Fond funciar

Prin cererea înregistrată la data de … pe rolul Judecătoriei … sub nr. de dosar ..., reclamanta Asociaţia Composesorală B. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală A. şi Comisia Judeţeană ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea hotărârii nr. … a Comisiei Judeţene, să se anuleze parţial ordinul Prefectului judeţului Bacău nr. … privind includerea în islazul comunal a terenurilor identificate prin CF nr. … F., să fie admisă contestaţia împotriva hotărârii nr… a Comisiei locale A. prin care i s-a invalidat dosarul privind restituirea unui teren în suprafaţă de 326 ha păşune, să fie obligate pârâtele la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului, să fie obligată Comisia locală să înainteze documentaţia către Comisia Judeţeană, să fie obligată pârâta Comisia Judeţeană să elibereze titlul de proprietate.

A arătat reclamanta că a fost reînfiinţată în baza art. 28 din legea nr. 1/2000 prin sentinţa civilă nr. … a Judecătoriei M. C. pronunţată în dosarul nr. … şi s-a dispus înscrierea în Registrul special al composesoratelor.

Din preambulul hotărârii nr. … a comisiei locale rezultă motivele pentru care s-a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate.

Astfel s-a susţinut că nu a fost depusă CF … autentificată, dar se eliberează doar copii conforme cu originalul, aceasta fiind depusă. Acest teren a fost cumpărat de composesorat la 10.02.1940 şi întabulat la data de 11.06.1991, motiv pentru care nu figurează în sentinţa din … a Judecătoriei Regale M. C.. Conform cărţii funciare, composesoratul devine proprietar prin cumpărare a imobilelor înscrise sub nr. A…

În extrasul de CF … figurează Comunitatea proprietarilor funciari B., în loc de composesoratul B., iar potrivit declaraţiei autentificate nr. … preşedintele composesoratului a declarat sub sancţiunea falsului în declaraţii că actuala Asociaţie Composesorală B. este succesoarea în drepturi a fostei Comunităţi secuieşti de proprietate B..

S-a mai susţinut că lipseşte declaraţia din care să rezulte suprafeţele de teren atribuite, dar această declaraţie a fost emisă la data de … şi a fost depusă la dosar.

De asemenea, s-a mai susţinut că lipsesc declaraţiile vecinilor, dar şi acestea au fost depuse.

s-a mai arătat că s-au depus copiile CF, că nu pot fi depuse originalele, şi că a fost prezentată o balanţă a terenurilor revendicate şi copiile actelor de proprietate.

În concluzie, se impune admiterea cererii.

În susţinerea cererii au fost depuse înscrisuri şi s-a solicitat efectuare unei expertize topocadastrală.

Pârâta Comisia locală a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată.

A arătat pârâta că referitor la hotărârea nr. … reclamanta o critică nejustificat deoarece în toată perioada de la depunerea cererii de reconstituire a evitat în permanenţă să depună la dosar înscrisurile doveditoare impuse de lege pentru a-şi dovedi calitatea de persoană îndreptăţită la o reconstituire a dreptului de proprietate.

Astfel, reclamanta trebuia să facă dovada că este succesoarea legitimă a Composesoratului B. menţiune existentă şi în titlul de proprietate nr. …şi Comunitatea proprietarilor funciari din B. menţionată în extrasele de carte funciară.

S-a mai arătat că extrasele de carte funciară sunt emise pe numele altor persoane juridice, fără a exista o legătură de succesiune dovedită între acestea şi reclamantă.

Din extrasele de carte funciară lipsesc unele menţiuni cronologice care dau naştere la interpretări subiective din partea reclamantei.

Reclamanta nu a depus la dosarul comisiei extrasele originale ale cărţilor funciare, acestea fiind solicitate şi nu cărţile funciare în original cum susţine.

Au mai existat şi alte inadvertenţe, respectiv faptul că în extrasul CF nr. … la cap. B este înscris ca proprietar Comunitatea proprietarilor funciari B. şi nu composesoratul sau Asociaţia Composesorală, plus că numerele cadastrale … nu sunt pe raza com. A., iar înscrisul în limba maghiară şi în traducerea în limba română depuse la dosar în CF nr. … numerele cadastrale sunt greşit preluate.

Referitor la CF nr. … pentru numerele cadastrale … din cumpărarea nr. …, acestea însumează doar 29,0193 ha şi nu 326 ha.

S-a mai precizat că nu s-a depus procesul verbal de confiscare de către statul român în perioada 1945- 1947 pentru a face dovada entităţii juridice care a fost în mod abuziv deposedată de proprietate şi a membrilor acesteia.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 205 Cod procedură civilă.

În susţinerea cererii au fost depuse înscrisuri.

Pârâta Comisia Judeţeană a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată.

A arătat pârâta că în urma studierii actelor depuse de reclamantă s-a constatat că reclamanta nu a depus copii dup CF… şi nr…. legalizate, iar în extrasul de carte funciară figurează ca proprietar Comunitatea proprietarilor funciari din B. în loc de Composesoratul B., lipsesc declaraţiile vecinilor şi declaraţia pe propria răspundere din care să rezulte suprafeţele de teren atribuite în proprietate în alte localităţi.

