Certificatul de moștenitor. Dovada calității de proprietar

De asemenea, în sistemul art. 88 din Legea nr. 36/1995, anterior intrării în vigoare a Noului cod civil, concepţia legislativă s-a păstrat, prevederile arătate stabilind că până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada deplină în privinţa calităţii de moştenitor şi a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moştenitor în parte.

Dreptul de proprietate se poate dobândi şi transmite, indiscutabil, prin moştenire, conform prevederilor art. 644 Cod civil 1864,  dar pentru a opera această transmisiune mortis causa este necesar ca el să fi preexistat în patrimoniul autorului (nemo potest dare quod non habet). În niciun caz un atare drept nu se poate naşte din acordul moştenitorilor, din convenţia lor, concretizată în eliberarea certificatului de moştenitor.

Pe cale de consecinţă promovarea unei acţiuni în anularea acestuia nu era necesară, iar certificatul de moștenitor nu reprezintă un titlu de proprietate ce poate fi opus terților, în această categorie intrând inclusiv proprietarii de carte funciară ai terenurilor a căror partajare s-a solicitat, potrivit celor ce se vor arăta în cele ce urmează.”

Prin sentinţa civilă nr. 424/2016 din 17.02.2016, pronunţată de Judecătoria Vişeu de Sus în dosarul nr. 3013/336/2010 s-a admis în parte, în principiu şi în fond, acţiunea civilă formulată de reclamanta M M. în contradictoriu cu pârâţii M P, M L, M I., M T., M G.

S-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta M M., decedată la data de 23.09.2009, fostă cu ultimul domiciliu în Borşa, jud. Maramureş se compune din cota parte indiviză de 10/16 părţi din terenul în suprafaţă de 1023 mp înscris în CF 50930 Borşa nr.top.556/1 (sau 30/48 părţi din bun), teren a cărui valoare totală este de 40.920 lei, cf. expertizei întocmită de exp.top.F I., valoarea masei succesorale fiind de 25.575 lei.

S-a constatat că moştenitori legali acceptanţi ai defunctei sunt reclamanta şi pârâţii, în calitate de descendenţi (fii şi fiice) având vocaţie succesorală asupra unei cote de 1/6 fiecare din masa succesorală rămasă după defunctă, reprezentând 5/48 părţi din terenul ce compune masa succesorală.

S-a dispus ieşirea din indiviziune şi atribuie pârâtei M I. toată cota indiviză a defunctei, respectiv 30/48 părţi din terenul în suprafaţă de 1023 mp înscris în CF 50930 Borşa nr.top.556/1.

A fost obligată pârâta M I. să plătească reclamantei M  M. şi celorlalţi pârâţi,M  P ,M L ,M  T. şi M G ,câte 4.262,5 lei fiecăruia, cu titlu de sultă.

S-a respins cererea reclamantei privind dezbaterea succesiunii după defunctul M L, decedat la data de 16.02.1989, fost cu ultimul domiciliu în Borşa, jud.Maramureş.

Cheltuielile judiciare constând în taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina reclamantei, în cuantum de 1058,82 lei şi pentru care a fost admisă cererea de ajutor public judiciar, aşa cum reiese din Încheierea de şedinţă din data de 24.01.2011, precum şi cea constând în diferenţă onorariu expert  pusă în sarcina pârâtului M T., căruia prin Încheierea civilă din 14.07.2015 i-a fost admisă cererea de acordare a ajutorului public judiciar pentru suma de 3270 lei,  au rămas în sarcina statului.

A fost obligată reclamanta să-i plătească pârâtului M T. suma de 1000 lei cu titlu cheltuieli parţiale de judecată. Au fost compensate restul cheltuielilor de judecată ale părţilor.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că reclamanta, prin cererea principală şi prin precizarea depusă ulterior, a solicitat să se stabilească masa succesorală rămasă după defuncţii părinţi ai părţilor, calitatea lor de moştenitori, cotele ce li se cuvin, să se dispună ieşirea din indiviziune şi atribuirea bunurilor succesorale către părţi, în funcţie de cotele părţi ale fiecăruia.

Atât reclamanta cât şi pârâţii au fost asistaţi de avocaţi de-a lungul întregului proces, toate cererile, apărările şi probaţiunea fiind făcută de către sau în prezenţa apărătorilor aleşi, iar dovedirea oricărei cereri este apanajul exclusiv al celui care o formulează, rolul activ al instanţei neînsemnând efectuarea probaţiunii părţilor de către instanţă, pentru admiterea cererilor acestora.

Raportat la data deschiderii succesiunii celor doi defuncţi sunt aplicabile dispoziţiile Codului civil de la 1864.

Reclamanta şi pârâţii sunt fraţi.

Părinţii acestora au fost defuncţii M L, decedat la data de 16.02.1989, fost cu ultimul domiciliu în loc.Borşa, jud.Maramureş (certif. deces seria D 7 nr.791934) şi M M., decedată la data de 23.09.2009, fostă cu ultimul domiciliu în loc. Borşa, jud.Maramureş ( certif. deces seria DS nr.943528-).

Succesiunea după defunctul M L  a fost dezbătută notarial în dos. succesoral nr.218/1989 al Notariatului de Stat Local Vişeu de Sus, fiind emis Certificatul de moştenitor nr. 182 din 09 august 1989.

Succesiunea după defuncta M M. nu a fost dezbătută notarial,  aspect ce reiese din Încheierea nr.10/27.02.2013 a BNP T. C .

Raportat la aceste aspecte, prima instanţă a respins cererile reclamantei privind constatarea calităţii părţilor de moştenitori ai defunctului M L  şi a cotei lor aferente din moştenire, aceste aspecte fiind tranşate în dosarul succesoral menţionat, cu ocazia dezbaterii notariale a succesiunii după acest defunct.

Prima instanţă a admis însă petitul privind constatarea calităţii părţilor de moştenitori ai defunctei M M. şi a cotei lor parte din moştenire, din probatoriul administrat reieşind că reclamanta şi pârâţii sunt moştenitori legali ai defunctei M M., în calitate de descendenţi, având vocaţie succesorală la cota legală de 1/6 parte fiecare din masa succesorală.

 În ce priveşte componenţa masei succesorale, în precizarea de acţiune depusă de reclamantă la data de 15.12.2010 au fost indicate mai multe imobile, arătându-se care din ele aparţin unuia sau ambilor defuncţi.

Reclamanta a înţeles să facă dovada dreptului de proprietate al defuncţilor asupra imobilelor indicate ca făcând parte din masa succesorală rămasă după aceştia cu certificatul de moştenitor nr.182/1989 şi adeverinţe de rol agricol, emise de Primăria Borşa.

Examinând în primul rând certificatul de moştenitor nr.182/1989, de care se prevalează reclamanta, prima instanţă a constatat că, în privinţa terenurilor, se specifică fie ,,proprietate extratabulară” fie ,,moştenire de la părinţi”, un singur teren fiind indicat ca fiind proprietatea tabulară a defunctului M L, respectiv la pct.3-cota de 1/2 parte din 1023 mp teren construcţie, situat în Borşa, str. Republicii, înscris în CF 7743 Borşa nr. top.556/1.

Acest teren a fost apoi înscris în cartea funciară pe numele moştenitorilor legali ai defunctului M L, în indiviziune, aşa cum reiese din extrasul CF nr.50930 Borşa (nr.vechi 7743 Borşa) nr.top.5561/1 (f.132-133)

Referitor la celelalte imobile, cu excepţia celui anterior descris, nu a fost adusă de către reclamantă nicio dovadă din care să reiasă că ele s-ar fi aflat în patrimoniul defunctului M L la data decesului acestuia, pentru a putea fi incluse în masa succesorală rămasă după acest defunct.

Apoi, în precizarea de acţiune apar terenuri şi suprafeţe care nu se regăsesc în certificatul moştenitor, dar nici în vreun alt înscris doveditor al dreptului de proprietate, reclamanta, asistată de avocat pe întreg parcursul procesului, enumerând terenuri fără a depune nicio dovadă referitoare la pretinsul drept de proprietate al defuncţilor asupra acestora.

Deşi prima instanţă a dispus reclamantei, în repetate rânduri, să facă dovada dreptului de proprietate al defuncţilor asupra bunurilor indicate ca făcând parte din masa succesorală rămasă după aceştia, şi a existenţei acestui drept al defuncţilor în patrimoniul lor, la data decesului, astfel de dovezi nu au fost aduse.

S-au depus doar adeverinţe de rol agricol, nici în acestea neregăsindu-se integral (sub aspectul terenurilor şi al suprafeţelor), imobilele indicate în cererea introductivă, respectiv precizarea de acţiune. Se observă clar , din adeverinţa nr.20226/2013 emisă de Primăria Borşa, că suprafeţele de teren cu care este înregistrat defunctul M L în evidenţele de rol agricol s-au modificat substanţial de la an la an, iar locaţiile menţionate şi suprafeţele, pentru perioada 1986-1989 (la data decesului def.M L) sunt altele decât cele precizate de reclamantă (f.356-357).

Nici în privinţa construcţiilor menţionate în certificatul de moştenitor, respectiv precizarea de acţiune a reclamantei, în aprecierea primei instanţe, nu au fost aduse dovezi că acestea ar fi fost în patrimoniul defuncţilor la data decesului lor. Astfel, din Adeverinţa nr.20226/2013 emisă de Primăria Borşa reiese că în evidenţele de rol agricol din perioada 1986-1989 defunctul M L era înregistrat doar cu suprafaţa de 5,76 ha teren , fără a apărea şi construcţii (acestea apărând până în 1981, respectiv 1983, nu şi ulterior). De asemenea, din Adeverinţa nr.7655/13.09.2010, emisă de Primăria Borşa, reiese că defuncta M M. figura în evidenţele din 2006-2007 doar cu anumite suprafeţe de teren şi un grajd de 60 mp.

S-a reţinut astfel, din întreg probatoriul administrat (inclusiv expertize topografice  şi completările la acestea) că terenurile indicate de reclamantă, cu excepţia celui de la pct.3 din certificatul de moştenitor, au alţi proprietari tabulari decât pe cei doi defuncţi, pe care reclamanta nu a înţeles să-i identifice, să-i cheme în judecată şi să le opună vreun drept al defuncţilor asupra acestor terenuri (chiar şi atunci când instanţa i-a pus în vedere o atare ipoteză).

Ca finalitate a demersurilor sale, reclamanta urmăreşte efectuarea unui partaj judiciar a bunurilor ce compun masa succesorală rămasă după cei doi defuncţi şi ieşirea din indiviziune, însă, partajul judiciar solicitat presupune existenţa între părţi a unei stări de coproprietate sau indiviziune. Astfel, aşa cum reiese din disp.art.673 ind.1 C.pr.c. (vechi, acesta fiind aplicabil speţei de faţă), judecarea oricărei cereri de împărţeală privind bunuri asupra cărora părţile au un drept de proprietate comună, se face cu procedura prevăzută în capitolul de faţă, în afara cazurilor când legea stabileşte o altă procedură”. De asemenea, şi la art.673 ind.5 se vorbeşte de calitatea de coproprietar a părţilor care solicită împărţeala, la aceeaşi calitate de proprietar, respectiv coproprietar referindu-se şi art.728, 786 C.civ.

