Contestaţie la Legea 77/2016. Verificarea îndeplinirii condiţiei impuse de art. 4 alin 1 lit c din Legea nr. 77/2016, cumpărarea unui teren nu întruneşte condiţia normei precitate în lipsa probării dovezii efectuării vreunui demers pentru construirea unei

Hotărâre 4061 din 23.05.2017


INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, instanţa constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti la data de XX.XX.2016, sub nr. A/299/2016, contestatoarea C.E.B. prin mandatar C.E.I.I., în contradictoriu cu intimatul SGS a formulat contestaţie împotriva notificării  nr. A din data de XX.XX.2016 înregistrată la bancă sub nr. B/2016, solicitând admiterea contestaţiei, respingerea cererii de dare în plată formulată de intimat pentru neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, să dispună repunerea părţilor în situaţia anterioară acestui demers, cu obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, contestatoarea a arătat, în esenţă, că notificarea de dare în plată comunicată prin intermediul BNPA C.S.A. la data de XX.XX.2016 nu întruneşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de Legea nr. 77/2016, că în cauză nu s-a făcut dovada rezonabilă a unei imposibilităţi reale de rambursare  a creditului  în condiţiile convenite sau a unui dezechilibru contractual efectiv.

Contestatoarea a mai subliniat că Legea nr. 77/2016 trebuie aplicată numai dacă şi în măsura în care serveşte raţiunii/finalităţii/scopului economico – social pentru care a fost introdusă în activul legislativ, or, în prezenta speţă, scopul economic şi social al legii nu se verifică, iar autorul notificării  şi-a exercitat dreptul de dare în plată într-un mod abuziv.

A mai arătat că la data de XX.XX.2008 între părţi s-a încheiat contractul de credit nr. C prin care intimatul a contract suma de 88.608 euro cu destinaţie imobiliară, stabilind o perioadă de rambursare de 360 luni. Creditul a fost garantat cu terenul situat com. V, JUDETUL I, teren extravilan arabil, în suprafaţă de 5.256 mp.

Contestatoarea a mai subliniat faptul că atât cuantumul sumei creditului, cât şi suprafaţa extinsă a terenului garanţie conduc la concluzia că ar fi vorba despre un credit contractat pentru raţiuni comerciale, respectiv construirea şi dezvoltarea unui ansamblu rezidenţial/ imobiliar, cu intenţia de a desfăşura o activitate profesională folosind tocmai imobilul pe care doreşte să îl dea în plată, intimatul neavând, prin urmare, calitatea de consumator.

 Totodată, notificarea din data de xx.xx.2016 nu îndeplineşte niciuna dintre condiţiile alternative impuse de lege, neavând drept obiect derivat un imobil cu destinaţia de locuinţă.

A mai subliniat faptul că notificarea nu a respectat cerinţa stabilirii unui interval orar concret, în două zile diferite, în care reprezentantul băncii să se prezinte la notarul public, instituită de art. 5 alin 2 din Legea nr. 77/2016.

A mai învederat că, în speţă, intimatul nu a dovedit că nu a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o infracţiune  în legătură cu creditele pentru care se solicită aplicarea legii.

În dovedire, contestatoarea a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri.

În drept a invocat disp. Legii nr. 77/2016.

La data de xx.xx.2017, intimatul a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia insuficientei timbrări, pe fondul cauzei solicitând respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

În motivare, intimatul a arătat că la data de xx.xx.2008 a încheiat cu C.E.I.I. S.A. contractul de credit nr. C/xx.xx.2008 în scopul achiziţionării terenului extravilan în suprafaţă totală de 5256 mp situat în comuna V, JUDETUL I, cu nr cadastral aa şi înscris în CF D a comunei V, asupra căruia urma să construiască un imobil de locuit. Pentru garantarea împrumutului, prin contractul de vânzare - cumpărare cu garanţie reală imobiliară autentificat sub nr. D/2008 de BNP A.R.M., asupra terenului achiziţionat a fost instituită o ipotecă în favoarea împrumutătorului.

Intimatul a mai subliniat că îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de lege pentru stingerea creanţei izvorâte din contractul menţionat, prin darea în plată imobilului achiziţionat şi ipotecat în favoarea creditoarei.

