, întrucât aşa cum s-a menţionat mai sus în cadrul raporturilor de muncă, art. 256 alin. 1 din Codul muncii redat mai sus stipulează fără echivoc că salariatul care a încasat o sumă nedatorată are obligaţia la restituirea acesteia fără a face referire la alte obligaţii accesorii. În acest sens, temeiul de drept respectiv 73 ind. 1 din Legea nr. 500 din 11 iulie 2002, privind finanţele publice, articol introdus prin art. I, pct. 81 din Legea nr. 270/15.10.2013 invocat de Curte de Conturi la calculul obligaţiilor accesorii debitului principal în sarcina salariatei nu este aplicabil în raporturile de muncă.

Referitor la apărările pârâtei, se reţine că sunt nefondate potrivit celor ce urmează.

Faptul că, suma încasată necuvenit de către pârâtă a fost acordată prin dispoziţia primarului, nu este de natură să confere acestei sume un caracter licit atâta timp cât această dispoziţie a fost emisă cu încălcarea legislaţiei din domeniul promovării şi salarizării personalului plătit din fonduri publice, în speţă fiind incidente dispoziţiile art. 256 alin. 1 din Codul muncii. Nici faptul că sumele acordate necuvenit au fost încasate cu bună credinţă nu schimbă caracterul acestora din ilicit în licit

Este neîntemeiată şi apărarea potrivit căreia se solicită aplicarea de către instanță a dispoziţiilor Legii nr. 124/2014 şi pe cale de consecinţă respingerea acţiunii, întrucât speţa de faţă nu se încadrează în situaţiile expres prevăzute de acest act normativ.

Se reţine de asemenea că art. din Protocolul Adiţional nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului referitor la protecţia bunurilor se referă la bunurile obţinute şi respectiv deţinute în mod licit ceea ce nu este cazul pârâtei.

Pentru aceste considerente, instanţa va admite  în parte acţiunea formulată de reclamantă şi va obliga pârâta să restituie reclamantei suma de 5.565 lei reprezentând diferenţă sumă încasată necuvenit.

Sentinţa a fost atacată cu apel.