Situaţia premisă a partajului o reprezintă astfel dovedirea calităţii părţilor din proces de coproprietari, coindivizari ori, după caz, de codevălmaşi asupra bunurilor a căror împărţire se solicită.

Dacă părţile nu au făcut dovada că bunurile cu privire la care cer partajul sunt proprietatea lor, atunci o acţiune în partaj nu poate fi admisă.

Reclamanta îşi sprijină cererea şi înţelege să dovedească dreptul de proprietate al defuncţilor asupra imobilelor doar prin certificatul de moştenitor şi adeverinţe de rol agricol, înscrisuri având, cel mult, o valoare declarativă. Posesia unui imobil şi proprietatea asupra acestuia sunt două noţiuni total diferite. Or, reclamanta s-a limitat la a dovedi doar posesia defuncţilor asupra unor imobile din acţiune, nu şi proprietatea asupra acestora.

În consecinţă, s-a constatat că din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului M L, decedat la data de 16.02.1989 face parte doar cota de 1/2 parte din 1023 mp teren construcţie, situat în Borşa, str. Republicii, înscris în CF 7743 Borşa nr.top.556/1, aceasta fiind partajată între moştenitorii legali ai defunctului, în cote-părţi indivize, aşa cum reiese din CF nr.50930 Borşa ( CF vechi 7743 Borşa), fiecare din descendenţi având o cotă de 1/16 părţi, defuncta lor mamă, M M., având o cotă de 10/16 părţi.

Masa succesorală rămasă după defuncta M M., decedată la data de 23.09.2009 este compusă din cota indiviză de 10/16 părţi din terenul în suprafaţă de 1023 mp înscris în CF 50930 Borşa nr.top.556/1. Aducând la numitor comun, pentru a determina cota indiviză a fiecărui moştenitor al defunctei, reiese că defuncta a avut în proprietate o cotă de 30/48 din bun, ceilalţi descendenţi având o cotă proprie de 3/48 şi având vocaţie la o cotă de 5/48 fiecare din cota mamei lor (30/48 :6)

Reclamanta a solicitat să se dispună şi ieşirea din indiviziune cu privire la bunurile succesorale. Această cerere a fost admisă, evident, doar pentru cota de 10/16 părţi aflată în proprietatea defunctei M M. la data decesului acesteia, această cotă urmând a fi atribuită în totalitate pârâtei M I., având în vedere că aceasta are în folosinţă, integral, încă de la căsătoria sa,  terenul înscris în CF 50930 Borşa, nr.top.556/1, pe acesta având construită şi casa de locuit şi anexele acesteia.

Valoarea terenului, conform expertizei efectuată de exp. F I. este de 40 lei/mp, rezultând că valoarea totală a terenului este de 40.920 lei (1023 mp X 40 lei/mp). O parte are echivalentul valoric de 852,5 lei (40.920: 48). Masa succesorală are astfel valoarea de 25.575 lei ( 852,5 X 30) , iar cinci părţi, câte s-ar cuveni fiecărui descendent, are echivalentul valoric de 4.262,5 lei (852,5 X 5).

Pentru egalizarea loturilor, pârâta M I. a fost obligată la sultă celorlalte părţi, câte 4.262,5 lei fiecăruia, reprezentând echivalentul valoric al cotei lor părţi la care au vocaţie după defuncta M M..

Având în vedere toate aspectele anterior evocate, prima instanţă nu a analizat afirmaţiile părţilor privind existenţa sau nu a unui partaj voluntar între ei privind bunurile ce au fost în posesia defunctului M L şi a unui partaj de ascendent efectuat apoi de defuncta M M., şi acestor forme de partaj aplicându-li-se aceleaşi norme legale, dreptul de proprietate al defuncţilor asupra bunurilor ce fac obiectul convenţiilor de partaj sub semnătură privată nefiind dovedit, aceste convenţii putând face, cel mult, dovada unui partaj de folosinţă, care nu poate fi analizat în procedura specială a partajului judiciar, cu luarea în considerare a  normelor cuprinse în vechiul Cod civil, aplicabil  în cauza de faţă.

În consecinţă, pentru considerentele arătate, acţiunea reclamantei, aşa cum a fost precizată, a fost admisă în parte, în principiu şi în fond, conform dispozitivului.

Faţă de modalitatea de admitere a acţiunii, în temeiul art.19 din OUG 51/2008, cheltuielile judiciare  constând în taxa de timbru stabilită în sarcina reclamantei, în cuantum de 1058,82 lei şi pentru care a fost admisă cererea de ajutor public, aşa cum reiese din Încheierea de şedinţă din data de 24.01.2011, precum şi cea constând în diferenţă onorariu expert  pusă în sarcina pârâtului M T., căruia prin Încheierea civilă din 14.07.2015  i-a fost admisă cererea de acordare a ajutorului public judiciar pentru suma de 3270 lei,  vor rămâne în sarcina statului.

S-a reţinut că au solicitat cheltuieli de judecată reclamanta şi pârâtul M T..

Pentru onorariul avocaţial solicitat reclamanta nu a prezentat chitanţe justificative.

Pârâtul M T. a solicitat cheltuieli de judecată constând în onorarii avocaţiale (1000 lei +3000 lei ), c/val. expertiză (1000 lei), câte 14 lei transport şi 50 lei zi muncă pentru fiecare din termenele în care a fost la instanţă.

În ce priveşte onorariile avocaţiale, suma de 1000 lei achitată av. IV este justificată prin contractul de asistenţă juridică şi chitanţă, în original, în care este precizat nr. dosarului, pentru suma de 3000 lei achitată av. AG chitanţa justificativă neprecizând dosarul/contractul de asistenţă pentru care s-a emis, astfel că aceasta nu poate fi luată în considerare ca şi document justificativ, în acord şi cu Decizia ICCJ nr.1378/23.04.2010.

Instanţa a obligat reclamanta să-i plătească pârâtului M T. suma de 1.000 lei cheltuieli parţiale de judecată,  reprezentând c/val. onorariu avocaţial şi a compensat celelalte cheltuieli de judecată ale părţilor.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanta M M., precum şi pârâţii M I. şi M T..

Prin apelul declarat prin avocat, pârâtul M T. a solicitat în esenţă a se dispune modificarea hotărârii în sensul că terenul situat în Borşa nr. 76 intravilan înscris în CF 50930 Borşa nr. top. 556/1 în suprafaţă de 1023 mp. în valoare de 25.575 lei să se împartă la 5 şi el doreşte să i se dea cota sa de moştenire respectiv 6 ari teren în natură, nu vrea sultă.

Apelantul a solicitat includerea în masa succesorală şi a terenurilor situate pe str. Rotundu nr. 164 în suprafaţă de 2570 mp în valoare de 128.500 lei respectiv pe str. Rotundu nr. 88 în suprafaţă de 903 mp şi nu 847 mp (expertiză) în valoare de 33.880 lei, includerea în masa succesorală şi a terenurilor extravilan de la locul „Jgheabul lui Ciocan” în varianta 1 anexa 9 unde este grajdul menţionat în raportul de expertiză efectuat de expertul F I., teren pe care îl foloseşte din 1983, cu cheltuieli de judecată.

Apelantul a menţionat că el nu a primit zestre, în vreme ce intimatul M P a primit zestre 9 ari teren pe care s-a intabulat. Primind zestre acesta nu ar avea nici un drept la sulta privind cota de moştenire cu privire la terenul situat în Borşa nr. 76. Sulta ce îi revine ar trebui să se împartă la cei 5 fraţi rămaşi. Aşa cum s-a stabilit prin sentinţă, acesta beneficiază de două ori din moştenire-zestre şi sultă.

Apelantul a precizat că solicită cheltuielile de judecată conform contractului de asistenţă 18393 din data de 02.11.2012 şi chitanţa în sumă de 3000 Ron pentru reprezentarea sa la Judecătoria Vişeu de Sus.

Prin apelul înregistrat la data de 21.03.2016 acelaşi pârât a arătat că a formulat întâmpinări prin care contestă cererile reclamantei, arătând că din terenul intravilan livadă situat în Borşa, str. Rotundu. nr. 164/B el are o suprafaţă de circa 600 mp, iar diferenţa până la 800 mp reclamanta a cerut-o în dosarul nr. 1994/336/2007 al Judecătoriei Vişeu de Sus, soluţionată prin Sentinţa Civilă nr. 985/2008 şi prin Decizia Civilă nr. 824/R/2008, irevocabilă. Actele de partaj din 06.08.1989, invocate de reclamantă, nu au fost semnate de apelantul M T., nu a ştiut de acestea decât în anul 2007, iar prin acestea i s-au îngrădit drepturile de la părinţi şi dreptul de proprietate asupra terenului cumpărat de el.

S-a mai susţinut că întrebat de instanţă, fratele M P a arătat că este de acord cu stabilirea masei succesorale şi recunoaşte bunurile indicate de sora M M., cu menţiunea că, în ce priveşte terenul de la punctul 11,10 ari (1000 mp ) din acel teren au fost cumpăraţi de fratele M T., str. 22 Decembrie, nr. 76 în anul 1978 (nu a fost casa de locuit), acest teren nu apare în Certificatul de Moştenitor nr. l82/09.08.1989, M T. fiind declarat ca vecin la terenul de pe str. 22 Decembrie, nr. 78 cu suprafaţa de 1023 mp.

Apelantul a arătat că a plătit suma de 40000 lei pe acele 2 terenuri de pe str. 22 Decembrie, nr. 76 şi 78, în cele 2 convenţii încheiate la aceeaşi dată: 11 Mai 1978 (fila 107 şi 69), între vânzătoarea T. I. lui D G, iar convenţia de la fila 69 s-a modificat şi că tatăl M L a dat întreaga sumă de 25000 lei, ceea ce nu este adevărat, deci tatăl M L a dat suma de 10000 lei, iar M T. i-a dat suma de 15000 lei, diferenţă, în schimbul locului numit în strada Rotundu, nr. l64/B, din care a cumpărat suprafaţa de 678 mp în ziua de 11 Mai 1978. Fratele M L recunoaşte prin declaraţia de autentificare nr. 1145/17.05.2010, că „în anul 1978 fratele său M T. a fost înzestrat de tatăl M L cu o suprafaţă de 678 mp, teren intravilan în locul numit Borşa, str. Rotundu nr. 164/B”- fila 42, vol. 1.