Intimatul a mai arătat că deşi în contractul de credit nu se precizează în mod expres, raţiunea dobândirii terenului în suprafaţă totală de 5256 mp a fost aceea de a construi un imobil cu destinaţie de locuinţă pentru sine şi familia şi, nicidecum a unui ansamblu rezidenţial.

A mai învederat că legea nu prevede obligativitatea transmiterii unui certificat de cazier judiciar concomitent cu notificarea, ci doar îndeplinirea condiţiei la momentul transmiterii  dreptului de proprietate în vederea stingerii creanţei izvorâte din contractul de credit.

În drept a invocat disp. art 205 c proc civ., Legea nr. 77/2016.

În dovedire a solicitat încuviinţarea probe cu înscrisuri.

La data de XX.XX.2017, contestatoarea a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat înlăturarea apărărilor intimatului şi admiterea contestaţiei, astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

În drept a invocat Legea nr. 77/2016, OUG nr. 80/2013, NCPC.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

La data de XX.XX.2008 între C.E.I.I. S.A., în calitate de creditor şi intimatul S.G.S., în calitate de împrumutat s-a încheiat contractul de credit nr. C prin care intimatul a contract suma de XX euro, stabilind o perioadă de rambursare de 360 luni. Creditul a fost garantat cu terenul situat com. V, JUDETUL I, teren extravilan arabil, în suprafaţă de 5.256 mp.

Potrivit art 3.2 din contract, facilitatea de credit a fost acordat pentru achiziţia imobilului reprezentând teren intravilan în suprafaţă totală de 5256 mp, situat în comuna V, JUDETUL I.

La data de XX.XX.2016, contestatoarea a înregistrat sub nr. D notificarea formulată de intimată în temeiul art 5 din Legea nr. 77/2016 în vederea dării în plată a imobilului reprezentat de  teren intravilan în suprafaţă totală de 5256 mp, situat în comuna V, JUDETUL I.

În drept, conform art.1 alin.1,2,3 din Legea 77/2016 prezenta lege se aplică raporturilor juridice dintre consumatori şi instituţiile de credit, instituţiile financiare nebancare sau cesionarii creanţelor deţinute asupra consumatorilor, Consumatori sunt persoanele definite de Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Dispoziţiile prezentei legi se aplică şi în cazul în care creanţa creditorului izvorând dintr-un contract de credit este garantată cu fideiusiunea şi/sau solidaritatea unuia sau mai multor codebitori sau coplătitori.

Totodată, potrivit art. 4 din Legea nr. 77/2016 (1) Pentru stingerea creanţei izvorând dintr-un contract de credit şi a accesoriilor sale prin dare în plată trebuie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

a) creditorul şi consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislaţia specială;

b) cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depăşea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Naţională a României în ziua încheierii contractului de credit;

c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă;

d) consumatorul să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul pentru care se solicită aplicarea prezentei legi.

Instanţa apreciază că din interpretarea art 4 di Legea nr. 77/2016 rezultă condiţiile de admisibilitate a notificării prevăzute de art 5 din aceeaşi lege, condiţii pe care instanţa le va analiza gradual.

A)creditorul şi consumatorul fac parte din categoriile prevăzute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislaţia specială.

În speţă, contestatoarea este o instituţie de credit în sensul art 1 din legea nr. 77/2016, în timp ce intimata este consumator, astfel cum este definită această categorie în art 2 alin 1 din Legea nr. 193/2000, respectiv orice persoană fizică sau care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale. 

B)cuantumul sumei împrumutate, la momentul acordării, nu depăşea echivalentul în lei al 250.000 euro, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Naţională a României în ziua încheierii contractului de credit;

Astfel, nu orice credit asumat de un consumator și nascut în raport de o instituție bancară este supus prezentei legi, existând un prag superior limită peste care un consumator nu poate stinge împrumutul prin modalitatea prescrisă de prezenta lege.

În speţă, valoarea contractului de credit nr. C/15.01.2008  de 88.608 euro este în mod evident inferioară pragului de 250.000 euro.

