2.Suspendarea cauzei pentru neîndeplinirea obligațiilor stabilite în sarcina părților

Se mai reține că pârâtul are domiciliul în România, cartea de identitate fiind una eliberată pentru o perioadă de 10 ani. În măsura în care pârâtul ar avea domiciliul în străinătate, cartea de identitate care putea fi eliberată acestuia ar fi fost una provizorie, cu termen de valabilitate de 1 an. În această situație, persoana în cauză are obligativitatea de a indica o adresă la care are reședința în România (art. 20 din OUG 97/2005).

Raportat la considerentele expuse anterior, instanța apreciază că reclamanta nu avea posibilitatea, de a indica adresa la care pârâtul locuiește efectiv, chiar tatăl pârâtului, prezent în fața instanței de recurs arătând că nu poate indica instanței adresa la care locuiește pârâtul în Franța, deoarece acesta s-a mutat în ultima perioadă de 2 ori. Din acest punct de vedere se consideră că reclamantei nu i se poate imputa nici o culpă procesuală prin faptul că nu a putut identifica și comunica adresa la care locuiește efectiv pârâtul în Franța, în condițiile în care nici tatăl pârâtului nu a fost în măsură să indice adresa la care Pop Aurelian poate fi citat.”

Prin încheierea de ședință din data de 14 decembrie 2016, pronunțată de Judecătoria Târgu Lăpuș, în dosarul nr. 638/319/2016 a fost, în temeiul art. 242 pct. 1 C.proc.civ., suspendată judecarea cauzei civile pentru neîndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege şi stabilite în cursul judecăţii, dispunându-se trimiterea cauzei la arhiva instanţei spre păstrare până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite în sarcina reclamantei.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut, contrar susţinerilor reclamantei, că pârâtul nu a fost legal citat întrucât dovada de citare cu pârâtul din străinătate s-a returnat. Reprezentantul reclamantei nu a învederat motivat de ce nu a reuşit să afle adresa actuală a pârâtului întrucât a arătat că s-a întâlnit personal cu tatăl acestuia fără a solicita date în acest sens, astfel că nu şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite de instanţă prin încheierea de şedinţă de la termenul anterior.

Având în vedere că, deşi i s-a pus în vedere reclamantei ca până la acest termen de judecată să indice adresa de reşedinţă a pârâtului sub sancţiunea suspendării cauzei în temeiul art. 242 alin. 1 C.proc.civ., aceasta nu s-a conformat obligaţiilor dispuse de către instanţă, s-a constatat că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantei.

Împotriva acestei încheieri s-a declarat recurs, PIF.

În motivarea recursului declarat, s-a arătat în esență faptul că în ședința din 14 decembrie 2016, instanța a dispus suspendarea judecății cauzei, motivat de faptul că deși reprezentantul reclamantei s-ar fi întâlnit cu tatăl pârâtului nu a reușit să obțină adresa acestuia din Franța.

S-a mai arătat în memoriul de recurs faptul că părțile din dosar sunt foști soți și fiind de bună credință reclamanta a arătat de la început faptul că pârâtul locuiește în Franța. Cu toate acestea, potrivit documentelor oficiale, domiciliul pârâtului este în R. str. Principală nr. 52, jud. Maramureș, adresă la care acesta a fost legal citat, în cuprinsul comunicărilor fiind menționată identitatea unui membru major al familiei.

Recurenta a arătat că au fost îndeplinite condițiile art. 163 C.proc.civ., în privința modului în care pârâtul a fost citat, actul de procedură fiind realizat față de o persoană majoră din cadrul familiei. Pe de altă parte s-a arătat că pârâtul a sunat din Franța, știe de proces și chiar a achitat parte din debitul restant, respectiv suma de 5000 euro, la data de 16.12.2016.

Având în vedere că pârâtul nu are o reședință stabilă în Franța, acesta locuind pentru anumite perioade la o adresă, nu s-a putut indica de către tatăl pârâtului adresa la care acesta să fie citat.

Recurenta a apreciat că este sancționată fără a avea o culpă în soluționarea litigiului deoarece, de la începutul procesului, s-a învederat faptul că nu s-a putut identifica o adresă de reședință a pârâtului din străinătate.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Judecătoria Târgu Lăpuș a suspendat soluționarea prezentului dosar, reținând că reclamanta din dosarul nr. 638/319/2016/a2, PIF nu s-a conformat dispozițiilor instanței privind indicarea unei adrese în străinătate a pârâtului chemat în judecată, astfel că soluționarea cauzei nu mai poate continua din culpa reclamantei.

În cuprinsul cererii de chemare în judecată se constată că s-a indicat adresa de domiciliu a pârâtului Pop Aurelian, aceasta fiind în R str. Principală nr. 52 jud. Maramureș, respectiv reședința din Franța, 157 Boulevard Edouard Vaillant 93190 Livry Gargan.

Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei se constată că reclamanta a comunicat adresa din România la care poate fi citat pârâtul PA. Urmare a verificărilor efectuate în baza de date se constată că pârâtul are domiciliul începând cu anul 2015, în R nr. 26B. Cu toate acestea, nu acest fapt, al modificării adresei de domiciliu a constituit temeiul pentru suspendarea prezentei cauze, ci faptul că nu s-a indicat adresa la care locuiește efectiv pârâtul.

Se mai reține că pârâtul are domiciliul în România, cartea de identitate fiind una eliberată pentru o perioadă de 10 ani. În măsura în care pârâtul ar avea domiciliul în străinătate, cartea de identitate care putea fi eliberată acestuia ar fi fost una provizorie, cu termen de valabilitate de 1 an. În această situație, persoana în cauză are obligativitatea de a indica o adresă la care are reședința în România (art. 20 din OUG 97/2005).

Raportat la considerentele expuse anterior, instanța apreciază că reclamanta nu avea posibilitatea, de a indica adresa la care pârâtul locuiește efectiv, chiar tatăl pârâtului, prezent în fața instanței de recurs arătând că nu poate indica instanței adresa la care locuiește pârâtul în Franța, deoarece acesta s-a mutat în ultima perioadă de 2 ori. Din acest punct de vedere se consideră că reclamantei nu i se poate imputa nici o culpă procesuală prin faptul că nu a putut identifica și comunica adresa la care locuiește efectiv pârâtul în Franța, în condițiile în care nici tatăl pârâtului nu a fost în măsură să indice adresa la care PA poate fi citat.

Se consideră că în acest caz, recursul declarat este întemeiat, încheierea atacată urmând să fie casată, iar cauza trimisă pentru continuarea procesului. În măsura în care se va considera că procedura de citare a pârâtului este nelegal îndeplinită, se poate încuviința citarea pârâtului prin publicitate (în măsura în care sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute de art. 167 C.proc.civ.- reclamantul nu a putut să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc în care să poată fi realizată procedura de citare) urmând să fie numit un curator special pârâtului.

Domenii speta

Spete similare