Apelantul a mai susţinut că a cerut în Nota de şedinţa din 10.09.2012 (fila 254, vol.1) excluderea din masa succesorală a terenurilor situate în Borşa, str. 22 Decembrie, nr. 76 şi str. Rotundu, nr. 164/B, terenuri cumpărate de el. În şedinţa publică din 19 iunie 2012 a solicitat încuviinţarea efectuării expertizei criminalistice a documentului depus la fila 69 din dosar de către reclamanta M M. intitulat „Convenţie" din 11 Mai 1978 întrucât nu corespunde semnătura tatălui vânzătoarei care are calitate de martor, respectiv T. D G. şi cea a persoanei care a redactat convenţia, respectiv T. D B., cerere admisă, cu citarea pârâtului M G cu menţiunea să prezinte originalul convenţiei de vânzare-cumpărare încheiate la data de 11 Mai 1978, urmând a se trimite în vederea expertizării Laboratorului Interjudeţean de Expertize Criminalistice Cluj. În şedinţa publica din 18 septembrie 2012 se respinge cererea privind efectuarea unei expertize grafologice referitoare la contractul de vânzare-cumpărare încheiat în data de 11 Mai 1978, deoarece apărătorul reclamantei aduce la cunoştinţă că actul respectiv a fost deja expertizat în dosarul nr. l994/336/2007, lucru care nu este adevărat. În şedinţa publică din 14 martie 2013 pârâtul M G prezintă spre vedere originalul Convenţiei aflată în copie la fila 69. In şedinţa publică din 10 aprilie 2014 se prorogă discuţia cu privire la proba testimonială după efectuarea contraexpertizei. In şedinţa publică din 29 mai 2014 se prorogă discuţia cu privire la proba testimonială după efectuarea contraexpertizei. In şedinţa publică din 10 septembrie 2015 se prorogă discuţia cu privire la proba testimonială solicitată de apelant. La termenul de 28.01.2016 a fost prezentată completarea nr. l a raportului de expertiză a domnului expert tehnic judiciar F I.. În data de 17 februarie 2016 s-a dat Sentinţa Civila nr..424, fără a se mai pune în discuţie solicitarea sa referitoare la o analiză grafologică a convenţiei din 11 mai 1978, aflată la dosar la fila 69, vol. 1, în consecinţă solicită anularea convenţiei din data de 11 mai 1978 de la fila 69,vol. 1 (a tatălui M L).

Apelantul solicită ca M I. să-i predea suprafaţa de 600 mp din strada 22 Decembrie, nr. 78 din suprafaţa de 1282 mp măsurată de expertul F I.. Solicită o suprafaţă de 6513 mp din terenul extravilan Jgheabul lui Cioocan, de la Anexa nr. 9 din Completarea nr. l din 28.01.2016, varianta 1 de parcelare cu Grajdul, construit de apelant pe care îl foloseşte din anul 1983, terenul este bine îngrijit şi întreţinut, i l-a înzestrat tatăl M L. Solicită ca terenul de la Punctul 6.1.4 - din Completarea nr. l din 28.01.2016, din intravilanul oraşului Borsa, str. Rotundu, nr. 88 al lui M P din anexa nr. ll, nr.4, să fie introdus în masa succesorală deoarece a fost cumpărat de tatăl M L P prin Actul de învoială din 12.11.1967 cu o suprafaţă de 900 mp cu o casă de locuit cu suma de 28000 lei (fila 70, vol. l) de la vânzătorii M G şi soţia M I.a cu părinţii M Icu soţia M C. Mai solicită ca în masa succesorală să fie introdusă suprafaţa de 903 mp şi nu suprafaţa de 847 mp. Fratele M P işi recunoaşte bunurile indicate de reclamanta M M în Precizarea de Acţiune din 15.12.2010 (fila 12, vol. l) ale tatălui M L şi este de acord cu stabilirea masei succesorale arătate în încheierea şedinţei publice din 24.01.2011. Din Raportul de Expertiză Tehnică Judiciară din 09.10.2014 (fila 7, vol 2) se observă ca fraţii apelantului folosesc teren de la părinţii săi şi consideră că nu este corect ca ei să primească sulta în valoare de 4262,5 lei, iar lui să nu-i fie daţi în proprietate 600 mp din terenul aflat în strada 22 Decembrie, nr. 78 de la M I..

Apelantul a mai solicitat a i se plăti cheltuieli de judecată din dosarul nr. 3013/336/2010, de către reclamanta M M. şi pârâta M I., invocând chitanţa nr. 348/02.11.2012 (3000 Ron) de la avocat Giurgiu Aurica, cu Contract de Asistenţă Juridică nr. 18393/02.11.2012; chitanţa nr. 4270008/1 din 08.03.2013 (1000 Ron) taxă expert; 14 lei cheltuieli de transport la fiecare termen; 50 lei ziua de lucru la fiecare termen.

Prin apelul declarat, pârâta M I. a solicitat în principal, în temeiul art. 480 alin. 3 teza 2 NCPC admiterea apelului formulat, anularea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe; în subsidiar, în temeiul art. 480 alin. 2 NCPC, admiterea apelului în sensul de a schimba hotărârea atacată în sensul admiterii acţiunii formulate.

În motivarea apelului s-a învederat Tribunalului că se apreciază hotărârea dată de către instanţa de fond ca fiind netemeinică şi nelegală, raportat la faptul că instanţa a luat în considerare că din masa succesorala rămasă după defuncta M M. face parte doar terenul pe care intimata l-a primit de la părinţii săi, fiind intabulată alături de mama şi ceilalţi fraţi pe acesta. Totodată s-a dispus să achite sulta tuturor celorlalţi moştenitori în cuantum de 21.312,5 lei. Acest lucru ar însemna să cumpere la acest moment de la fraţii săi terenul care i-a revenit cu titlu de moştenire, pe care l-a primit încă din timpul vieţii părinţilor lor în baza partajului de ascendent încheiat la data de 6 august 1989 între părinţii lor şi toţi fraţii.

Apelanta a criticat faptul că instanţa nu a luat în considerare toate celelalte terenuri descrise în cererea principală şi nu s-a pronunţat cu privire la acestea, în sensul atribuirii în natură a acestora către ceilalţi moştenitori, pentru a nu se împovăra cu sulte unii către ceilalţi, aspect care s-a solicitat de mai multe ori pe parcursul derulării procesului, instanţa nu a ţinut seama de faptul că şi ceilalţi moştenitori sunt intabulaţi pe terenurile care provin din masa succesorală, respectiv: M L, intabulat pe suprafaţa de 1023 mp. aferent topo 556/1 Borşa; M T., intabulat pe suprafaţa de 945 mp. nr. topo 556/2 Borşa; Oros Victoria Mihaela, fiica lui M L jr. este intabulată pe suprafaţa de 395 mp. nr. topo 7797/4/4/1, înscrisuri depuse la dosarul cauzei (filele 85, 205, ...) şi nu a atribuit aceste terenuri moştenitorilor care le folosesc faptic, de aceea a rezultat o sultă atât de mare pe care intimata trebuie să o achite fiecăruia dintre ceilalţi 5 moştenitori. Nu a fost luat în calcul certificatul de moştenitor emis după defunctul M L. Instanţa nu s-a pronunţat asupra constatării dreptului de proprietate al defuncţilor, pentru ca ulterior să constate masa succesorală rămasă de pe urma acestora şi nu s-a pus în discuţie acest aspect.

Prin apelul declarat, reclamanta M M. a solicitat, în principal, admiterea apelului, anularea sentinţei civile nr. 424/2016, pronunţată în dosar nr. 3013/336/2010 al Judecătoriei Vişeu de Sus şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond, iar în  subsidiar, admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinţei în sensul admiterii acţiunii, cu obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea apelului s-a învederat Tribunalului că referitor la petitul principal se impune admiterea lui motivat de împrejurarea că instanţa nu a calificat corect acţiunea formulată de reclamantă şi nu a pus în discuţie în virtutea rolului activ al judecătorului, prevăzut în dispoziţiile art. 129, alin 5 CPC, natura juridică a capetelor de cerere formulate iniţial şi ulterior precizate şi prin prisma acestora, componenţa masei succesorale iniţiale şi a celei precizate/completate. Astfel prin acţiunea iniţial formulată reclamanta a solicitat stabilirea masei succesorale după defuncţii M L şi M M., printr-un petit unic, fără a solicita dezbaterea succesivă a succesiunii după cei doi defuncţi în funcţie de data decesului acestora. Apreciază că instanţa trebuia să pună în discuţie necesitatea precizării distincte a succesiunilor, cotelor, terenurilor, suprafeţelor, cu atât mai mult cu cât prin precizarea de acţiune făcută de reclamantă, aceasta completează masa succesorală rămasă după defunctul M L cu alte terenuri referitor la care instanţa reţine că nu se regăsesc în certificatul de moştenitor emis după M L.

Apelanta a învederat că această cerere are natura juridică a unei cereri de constatare suplimentară a masei succesorale rămasă după defunctul M L şi implicit de suplimentare a certificatului de moştenitor emis după acesta. Prin prisma acestor împrejurări, instanţa nu putea să soluţioneze corect masa succesorală după defunctul M L şi să respingă cu o unică motivaţie cererea, respectiv că a fost dezbătută la notar succesiunea după acest defunct. O astfel de concluzie se impune numai faţă de terenurile din Certificatul de moştenitor nr. 182/1989, pentru diferenţa de terenuri se impunea distinct, o identificare, individualizare şi un temei al respingerii, altul decât cel indicat de instanţă. Aceste împrejurări conduc la concluzia că instanţa nu a cercetat fondul cauzei, aspect care impune anularea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată, instanţei de fond.

Referitor la motivarea instanţei potrivit căreia a respins acţiunea în parte, cu privire la constatarea componenţei masei succesorale după defuncta M M., întrucât reclamanta nu a făcut dovada proprietăţii asupra bunurilor invocate a fi regăsite în patrimoniul defunctei M M. la data decesului, apelanta o apreciază greşită. Instanţa reţine că apărările invocate, respectiv certificatul de moştenitor nr. 182/1989 emis în succesiunea defunctului M L, coroborat cu adeverinţele de rol agricol, nu fac dovada proprietăţii asupra bunurilor, dar consideră că reţinerea instanţei este greşită în raport de împrejurarea că părţile din proces sunt succesori menţionaţi în certificatul de moştenitor.

În literatura juridică de specialitate există opinii referitoare la natura juridică a certificatului de moştenitor exprimate în sensul că Certificatul de moştenitor este titlu de proprietate pentru moştenitori. Prin art. 25 alin. 2 din Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorală notarială, prin care cauzele succesorale au fost trecute din competenţa instanţelor judecătoreşti în competenţa fostelor Notariate de Stat, s-a prevăzut că până la anularea prin hotărâre judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada deplină în ce priveşte calitatea de moştenitor şi cota sau bunurile ce revin fiecărui moştenitor. Aceste prevederi au fost preluate prin art. 85 alin. 1 teza a II-a din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale în vigoare, actualmente art. 118 din lege.