C)creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă;

În speţă, această condiţie nu este îndeplinită. Astfel, destinaţia creditului acordat prin contractul nr. C/XX.XX.2008 a fost aceea de pentru achiziţia imobilului reprezentând teren intravilan în suprafaţă totală de 5256 mp, situat în comuna V, JUDETUL I. Acest aspect rezultă şi din art 3.2 al contractului precitat.

Deşi intimatul a susţinut că a contractata acest credit pentru a construi o casă de locuit, aceste susţineri nu au fost probate, intimatul nefăcând dovada efectuării vreunui demers pentru construirea unei locuinţe sau pentru achiziţionarea unei locuinţe.

Nu poate fi reţinută nici incidenţa ipotezei din teza finală a art 4 lit c, respectiv credit garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă. Astfel, imobilul ipotecat de intimat pentru garantarea creditului acordat prin contractul nr. C/XX.XX.2008 este un teren intravilan şi nicidecu o locuinţă.

Cum în speţă nu este îndeplinită una dintre condiţiile cumulative  de stabilite prin art 4 din Legea nr. 77/2016, respectiv condiţia prevăzută de art 4 alin 1 lit c, instanţa va  constata că notificarea nr. 2/XX.XX.2016 comunicată contestatoarei şi înregistrată de aceasta sub nr. B/2016 nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate privind darea în plată a unui imobil, şi, în consecinţă, va dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii notificării nr.  2/07.06.2016 comunicată contestatoarei şi înregistrată de aceasta sub nr. B/2016.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată  privind onorariul de avocat instanţa constată că din perspectiva art. 451 alin 2 Cod pr. Civ. Instanţa poate, chiar şi din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaţilor, atunci când acesta este vădit disproporţionat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată de avocat, ţinând seama şi de circumstanţele cauzei.

În lipsa unui tablou al onorariului avocatilor minimale, în vigoare la data efectuării cheltuielilor, ramân valabile celelalte criterii de apreciere a cuantumului în care cheltuielile de judecata reprezentate de onorariul avocatial urmeaza a fi suportate de catre partea aflata în culpa procesuala, respectiv valoarea şi complexitatea cauzei si activitatea desfăşurată de avocat.

Raportat la criteriile legale expres menţionate de codul de procedura civila instanţa constata ca enumerarea criteriilor din art. 451 alin 2 Cod pr.civ. are doar un caracter exemplificativ, iar nu exhaustiv si prin urmare acestora li se pot adauga si alte criterii pertinente impuse de obiectul cauzei,  natura acesteia, conduita procesuala a partilor etc.

Apreciind asupra gradului de complexitate si al valorii cauzei, actiunea principala avand ca obiect pretentii, instanta apreciaza ca partile nu au fost implicate într-un probatoriu complex, iar procedura s-a desfăsurat cu urgenta impusa de lege.

Totodată, va avea în vedere calitatea de consumator a intimatului, calitate pe care instanţa a stabilit-o deja în analiza elementelor prezentei speţe,or, în această calitate, intimatul se află într-o poziţie de inferioritate faţă de adversarul să, un profesionist.

Prin urmare, in temeiul art. 453 alin 1 rap. la art 451 alin 2 C.p.c, instanţa va obliga reclamanta, ca parte care a pierdut procesul la plata către pârâtă a sumei de 2020 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat redus de la suma de 8.157,6 lei la suma de 2000 lei şi 20 lei -  taxă judiciară de timbru.

Instanţa va lua act de faptul că intimatul la solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite contestaţia formulată de contestatoarea C.E.B. S.A.  cu SEDIU ALES LA ….  în contradictoriu cu intimatul S.G.S.  cu sediul ales la ….

Constată că notificarea nr. A/2016 comunicată reclamantei şi înregistrată de acesta sub nr. B/2016 nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate privind darea în plată a unui imobil.

Dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii notificării nr. nr. A/2016 comunicată reclamantei şi înregistrată de acesta sub nr. B/2016.

Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 2020 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat redus şi taxă judiciară de timbru.

Ia act de faptul că pârâtul va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. 

Cu apel în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicare. Cererea se va depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, xx.xx.2017.