În literatura juridică, într-o opinie majoritară, s-a minimalizat natura juridică şi puterea doveditoare a certificatului de moştenitor, ca act juridic notarial, susţinându-se că face numai dovada cu privire la calitatea de moştenitor şi cota sau bunurile ce revin fiecărui moştenitor, neconstituind titlu de proprietate pentru moştenitori. Instanţele judecătoreşti au avut o practică neunitară, în sensul că prin unele hotărâri certificatului de moştenitor i s-a recunoscut valoarea de titlu de proprietate, în timp ce prin alte hotărâri nu i s-a recunoscut o asemenea valoare. În decursul timpului, în general, instanţa supremă şi alte instanţe s-au pronunţat în sensul că certificatul de moştenitor nu este titlu de proprietate, neputând fi opus terţilor, însă este opozabil moştenitorilor menţionaţi în cuprinsul lui. În literatura juridică s-a exprimat şi opinia în sensul că certificatul de moştenitor, care se eliberează în cadrul procedurii succesorale notariale jurisdicţionale necontencioase, care nu diferă de procedura contencioasă îndeplinită de instanţele judecătoreşti, are valoarea juridică a unui înscris autentic, pe baza acestuia moştenitorii înscriindu-se la rolul fiscal, în registrul agricol, întocmesc acte de vânzare-cumpărare, donaţii, schimburi, etc. În sensul acestei opinii s-a arătat ulterior că afirmaţia potrivit căreia certificatul de moştenitor nu face dovada dreptului de proprietate este ... doar parţial adevărată ... întrucât modul de dobândire de către defunct al bunurilor transmise prin moştenire rezultă în mod explicit din certificatul de moştenitor, având în vedere şi faptul că actele doveditoare ale drepturilor transmise sunt verificate de notarul public sau instanţa de judecată, situaţie în care ... certificatele de moştenitor constată chiar transmiterea proprietăţii asupra unor bunuri, fiind şi o dovadă în acest sens.

Evocând aspecte teoretice, apelanta a precizat că recent s-a arătat că un certificat de moştenitor este instrument probatoriu, el având caracteristicile unui înscris autentic, astfel încât face dovada datei până la înscrierea în fals, se bucură de prezumţia de validitate, proba contrarie fund în sarcina celui care îl contestă şi face dovada până la înscrierea în fals cu privire la constatările personale ale agentului instrumentator (notarul public) făcute în limitele atribuţiilor sale.

O altă opinie în sensul că certificatului de moştenitor nu i se recunoaşte valoarea de act notarial, neputând sta la baza actelor notariale de dispoziţie conduce la întrebarea firească ce l-a determinat pe legiuitor să reglementeze procedura succesorală notarială, din moment ce nu are nici o finalitate practică şi cum justifică statul perceperea unor impozite asupra succesiunilor, iar notarii publici onorariile asupra cărora statul încasează impozit pe venit. Prin noua reglementare din art. 1133 alin. 1 din NCC se dă eficienţă art. 46 din Constituţia României, care prevede că dreptul la moştenire este garantat. Conform dispoziţiilor art. 88 alin. 1 fraza a II-a din Legea nr. 36/1995, actualmente art. 118 din lege „până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada deplina în privinţa calităţii de moştenitor şi a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moştenitor în parte”.

În aprecierea apelantei, certificatul de moştenitor constituie aşadar un mijloc de dovadă care atestă calitatea de moştenitor, cota-parte sau bunul (în cazul legatelor particulare) ce revine fiecărui moştenitor, precum şi componenţa masei succesorale. Cuprinsul său poate fi contestat de cei interesaţi pe calea acţiunii în anulare, însă „până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada deplină.. ."(art. 88 alin. 1 fraza a II-a din Legea nr. 36/1995). Cu alte cuvinte, până la momentul administrării probei contrarii de către cei interesaţi în cadrul acţiunii în anulare, certificatul de moştenitor conferă celor menţionaţi în cuprinsul său calitatea de moştenitori aparenţi, iar bunurilor menţionate în acesta, aparenţa că au aparţinut defunctului. Puterea doveditoare a acestuia rezidă din acordul părţilor (comoştenitorilor) care şi-au recunoscut reciproc calitatea, drepturile succesorale dezbătute notarial şi că acesta are o sorginte convenţională.

Apelanta a subliniat că nu s-a solicitat anularea certificatului de moştenitor şi nu s-a administrat vreo probă contrară acestuia. A nu lua în considerare certificatul de moştenitor presupune a înlătura efectele acestuia, a-1 lipsi de conținut în condiţiile în care acesta nu a fost anulat de instanţă. În raport de aceste împrejurări apreciază că în mod greşit instanţa de fond a respins cererea de constatare a componentei masei succesorale după defuncta M M. pentru terenurile preluate de la defunctul M L şi partajarea acestora conform actului de partaj întocmit între succesori, sens în care neanalizând întreaga masă succesorală şi afirmaţiile părţilor privind actul de partaj, se impune trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanţei de fond întrucât aceasta a pronunţat o hotărâre fără a cerceta fondul cauzei.

Daca instanţa trece peste apărările formulate, reţinând originea convenţională a certificatului de moştenitor precum şi faptul că certificatul de moştenitor conferă celor menţionaţi în cuprinsul său calitatea de moştenitori aparenţi, iar bunurilor menţionate în acesta aparenţă că au aparţinut defunctului, puterea doveditoare a acestuia rezidă din acordul părţilor (comoştenitorilor) care şi-au recunoscut reciproc calitatea, bunurile şi drepturile succesorale dezbătute notarial, apelanta a solicitata admiterea petitului subsidiar formulat şi rejudecând cauza să se admită acţiunea după cum urmează: să se constate că masa succesorală după defunctul M L se compune şi din următoarele suprafeţe de teren:

1 - terenul în suprafaţa de 1400 mp situat în extravilanul localităţii Borşa în locul numit Valea Caselor - Secătura

2 - teren în suprafaţă de 1295 mp situat în Borşa, str. Rotundu nr. 88 şi 120A

3 - teren în suprafaţă de 270 mp situat în Borşa, str. Rotundu nr. 164 (fost nr. 52)

4 -cota de 1/2 parte din suprafaţa de 1383 mp teren construcţie situat în Borşa str. 22 Decembrie 76-78,

5 - cota de l/2 parte din suprafaţa de 20153 mp teren fânaţ, situat în extravilanul localităţii Borşa, în locul numit Jgheab sau Dealul jgheabului lui Ciocan între vecinii M G şi M Ș

6 - cota de 1/2 parte din suprafaţa de 13.917 mp în extravilanul localităţii Borşa, la locul numit Dealul lui Simon, ( Fundac ) având ca vecin pe M T. P

7- cota de 1/2 parte din suprafaţa de 10.573 mp teren în extravilanul localităţii Borşa, la locul numit Dealul lui Simon ( Plopi şi Moine), având ca vecin pe M T. P - cota de 1/2 parte din suprafaţa de 3251 mp teren fânaţ, în extravilanul localităţii Borşa, la locul numit Dosul Dealului Rasilor, având ca vecini pe M I S, R G G

9 -cota de 1/2 parte din suprafaţa de 18.974 mp situată în extravilanul localităţii Borşa, în locul numit Rotundu Zapode sau Corha Zapodii 1 şi Corha Zapodii 2 între vecinii SI şi S P.

- să se dispună completarea masei succesorale dezbătute prin CM nr. 182/1989 cu terenurile menţionate mai sus

- să se constate că au calitate de succesori ai defunctului referitor la terenurile de mai sus , soţia supravieţuitoare în cotă de 6/24 parte iar reclamanta şi pârâţii în cote egale fiecare de 3/24 parte

- să se constate că masa succesorală după defuncta M M. decedată la data de 23.09.2009 se compune din :

- cota de 6/24 parte din terenul în suprafaţa de 100 mp situat în Borşa, str. Rotundu, nr. 52 între vecinii T. I M I. P

- cota de 6/24 parte din terenul în suprafaţă de 1000 mp situat în Borşa, str. Rotundu, nr. 52 între vecinii T. I, M I. P

- cota de 18/24 parte din suprafaţa de 1023 mp teren construcţie situat în Borşa înscris în CF 50930 cad. 556 provenita din conversia CF 7743 Borşa

- cota de 6/24 parte din suprafaţa de 9000 mp teren final, situat în extravilanul localităţii Borşa, în locul numit Jgheab între vecinii M G şi M Ş

- cota de 6/24 parte din terenul în suprafaţă de 1200 mp situat în Borşa, str. Rotundu, nr. 52 între vecinii T. Ilie, M I. P

- cota de 6/24 parte din terenul în suprafaţă de 4500 mp în extravilanul localităţii Borsa, la locul numit Dealul lui Simon, având ca vecin pe M T. Pu

- cota de 18/24 parte din suprafaţa de 20.000 mp teren în extravilanul localităţii Borşa, la locul numit Dealul lui Simon, având ca vecin pe M T. Pu

- cota de 18/24 parte din suprafaţa de 10.000 mp teren fânaţ, în extravilanul localităţii Borsa, la locul numit jgheabu Ciocan, având ca vecini pe M I., M T., B

- cota de 18/24 parte din suprafaţa de 7.500 mp teren fânaţ, în extravilanul localităţii Borsa, la locul numit Dosul Dealului Rasilor, având ca vecini pe M IS, RGG

- cota de 18/24 parte din suprafaţa de 10.000 mp teren fânaţ, în extravilanul localităţii Borşa, la locul numit Rotuindu Zapode, având ca vecini pe S I. şi S P -cota de 6/24 parte din terenul situat în locul numit Valea Caselor- Secătura în suprafaţă de 1400 mp situat în extravilanul localităţii Borsa

- cota de 6/24 parte din terenul in suprafaţa de 1295 mp situat în Borşa, str. Rotundu nr. 88 şi 120A

- cota de 6/24 parte din terenul în suprafaţă de 270 mp situată în Borşa, str. Rotundu nr. 164 (fost nr. 52)

- cota de 18/24 parte din suprafaţa de 1383 mp teren construcţie situat în Borşa str. 22 Decembrie 76-78,

- cota de 18/24 parte din suprafaţa de 20153 mp teren fânaţ, situat în extravilanul localităţii Borşa, în locul numit Jgheab sau Dealul jgheabului lui Ciocan între vecinii M G şi M Ș

- cota de 18/24 parte din suprafaţa de 13.917 mp în extravilanul localităţii Borşa, la locul numit Dealul lui Simon,( Fundac) având ca vecin pe M T. Pu

- cota de 18/24 parte din suprafaţa de 10.573 mp teren in extravilanul localităţii Borşa, la locul numit Dealul lui Simon ( Plopi si Moine ), având ca vecin pe M T. Pu

- cota de 18/24 parte din suprafaţa de 3251 mp teren fânaţ, în extravilanul localităţii Borşa, la locul numit Dosul Dealului Rasilor, având ca vecini pe M I S, R G G

- cota de 18/24 parte din suprafaţa de 18.974 mp teren fânaţ, în extravilanul localităţii Borşa, la locul numit Rotundu Zapode sau Corha Zapodii 1 şi Corha Zapodii 2, având ca vecini pe S I. şi S P

- cota de 18/24 parte din 1 grajd situat în locul numit Jgheabul lui Ciocan, 1 grajd şi casa de locuit situate în Borşa str. Rotundu nr. 164( fost 52), 1 casa de locuit situată în Borşa, str. Rotundu nr. 88.

- să se constate că au vocaţie succesorală în cote egale de 1/6 parte reclamanta şi pârâţii

- să se dispună ieşirea din indiviziune a reclamantei faţă de pârâţi, atribuind acesteia următoarele bunuri:

- 1020 mp teren intravilan situat în Borşa, str. Rotundu nr. 164

- 6525 mp teren situat în Borsa, în locul numit Jgheabul lui Ciocan împreună cu grajdul aferent acestuia

- 2181 mp teren extravilan, situat în Borşa, în locul numit Plopi sau Dealul lui Simon

- 4390 mp teren situat în extravilanul localităţii Borşa, str. Rotundu, la locul numit Dealul lui Simon sau Moine

- 3537 mp fânaţ situat în extravilanul localităţii Borşa, str. Rotundu, la locul numit Dealul lui Simon sau Fundac

- 3487 mp fânaţ, situat în extravilanul localităţii Borşa în locul numit Corha Zapodii 2

- 1400 mp teren situat în extravilanul localităţii Borşa în locul numit Valea Caselor- Secătura

Apelanta a menţionat că toate bunurile cuprinse în motivele de apel se regăsesc solicitate în precizarea de acţiune şi concluziile scrise ale av I A - BR depuse pentru reclamantă, însă a înţeles să defalce suprafeţele cuprinse global în concluzii şi care însumează suprafeţele din certificatul de moştenitor nr. 182/1989 şi cele invocate suplimentar faţă de cuprinsul acestuia şi regăsite în actul de partaj şi în teren de către expertul topograf. Astfel, bunurile de la pct. 1 şi 2 din cererea de suplimentare a masei succesorale rămase după defunctul M L se regăsesc în concluziile scrise ale av I A -B R pct. I şi K. Bunul de la pc.3 reprezintă diferenţa de teren dintre suprafaţa de la pct.a din concluziile scrise şi pct. 1, 2, 5 din acţiunea iniţială. Pct. 4 se regăseşte ca diferenţa de suprafaţa între concluziile scrise pct. J si suprafaţa menţionată la pct. 3 în acţiunea iniţială. Pct. 5 se regăseşte ca diferenţă de suprafaţă dintre terenul menţionat la pct. b în concluzii şi terenul de la pct. 4 şi 8 în acţiunea iniţială. Pct. 6 din cererea de suplimentare a masei succesorale rămase după defunctul M L reprezintă diferenţa de suprafaţă dintre cea solicitată la pct. e din concluzii faţă de suprafaţa menţionată la pct. 6 din acţiunea introductivă de instanţă. Pct. 7 din cererea de completare reprezintă diferenţa de suprafaţa dintre cumulul suprafeţelor de la pct. c şi d din concluzii în raport de pct. 7 din acţiunea iniţială. Pct. 8 din cererea de completare reprezintă diferenţa dintre suprafaţa solicitată la pct. h din concluzii şi suprafaţa de la pct. 9 din acţiunea iniţială. Pct. 9 din completare reprezintă diferenţa de suprafaţa din însumarea suprafeţelor de la pct. f şi g din concluzii în raport de suprafaţa de la pct.10 din acţiunea iniţială.

Prin întâmpinare, apelanta intimată M M. a solicitat admiterea apelului formulat de M I. în sensul anularii hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre o nouă judecată întrucât instanţa de fond a soluţionat cauza fără a intra în judecata fondului. Astfel, apreciind că certificatul de moştenitor 182/1989 nu face dovada proprietăţii bunurilor transmise prin succesiune, nu analizează deplin şi corect masa succesorală după defuncta M M. şi nici nu analizează prin raportare la aceste bunuri partajul realizat între comoştenitori. O astfel de soluţie echivalează cu necercetarea fondului cauzei, prejudiciind părţile de o cale de atac împotriva hotărârii pronunţate. Includerea în masa de partajat şi a celorlalte terenuri ar schimba componenţa loturilor şi sultele astfel că ar realiza şi consolida dreptul asupra cărora părţile exercită folosinţa terenurilor .

Referitor la apelul declarat de către M T., intimata-apelantă a arătat că este de acord cu admiterea lui în parte, în sensul că solicită includerea la masa succesorală a terenurilor şi construcţiilor expertizate, apreciază că şi motivele invocate se circumscriu în principal motivelor de anulare a hotărârii şi trimitere a cauzei spre o nouă judecată instanţei de fond, soluţie în care cererile părţilor să fie reconsiderate prin prisma recunoaşterilor exprimate.

Referitor la cheltuielile de judecată, a solicitat respingerea apelului ca o consecinţă a admiterii apelului său, iar pentru petitul subsidiar, suportarea lor proporţional cu cota de proprietate sau compensarea acestora în integralitate, părţile având calităţi inverse şi profitându-le acţiunea formulată de apelantă.

Prin întâmpinarea la apelul declarat de reclamanta M M., apelantul intimat M T. a arătat că Actul de Partaj din 06.08.1989 vizat 31.10.2007 invocat de reclamantă, nu a fost semnat de M T., iar prin acestea i s-au îngrădit drepturile de la părinţi şi dreptul de proprietate asupra terenului cumpărat de el. Apelantul s-a intabulat pe suprafaţa 945 mp, nr. top. 556/2, Borşa din C.F. vechi nr. 5225 Borşa, prin sentinţa civilă nr. 598/1979 (fila 83-87,vol. 2) pe care i-a garantat intabulaţia prin succesiune T. D G, tatăl vânzătoarei ca martor în sentinţă. A cumpărat şi a plătit suma de 40.000 lei pe cele două terenuri din str. 22 Decembrie, nr. 76 şi 78, în cele două convenţii încheiate la aceeaşi dată: 11 mai 1978 (fila 107 şi 69), între vânzătoarea T. I. lui D G, iar Convenţia de la fila 69 s-a modificat, tatăl M L a dat numai suma de 10.000 lei, iar apelantul a dat suma de 15.000 lei, diferenţa în schimbul locului numit în str. Rotundu, nr. 164/B, care este cumpărată suprafaţa 678 mp în ziua de 11 mai 1978. O V M, fiica lui M L, s-a intabulat pe suprafaţa de 395 mp. nr. top.7797/4/4/1. În Declaraţia către Notarul de Stat Vişeu de Sus a surorii M M. din 04.08.1989 nu a declarat că a primit de zestre suprafaţa 395 mp de la tată, fiindcă cunoştea că fratele M L a cumpărat această suprafaţa 395 mp cu o bucătărie de vară cu suma de 33.000 lei prin Convenţia din 01 mai 1978 şi nu tatăl M L şi cunosc toţi fraţii lucrul acesta.

Intimatul-apelant a mai solicitat ca terenul intravilan, pct.6.1.4.- din Completarea nr. 1 din 28.01.2016, din intravilanul Borşa, str. Rotundu, nr. 88, M P din Anexa nr. 11, poziţia 4, să fie introdus în masa succesorală, suprafaţa 900 mp, deoarece a fost cumpărat de tatăl M L prin Actul de învoială din 12.02.1967 cu o suprafaţă 900 mp cu o casă de locuit cu suma de 28.000 lei (fila 70 vol.l), de la vânzătorii M G, soţia M I.a, cu părinţii M I, soţia M C- pârâtul frate M P s-a căsătorit în data de 09.03.1968. Solicită să intre în masa succesorală, fiind intabulat pe M P, prin Sentinţa Civilă nr. 1609/1973 în C.F. vechi 7589, nr. top 7797/1 cu o suprafaţă de 903 mp prin reclamant M Ilie, tatăl vânzătorului, în lipsa tatălui M L.

Prin încheierea şedinţei Camerei de Consiliu din 17.05.2016 s-a încuviinţat cererea de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru formulată de apelanta M I. şi, în consecinţă: s-a redus taxa judiciară de timbru de 4682,8 lei stabilită în sarcina apelantei  pentru exercitarea căii de atac împotriva sentinţei civile nr. 424 din 17.02.2016 pronunţată de Judecătoria Vişeu de Sus la suma de 2341 lei; s-a încuviinţat cererea de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru formulată de apelantul M T., CNP 1540813241333, domiciliat în Borşa, str. 22 Decembrie  nr. 76 şi, în consecinţă: s-a redus taxa judiciară de timbru de 3532,13 lei stabilită în sarcina apelantului pentru exercitarea căii de atac împotriva sentinţei civile nr. 424 din 17.02.2016 pronunţată de Judecătoria Vişeu de Sus la suma de 1766 lei; s-a încuviinţat cererea de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru formulată de apelanta M M., CNP 2511007241338, domiciliată în Borşa, str. L. Rebreanu  nr.10 şi, în consecinţă: s-a redus taxa judiciară de timbru de 4682,8  lei stabilită în sarcina apelantei  pentru exercitarea căii de atac împotriva sentinţei civile nr. 424 din 17.02.2016 pronunţată de Judecătoria Vişeu de Sus la suma de 2341 lei pe care o eşalonează în 10 rate egale de 234 lei, scadente la următoarele termene: 25 mai 2016, 25 iulie 2016, 25 septembrie 2016, 25 noiembrie 2016, 25 ianuarie 2017, 25 martie 2017, 25 mai 2017, 25 iulie 2016, 25 septembrie 2017,  25 noiembrie 2017.

Prin încheierea civilă nr. 343/A din 9.06.2016, pronunţată în dosarul nr. 3013/336/2010/a4 s-a admis în parte cererea de reexaminare formulată de petentul M T. şi s-a dispus eşalonarea plăţii taxei de timbru de 1766 lei în 10 rate lunare egale, fiecare rată în cuantum de 176,6 lei scadentă la data de 25 a lunii.

De asemenea, prin încheierea civilă nr. 376/A din 16.06.2016, pronunţată în dosarul nr. 3013/336/2010/a5 s-a admis în parte cererea de reexaminare formulată de către petenta M I. privind Încheierea Camerei de consiliu din data de 17.05.2016, pronunţată de Tribunalul Maramureş în dosarul nr. 3013/336/2010 şi, în consecinţă: s-a dispus eşalonarea în 10 rate, a câte 234 lei fiecare, a plăţii taxei judiciare de timbru în valoare de 2341 lei astfel cum a fost redusă prin Încheierea din Camera de consiliu din data de 17.05.2016, pronunţată de Tribunalul Maramureş în dosarul nr. 3013/336/2010, plata urmând să se facă în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni, în perioada iulie 2016 – aprilie 2017. S-a respins cererea formulată de petenta M I., privind scutirea de la plata taxei judiciare de tim¬bru în valoare de 2341 lei.

La dosar au fost depuse în probaţiune înscrisuri, iar apelanta M M. prin avocat a depus o notă referitoare la terenurile obiect al litigiului, în care a susţinut că terenul din locul numit Secătura a fost cumpărat prin actul sub semnătură privată intitulat „Convenţie” datat 29 iunie 1983, promitent vânzător P V şi P P, promitent cumpărător M L Pu, suprafaţa 1400 mp, CF- neidentificat, nu este menţionat în certificatul de moştenitor nr. 52/1964, este identificat în actul de partaj din data de 6.08.1989.

Cu privire la terenul din locul numit Rotundu nr. 164 şi nr.120 - suprafaţa de 2500mp, acesta figurează la poziţia 3 din CM 52 din 1964 emis în succesiunea defuncţilor M T. şi M A, poziţia 1, 2, 5 şi 11 din CM nr. 132 din 9.08.1989 emis în dezbaterea succesiunii după defunctul M L, este identificat în CF 6314 Borşa, CF 5464 Borşa, este cump. prin cvc 1972 vânzator T. M, T. Ș, cumpărător M L P, este identificat în actul de partaj din data de 6.08.1989.

Tot schematic, s-a arătat că terenul în locul numit Rotundu nr. 88 - suprafaţa de 900 mp este cuprins în contractul de vânzare cumpărare intitulat „actul de învoială” din 12.02.1967, promitent vânzător M G ST fiul lui I şi C, promitent cumpărător M L P, este identificat în CF 7589 Borşa, proprietar M P și în actul de partaj din data de 6.08.1989. Terenul în locul numit Dealu Risilor - suprafaţa de 10751 mp, este identificat in actul de partaj din data de 6.08.1989, este poziţia 9 din CM nr. 132 din 9.08.1989 emis in dezbaterea succesiunii după defunctul M L, promitent vânzator M V şi M I., promitent cumpărător M L Pu, CF 6998 Borşa. Terenul în locul numit Moine, Fundac, Plopi şi Corha Zapodii - în suprafaţa de 77628 mp este identificat in actul de partaj din data de 6.08.1989, este la poziţia 6, 7, şi 10 din CM nr. 132 din 9.08.1989 emis in dezbaterea succesiunii după defunctul M L, este identificat in CF 6261 Borşa, CF 6852 Borşa și în actul de partaj din data de 6.08.1989, este cuprins în contractul de vânzare cumpărare din 23.02.1948, promitent vânzător Veiseberg Ita, Iutca, Măria, Perla succesori ai proprietarilor cf, promitent cumpărător M T. Pu, CF 6261, 6852, este cuprins în contractul de vânzare cumpărare din 25.12.1961, promitent vânzător T. I. Filipan, promitent cumpărător M L Pu, este cuprins in contractul de vânzare cumpărare din 28.04.1954, cu promitent vânzător RD a lui V B și promitent cumpărător M L P, este cuprins în contractul de vânzare cumpărare din 17.11.1965, cu promitent vânzător M A și promitent cumpărător M L P.

Terenul în locul numit Jgheabul lui Ciocan - în suprafaţa de 39153 mp este identificat în actul de partaj din data de 6.08.1989, este la poziţia 4 din CM nr. 132 din 9.08.1989 emis în dezbaterea succesiunii după defunctul M L, este cuprins în contractul de vânzare cumpărare din 10.01.1958, promitent vânzător M V a lui P S și promitent cumpărător M L P. Terenul intravilan, str. 22 Decembrie nr.76 - în suprafaţa de 1124 mp este cuprins în contractul de vânzare cumpărare din 11.05.1978, promitent vânzător T. I. a lui D și promitent cumpărător M L P, este identificat in CF 5225 Borsa. Terenul intravilan, str. 22 Deeembrie nr.78 - în suprafaţa de 1282  mp este cuprins în contractul de vânzare cumpărare din 11.05.1978, promitent vânzător T. I. a lui D și promitent cumpărător M L Pu  este înscris în CF 7743 Borşa.

Apelantul M T. a depus la dosar concluzii scrise.

Analizând sentinţa primei instanţe, prin prisma motivelor de apel învederate, Tribunalul reţine următoarele:

Apelul declarat de reclamanta M M. este nefondat. Susţinerile apelantei M M. relative la necercetarea fondului pricinii de către prima instanţă, cu argumentaţia expusă de reclamantă, nu pot fi primite.

Calificarea acţiunii introductive a dat-o reclamanta, asistată de avocat, prin formularea clară a petitelor cu a căror soluţionare a înţeles să investească instanţa de judecată (inclusiv precizarea din data de 15.12.2010) şi indicarea temeiului juridic (art. 728 C. Civ, art. 673¹-673 ind. 14 Cod procedură civilă) la finalul cererii de chemare în judecată.

Prima instanţă a respins pe considerentul că au fost tranşate în dosarul succesoral, doar cererile reclamantei privind constatarea calităţii părţilor de moştenitori ai defunctului M L şi a cotei lor aferente din moştenire. În ce priveşte compunerea masei succesorale a defunctului, raţionamentul instanţei s-a axat pe împrejurarea nedovedirii dreptului de proprietate a autorului M L la data decesului (paragraful 10 pag. 5 sentinţă) şi nicidecum pe faptul că ar fi fost dezbătută la notar succesiunea după defunct.

Dispoziţiile art. 129 al. 5 Cod procedură civilă 1865 nu pot fi invocate în contextul în care pretenţiile reclamantei au fost clar determinate, chestiunea probării lor fiind una distinctă. Pe de altă parte eventuala culpă procesuală aparţine reclamantei care a formulat un petit unic de dezbatere a succesiunii celor doi defuncţi. În contextul dat însă, în care în masa succesorală a autorilor invocaţi intră cote de proprietate egale asupra aceluiaşi bun, iar autorii au aceiaşi moştenitori cu cote egale, solicitarea de dezbatere succesivă a moştenirilor este riguroasă teoretic, dar irelevantă practic.

Prima instanţă nu a respins pretenţiile reclamantei pe considerentul că nu s-ar fi considerat investită cu o cerere de constatare suplimentară a masei succesorale rămase după defunctul M L, ci pentru că nu s-a dovedit dreptul de proprietate asupra altor terenuri cu excepţia celui înscris în CF 50930 Borşa nr. top. 556/1.

La data emiterii certificatului de moştenitor nr. 182/1989 erau în vigoare dispoziţiile art. 23 din Decretul nr. 40/1953 conform cărora: „ După eliberarea certificatului de moştenitor nu se mai poate elibera alt certificat; cei care au pretentiuni la succesiune, pot cere în justiţie anularea certificatului eliberat şi stabilirea drepturilor lor. Până la anulare prin sentinţa judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada în ce priveşte calitatea de moştenitor şi cota bunurilor ce revin fiecărui moştenitor.

Textul de lege este explicit relativ la forţa probantă a acestui act, elementele în privinţa cărora aceasta este operantă fiind: calitatea de moştenitor, cota bunurilor ce revin fiecărui moştenitor.

Acest din urmă element nu vizează însă dovedirea dreptului de proprietate al lui de cuius prin însuşi certificatul de moştenitor, care se eliberează în cadrul unei proceduri graţioase, în contextul acordului succesorilor, ci probarea faptului că dreptul invocat asupra bunului a fost dobândit de moştenitorul legal ori legatar pe cale succesorală şi nu altfel.

De asemenea, în sistemul art. 88 din Legea nr. 36/1995, anterior intrării în vigoare a Noului cod civil, concepţia legislativă s-a păstrat, prevederile arătate stabilind că până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada deplină în privinţa calităţii de moştenitor şi a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moştenitor în parte.

Dreptul de proprietate se poate dobândi şi transmite, indiscutabil, prin moştenire, conform prevederilor art. 644 Cod civil 1864,  dar pentru a opera această transmisiune mortis causa este necesar ca el să fi preexistat în patrimoniul autorului (nemo potest dare quod non habet). În niciun caz un atare drept nu se poate naşte din acordul moştenitorilor, din convenţia lor, concretizată în eliberarea certificatului de moştenitor.

Pe cale de consecinţă promovarea unei acţiuni în anularea acestuia nu era necesară, iar certificatul de moștenitor nu reprezintă un titlu de proprietate ce poate fi opus terților, în această categorie intrând inclusiv proprietarii de carte funciară ai terenurilor a căror partajare s-a solicitat, potrivit celor ce se vor arăta în cele ce urmează.

Aceleaşi consideraţii sunt valabile şi pentru Certificatul de moştenitor nr. 52 din 11.05.1964, depus la fila 44 vol. II dosar apel.

În cuprinsul certificatului de moştenitor nr. 182 din 9 august 1989, eliberat în succesiunea defunctului M L, tatăl părţilor, singurul teren identificat cu date de CF este „cota de ½ parte din 1023 mp. teren construcţie situat în Borşa, str. Republicii înscris în CF 7743 Borşa, uzucapiune încheierea 128/1979”. Construcţiile sunt relevate la pct. 12 din act ca fiind amplasate în Borşa, strada Rotundu nr. 52/a respectiv nr. 52, iar dintre celelalte terenuri unele sunt calificate ca „proprietate extratabulară”, moştenire ori cumpărare.

Se reţine că nu s-a afirmat că autorii părţilor, a căror masă succesorală s-a solicitat a se partaja în prezentul proces, ar fi fost înscrişi în cartea funciară ca proprietari ai terenurilor a căror împărţire suplimentară s-a solicitat.

Prin prisma înscrisurilor noi depuse în apel şi a explicaţiilor expuse cu privire la acestea, prin raportare la parcelele a căror partajare s-a solicitat, se reţine că în CF nr. 5631 Borşa (în care se susţine că ar fi înscris terenul din locul numit Jgheabul lui Ciocan) este proprietar tabular numitul K Gyorgy l. G; în CF nr. 6314 Borşa (pentru terenul din locul Rotundu nr. 164) sunt proprietari Roman Todor l. Ș şi numiţii Verczberger Devojra, Szava Perl, Marjem, Freida; în CF nr. 5464 Borşa (pentru terenul de la Rotundu nr. 120) au rămas proprietari tabulari după dezmembrarea nr. topo. 7797/1 (903 mp.), transcris în favoarea lui M Petre, precum şi după alte dezmembrări, numiţii D G, D I., D Varvara, D Călină, D Gyorgy, D Ilona; în CF nr. 6261 Borşa (pentru terenurile Moina, Fundac, Corha Zapodii) sunt proprietari tabulari Weiszberg Pinkasz, Vercsberg Marie, Jakob, Sulem, Mendel, Burech, Icig; în CF nr. 6852 Borşa (teren Plopi) este proprietar tabular Veisberg Pinkasz. De asemenea, în CF nr. 6998 Borşa, pentru terenul din locul „Dealu Râşilor” este proprietară tabulară M S.

Contractul de vânzare-cumpărare depus la fila 69 dosar apel, încheiat în data de 23.02.1948, nu face dovada proprietăţii în contextul în care raportat la data perfectării sale, înscrierea în CF avea efect constitutiv de drepturi conform prevederilor art. 17 din Decretul/lege nr. 115/1938, iar pe de altă parte, chiar dacă s-ar aprecia că unul dintre cumpărători, M L l. T. P, ar fi autorul părţilor (prenumele tatălui acestuia fiind Tivadar, iar nu T., conform fotocopiei certificatului de deces de la fila 4 dosar prima instanţă), se reţine că aceeaşi calitate o mai au şi M A, precum şi M T., în raport de care nu s-a explicitat vreo poziţie procesuală.

De asemenea, se reţine că reclamanta şi pârâţii nu au opus vreun drept proprietarilor de carte funciară persoane fizice neatrase în cadrul procesual (distincte de părţile din proces) şi nu au invocat, prin formularea adecvată a cererilor în faţa primei instanţe, modalităţi concrete de transmisiune a dreptului de proprietate către autorii lor ori, după caz, de dobândire originară a acestui drept, în faza procesuală a apelului atare cereri neputând fi primite, raportat la dispoziţiile art. 294 al. 1 Cod procedură civilă 1865.

Simpla depunere a unor înscrisuri sub semnătură privată (în apel) ori prevalarea de evidenţe declarative de registru agricol nu reprezintă o dovadă scrisă conformă cu legea a dreptului de proprietate.

În acest context şi raportat la menţiunile din cărţile funciare depuse la dosar, era neconcludentă efectuarea unei alte expertize în specialitatea topografie-cadastru, concluziile acesteia fiind de natură să contribuie la justa soluţionare a cauzei doar în măsura stabilirii în prealabil a dreptului de proprietate în patrimoniul autorilor invocaţi asupra terenurilor a căror partajare s-a solicitat.

Premisa partajului, astfel cum este acesta reglementat procedural prin dispoziţiile art. 673 indice 1 şi urm.Cod procedură civilă o reprezintă dovedirea existenţei dreptului de coproprietate, a calităţii părţilor în proces, de coproprietari, coindivizari ori, după caz, de codevălmaşi asupra bunurilor a căror împărţire se solicită. În materia împărţirii unei moşteniri, aceasta presupune pe de o parte, dovedirea calităţii de moştenitor a părţilor între care se solicită a se proceda la împărţeală, iar pe de altă parte dovada calităţii de proprietar a autorului defunct, asupra aceloraşi bunuri. Aceasta rezultă cu claritate din dispoziţiile art. 673 indice 5 alin.1 Cod procedură civilă aplicabil procesului.

Devoluţiunea succesorală legală este doar o cale de transmitere a unor drepturi preexistente, din patrimoniul persoanei decedate, în cel al succesorilor cu vocaţie concretă; aceasta nu reprezintă un mod de naştere ab origine a dreptului de proprietate. Pe cale succesorală se transmit cu relevanţă juridică drepturi şi obligaţii, iar nu stări de fapt (precum posesia, de exemplu).

Codul civil de la 1864 se referă la partajul de proprietate; partajul de folosinţă este permis doar urmare a acordului copărtaşilor, dar şi în această ipoteză, coproprietarii decid (sau solicită) să se partajeze folosinţa bunului comun, asupra căruia poartă dreptul lor de proprietate concurent, iar nu bunuri pe care doar le folosesc, fără a putea pretinde drept de proprietate asupra acestora.

În cauza de faţă nu există probe care să dovedească dreptul de proprietate al defuncţilor asupra altor bunuri a căror partajare s-a solicitat, apartenenţa lor la masa succesorală fiind de altfel contestată parţial.

Împrejurarea că apelanta a renunţat în faţa primei instanţe la petitul privind înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară nu este de natură a determina admiterea acţiunii de stabilire a masei succesorale şi partaj, publicitatea imobiliară fiind destinată a asigura (la acest moment, raportat la gradul de finalizare a lucrărilor de cadastru) opozabilitatea dreptului, iar nu însăşi existenţa lui.

Apoi, se mai reţine că prin sentinţa civilă nr. 598 din 19.03.1979, pronunţată de Judecătoria Vişeu de Sus în dosarul nr. 373/1979 s-a admis acţiunea formulată de reclamanţii M L P (autorul părţilor) şi M T. P (pârâtul-apelant) împotriva pârâtului FM cu domiciliul necunoscut, constatându-se că reclamanţii au dobândit dreptul de proprietate în baza uzucapiunii de 32 ani asupra imobilului înscris în CF 5225 nr. topo. 556.

S-a dispus intabularea dreptului de proprietate astfel: nr. top. nou 556/1 în suprafaţă de 1023 mp. pe numele reclamantului M L; nr. top. nou 556/2 în suprafaţă de 945 mp. pe numele reclamantului M T., conform schiţei de dezmembrare întocmite (f.85 vol. II dosar).

Această sentinţă este opozabilă tuturor descendenţilor lui M L, de vreme ce aceştia se prevalează în prezentul litigiu, raportat la cererile formulate, de calitatea lor de succesori cu titlu universal sau particular.

Imobilul obiect al acestei hotărâri judecătoreşti este situat în Borşa, str. 22 Decembrie. La numărul 76 este parcela cu nr. topo. 556/2 cu suprafaţa de 945 mp. (în teren, 1124 mp.), dezmembrată conform documentaţiei topo. nr. 3320/20.04.2011 în cinci parcele, proprietatea tabulară a pârâtului M T..

Independent de aspectele evocate de acest pârât-apelant, actul jurisdicţional relevă că proprietatea s-a dobândit prin uzucapiune, acţiunea fiind îndreptată împotriva fostului proprietar de carte funciară, care nu este parte în prezentul litigiu.

Din această perspectivă, se reţine că nu s-a făcut în vreun fel dovada contrară celor evidenţiate în cartea funciară în privinţa titularului dreptului de proprietate asupra terenului respectiv, acest titular fiind pârâtul M T..

Terenul situat în Borşa, str. 22 Decembrie nr. 78 are o suprafaţă măsurată de 1282 mp., este folosit, împreună cu construcţiile de pe el, de pârâta M I. cu familia şi corespunde cu parcela cu nr. topo. 556/1 din CF nr. 50930 (rezultat din conversia CF 7743 Borşa) în suprafaţă de 1023 mp., înscrisă în cartea funciară iniţial pe numele autorului M L. Parcela este menţionată ca atare şi în certificatul de moştenitor eliberat în succesiunea lui M L, în baza căruia s-a procedat la intabularea dreptului de proprietate dobândit prin succesiune, în favoarea soţiei supravieţuitoare M M. (alături de cota proprie de ½) şi a celor şase moştenitori, părţi în proces.

Pe cale de consecinţă, în mod corect prima instanţă a apreciat că singurul teren în privinţa căruia s-a dovedit dreptul de proprietate al autorilor pârâţilor este cel anterior arătat.

Prin sentinţa civilă nr. 1609 din 19.09.1973, pronunţată de Judecătoria Vişeu de Sus în dosarul nr. 2084/1973 s-a admis acţiunea formulată de reclamantul M P P (pârât în cauză) împotriva proprietarilor tabulari D G ş.a. şi s-a constatat că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune (folosire timp de 32 de ani) asupra imobilului de natură arabil situat în Borşa, înscris în CF 5464 nr. topo. dezmembrat 7797/1, în suprafaţă de 903 mp. (filele 167-168 vol. I dosarul primei instanţe). Numărul topo. 7792/2 în suprafaţă de 10.178 mp. s-a intabulat în favoarea foştilor proprietari (f.169), iar M P şi-a reflectat dreptul dobândit în cartea funciară 7589 Borşa (f. 170 dosar vol. I).

Întreg terenul de la adresa Rotundu nr. 88 - casă şi anexă- este folosit de pârâtul M P cu familia, după cum se arată în raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic F I. (f. 14 vol. II).

Prin sentinţa civilă nr. 504/2011 din 16.02.2011, pronunţată de Judecătoria Vişeu de Sus în dosarul nr. 3337/336/2010 s-a admis acţiunea formulată de OV împotriva pârâţilor M L, M I. şi a pârâţilor cu domiciliul necunoscut D G l. N l. M ş.a. şi s-a constatat că reclamanta, prin antecontractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată din 8.09.2010, a cumpărat de la pârâtul M L terenul situat în Borşa, identificat în CF 50154 nr. top. 7797/4/4/1, în suprafaţă de 395 mp., dispunându-se înscrierea în cartea funciară. Dreptul s-a înscris în CF 51957 Borşa, nr. cad. 51957. Imobilul este situat în Borşa, strada Rotundu nr. 120/A (bucătărie de vară) şi se află în folosinţa pârâtului M L.

Nici în privinţa acestui teren nu s-a dovedit aşadar dreptul de proprietate în patrimoniul autorilor invocaţi de reclamantă, chiar în condiţiile în care hotărârea judecătorească nu este opozabilă acesteia. Nu s-a dovedit modalitatea în care acest drept ar fi ajuns în patrimoniul succesoral, nici măcar în raport de vechii proprietari tabulari.

Pe cale de consecinţă, apelul declarat de reclamanta M M. urmează a fi respins ca nefondat, în temeiul prevederilor art. 296 Cod procedură civilă 1865.

În privinţa apelului declarat de pârâta M I., Tribunalul reţine că în absenţa dovedirii prin mijloacele de probă admise de lege, a dreptului de proprietate al defuncţilor asupra terenurilor cu care s-a solicitat suplimentarea masei succesorale, o atare suplimentare nu poate fi dispusă.

Imobilele în privinţa cărora este reflectat tabular dreptul de proprietate al pârâtului M T. şi al numitei OVM în mod corect nu au fost cuprinse în masa succesorală, situaţia tabulară nefiind combătută probator. Certificatul de moştenitor nu reprezintă o dovadă a dreptului de proprietate.

Contrar susţinerilor acestei apelante, în mod repetat prima instanţă a pus în discuţia părţilor dovada dreptului de proprietate, stăruind a se administra probe sub acest aspect.

Astfel, în şedinţa publică din data de 4.12.2012, precum şi din data de 24.01.2013 instanţa a pus în vedere reprezentantei reclamantei să facă dovada dreptului de proprietate, aspecte pe care chiar instanţa de apel le-a readus în discuţia părţilor, fără ca apelanta M M. să propună probe.

În ce priveşte partajul de ascendent invocat de apelantă, încheiat la data de 6 august 1989 (deci anterior eliberării certificatului de moştenitor) se reţine că din analiza prevederilor art. 795 Cod civil 1864 rezultă că împărţeala de ascendent se poate realiza numai cu respectarea cerinţelor de formă stabilite legal pentru donaţii şi testamente.

Aşadar, împărţeala-donaţie rămâne supusă, sub sancţiunea nulităţii absolute, formei autentice, iar împărţeala-testament se impune a fi făcută doar într-una dintre formele testamentare reglementate-fie cele ordinare-olograf, autentic sau mistic, fie cele extraordinare ori privilegiate.

Prin prisma prevederilor art. 859 Cod civil 1864, testamentul olograf, ca de altfel şi cel mistic, presupune semnarea lui de către dispunător, sens în care este nul cel întocmit prin punere de deget.

Distinct de aspectele relevate de prima instanţă în ce priveşte partajul voluntar- care presupune preexistenţa dreptului de proprietate asupra bunurilor împărţite- şi partajul de ascendent, se reţine aşadar că acest din urmă act este unul solemn, putând îmbrăca forma donaţiei ori pe cea a testamentului.

Actul de care se prevalează apelanta nu este încheiat în forma autentică a donaţiei potrivit prevederilor art. 813 C. civil 1864 şi nici în cea testamentară, în contextul în care nu întruneşte nici condiţia formală a testamentului olograf, nefiind cel puţin semnat de pretinsa dispunătoare. Punerea degetului nu echivalează cu o semnătură, iar respectarea altor forme testamentare nu intră în discuţie.

Nu poate fi avută în vedere o eventuală executare voluntară, aşadar o ratificare de către moştenitori deoarece aceştia nu au căzut de acord asupra compunerii masei şi a stăpânirii bunurilor succesorale.

În privinţa pârâtei M I. se mai reţine că prin notele de şedinţă depuse, aceasta a arătat că este de acord cu stabilirea masei succesorale, ieşirea din indiviziune şi atribuirea loturilor de teren conform folosinţei, „pentru subsemnata asupra terenului situat în Borşa str. 22 Decembrie în suprafaţă de 1250 mp. şi pentru celelalte terenuri (…) în loturi echivalente valoric …”. Aşadar pârâta-apelantă nu s-a opus partajării terenului situat în Borşa str. 22 Decembrie în suprafaţă de 1250 mp., solicitând a-i fi atribuit.

Apelul promovat de pârâtul M T. împotriva hotărârii primei instanţe este parţial fondat, pentru considerentele ce succed:

În ce priveşte includerea în masa succesorală a terenurilor situate în strada Rotundu nr. 164, strada Rotundu nr. 88 şi în locul „Jgheabul lui Ciocan”, pretenţiile apelantului nu pot fi primite raportat la împrejurarea că nu s-a făcut dovada existenţei dreptului de proprietate asupra acestora în patrimoniul defuncţilor părinţi ai părţilor, la data decesului. Hotărârea judecătorească dată în dosarul nr. 1994/336/2007 a fost pronunţată într-o acţiune posesorie, care prin excelenţă nu pune în discuţie dreptul de proprietate.

În ce priveşte invocatele tranzacţii perfectate cu privire la terenul situat pe strada Rotundu nr. 88, actele de care se prevalează apelantul sunt simple înscrisuri sub semnătură privată, care nu sunt apte a transfera proprietatea, la data încheierii lor înscrierea în cartea funciară având şi efect constitutiv potrivit prevederilor art. 17 din Decretul/lege nr. 115/1938.

În prezentul litigiu nici nu s-a solicitat valorificarea lor conform procedurilor legale, cadrul procesual fiind limitat la cei şase succesori ai lui M L şi M M..

Aceste consideraţii sunt valabile pentru toate înscrisurile sub semnătură privată care s-au invocat în proces şi care sunt lipsite de forţă probantă sub aspectul transferului dreptului de proprietate, sens în care expertizarea lor grafoscopică nu era oricum de natură a contribui la justa soluţionare a cauzei în sensul prevederilor art. 167 Cod procedură civilă. Oricum părţile au înfăţişat mai multe înscrisuri, mai multe variante, prevalându-se de efecte diferite ale acestora.

În contextul multiplelor note de şedinţă depuse şi reiterate de către pârâtul M T. se reţine că apărările acestuia au vizat excluderea din masa succesorală a terenului situat în Borşa, str. 22 Decembrie nr. 76 pe considerentul că terenul este bunul său propriu, cumpărat în 11.05.1978 de la T. I., teren înscris în Cf 8225; excluderea terenului situat în Borşa str. Rotundu nr. 164B, bun propriu cumpărat în 11.05.1978 de la defunctul tată cu suma de 15000 lei, în suprafaţă de 684 mp.; excluderea suprafeţei de 6500 mp. din terenul situat în locul „Jgheabul lui Ciocan” de 3 ha, primită ca zestre de la tată în anul 1983, ocazie cu care pârâtul a construit pe parcelă un grajd din lemn.

În şedinţa publică din data de 4.12.2012 prima instanţă a pus în discuţia pârâtului M T. dacă raportat la cererea de scoatere din masa succesorală formulează o cerere reconvenţională. Pârâtul nu a înţeles să procedeze de această manieră, aspect de care instanţa a luat act la termenul de judecată din 24.01.2013, ulterior prin avocat pârâtul arătând în scris că nu depune cerere reconvenţională.

Formularea în apel a unor pretenţii cu care prima instanţă nu a fost investită potrivit normelor de procedură este interzisă prin dispoziţiile art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă.

Fără a relua starea de fapt anterior expusă în ce priveşte înscrierea dreptului de proprietate în baza celor trei sentinţe civile, se reţine că intabularea dreptului de proprietate al pârâtului-intimat M Petru este opozabilă şi apelantului, acesta neprobând în contra menţiunilor din cartea funciară; pretinsa „înzestrare” a pârâtului M P presupunea stabilirea împrejurării că terenul dat ca zestre (9 ani) a fost proprietatea dispunătorului, aspect nedovedit.

Se reţine însă că prin hotărârea apelată, astfel cum a fost argumentată în considerente, prima instanţă a dispus ieşirea din indiviziune prin atribuirea întregii cote indivize a defunctei,  pârâtei M I., respectiv 30/48 părţi din terenul în suprafaţă de 1023 mp. înscris în CF 50930 Borşa nr. top. 556/1.

Aşadar, prima instanţă a arătat că masa succesorală rămasă după defuncta M M., decedată la data de 23.09.2009, este compusă din cota indiviză de 10/16 părţi din terenul în suprafaţă de 1023 mp înscris în CF 50930 Borşa nr.top.556/1. Aducând la numitor comun, pentru a determina cota indiviză a fiecărui moştenitor al defunctei, reiese că defuncta a avut în proprietate o cotă de 30/48 din bun, ceilalţi descendenţi având o cotă proprie de 3/48 şi având vocaţie la o cotă de 5/48 fiecare din cota mamei lor (30/48 :6). Reclamanta a solicitat să se dispună şi ieşirea din indiviziune cu privire la bunurile succesorale. Această cerere a fost admisă doar pentru cota de 10/16 părţi aflată în proprietatea defunctei M M. la data decesului acesteia, această cotă fiind atribuită în totalitate pârâtei M I., având în vedere că aceasta are în folosinţă, integral, încă de la căsătoria sa,  terenul înscris în CF 50930 Borşa, nr.top.556/1, pe acesta având construită şi casa de locuit şi anexele acesteia.

Instanţa a mai relevat în considerente că valoarea terenului, conform expertizei efectuată de expert F I. este de 40 lei/mp, rezultând că valoarea totală a terenului este de 40.920 lei (1023 mp X 40 lei/mp). O parte are echivalentul valoric de 852,5 lei (40.920: 48). Masa succesorală are astfel valoarea de 25.575 lei ( 852,5 X 30) , iar cinci părţi, câte s-ar cuveni fiecărui descendent, are echivalentul valoric de 4.262,5 lei (852,5 X 5). Pentru egalizarea loturilor, pârâta M I. a fost obligată la sultă în favoarea celorlalte părţi, câte 4.262,5 lei fiecăruia, reprezentând echivalentul valoric al cotei lor părţi la care au vocaţie după defuncta M M..

Această perspectivă a primei instanţe nu este însă corectă, deoarece nu are ca finalitate efectuarea propriu-zisă a unui partaj. În baza certificatului de moştenitor nr. 182 din 9.08.1989, în ce priveşte bunul înscris la pct. 3, s-a procedat la determinarea şi reflectarea tabulară a cotelor succesorilor defunctului, pe lângă cota proprie a codevălmaşei-soţia supravieţuitoare, fiecare descendent fiind titular asupra unei cote de 1/16 din dreptul de proprietate asupra bunului imobil nefracţionat în materialitatea sa.

Deci pe lângă cota totală de 10/16 a defunctei M M. (30/48), al cărei corespondent valoric a fost stabilit la 25.575 lei şi cu privire la care s-a dispus ieşirea din indiviziune, stabilindu-se sultele, fiecare descendent a rămas titularul cotei moştenite după tată, care nu a fost avută în vedere la pronunţarea hotărârii.

Rezultă astfel că prin ieşirea din indiviziune doar în raport de cota mamei, părţile au rămas practic pe mai departe în indiviziune cu cota moştenită după tată, sens în care se constată că partajul solicitat nu s-a efectuat în mod efectiv.

Sub acest aspect se impune admiterea apelului declarat de pârâtul M T., care a criticat tocmai împrejurarea că nu i s-a atribuit în natură cota sa de moştenire şi a solicitat a i se preda suprafaţa de 600 mp. din strada 22 Decembrie nr. 78, din suprafaţa de 1282 mp. (întreaga suprafaţă) măsurată de expertul F I..

În aceste limite şi pentru a se realiza un partaj al bunului asupra căruia poartă drepturile concurente ale părţilor, în conformitate cu întinderea acestor drepturi şi potrivit dispoziţiilor legale, Tribunalul va admite în parte apelul declarat de apelantul M T. împotriva sentinţei civile nr. 424 din 17.02.2016, pe care în temeiul prevederilor art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă o va desfiinţa în parte, în ce priveşte dispoziţia de ieşire din indiviziune şi atribuire către pârâta M I. a cotei indivize de 30/48 părţi din terenul în suprafaţă de 1023 mp înscris în CF 50930 Borşa nr. topo. 556/1, obligarea pârâtei M I. la sultă de câte 4262,5 lei, soluţia asupra cheltuielilor judiciare şi de judecată, întrucât fondul cererii de partaj propriu zis nu a fost cercetat, dar numai din perspectiva criticilor formulate de către apelantul M T.. Se va trimite cauza spre rejudecare în aceste limite, cu menţinerea celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate, ce nu sunt contrare prezentei decizii, în rejudecare urmând a se ţine seama şi de înscrisurile doveditoare depuse de apelantul M T. în ce priveşte cheltuielile de judecată constând în onorariu avocat.

Domenii speta

Spete similare