Reclamanta nu a completat dosarul deşi i s-a solicitat acest lucru, astfel că i-a fost respinsă contestaţia.

De asemenea, sentinţa din … a Judecătoriei Regale din M. C. are ca obiect proporţionalizarea şi delimitarea urbarială, iar imobilele solicitate în baza CF … s-au acordat separat în natură anumitor persoane fizice, astfel cum reiese din pct. II al sentinţei, iar cele solicitate în baza CF nr. … revin celor rămaşi în comunitatea permanentă, fiind enumerate şi persoanele fizice, fără ca această ultimă parte să fie tradusă de reclamantă.

S-a mai precizat că membrii actualei Asociaţii Composesorale B. nu fac dovada calităţii de moştenitori ai celor care au constituit composesoratul înainte de anul 1948.

Astfel, nu s-au făcut determinări individuale ale membrilor actuali ai asociaţiei composesorale, respectiv nu s-a stabilit care sunt moştenitorii celei existente anterior anului 1948 şi care dintre cei din vechiul composesorat mai au astăzi moştenitori.

În lipsa unor dovezi exprese în statut sau în actul constitutiv, precum şi în lipsa unor dovezi certe că foştii membri composesori au ca moştenitori actualii membri, care au solicitat personal sau prin reprezentant reconstituirea dreptului de proprietate, se ajunge la concluzia că reclamanta nu este îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate.

De asemenea, simpla declaraţie a preşedintelui asociaţiei nu este suficientă pentru a face dovada existenţei dreptului de proprietate.

În ce priveşte cererea de anulare a ordinului prefectului, pârâta nu poate răspunde deoarece nu îi aparţine acest act.

s-a mai arătat că potrivit art. 36 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005 validează dreptul de proprietate şi eliberează titlul de proprietate pe baza documentaţiilor întocmite de comisiile locale, iar documentaţiile cuprind anexele validate, fişele tehnice, planurile parcelare, procesele verbale de punere în posesie şi schiţele terenurilor.

Aceste documentaţii se depozitează în arhiva OCPI şi aceasta este instituţia care scrie titlurile de proprietate şi gestionează evidenţa acestora.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 205 Cod procedură civilă.

În susţinerea cererii au fost depuse înscrisuri.

La primul termen de judecată reclamanta şi-a modificat cererea şi a arăta că înţelege să cheme în judecată şi Instituţia Prefectului judeţului Bacău.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, a inadmisibilităţii cererii, a lipsei calităţii procesuale active şi pe fond a solicitat respingerea cererii ca nefondată.

A arătat pârâta că potrivit art. 12 din legea nr. 165/2013 „(1) În situaţia în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă, după validarea întinderii dreptului lor de proprietate de către comisiile judeţene de fond funciar sau, după caz, de către Comisia de Fond Funciar a Municipiului B., fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia li se atribuie un teren pe un alt amplasament, în următoarea ordine:

a) pe terenurile din rezerva comisiei locale de fond funciar;

b) pe terenurile proprietate publică, trecute, în condiţiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate pe raza unităţii administrativ-teritoriale de institute, de staţiuni de cercetare ori de alte instituţii publice;

c) pe terenurile proprietate publică, trecute, în condiţiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate de institute, de staţiuni de cercetare ori de instituţii publice pe raza localităţilor învecinate, aflate în acelaşi judeţ;

d) pe terenurile ocupate de izlazuri.

(2) Pentru terenurile prevăzute la alin. (1) lit. d), regimul juridic şi categoria de folosinţă se pot schimba numai cu avizul prealabil al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cu acordul cetăţenilor cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială, acord exprimat în urma organizării unui referendum local, potrivit legii, în termenul prevăzut la art. 6 alin. (1)”

Din cererea de chemare în judecată reiese că terenul în cauză este islaz comunal astfel că îi sunt aplicabile prevederile legale citate şi regimul juridic poate fi schimbat doar prin referendum local.

S-a mai arătat de către pârâtă că reclamanta nu îşi justifică calitatea de succesoare a primei forme de asociere, motivele invocate fiind identice cu cele menţionate de pârâta Comisia Judeţeană, astfel că nu vor mai fi reluate.

s-a mai precizat că datorită motivului menţionat mai sus, reclamanta nu face dovada că ar fi avut drept de proprietate asupra terenurilor în cauză, situaţie în care nu are calitate procesuală activă.

Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea cererii deoarece la emiterea ordinului au fost respectate toate prevederile legale în materie.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 205 Cod procedură civilă.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri şi s-a efectuat o expertiză topocadastrală.

Din actele şi lucrările dosarului, prin prisma probatoriului administrat în cauză, instanţa reţine următoarele:

Reclamanta solicită, după anularea hotărârilor comisiilor, obligarea celor două comisii la întocmirea documentaţiei şi la eliberarea titlului de proprietate, susţinând că în anul 2000 a fost reînfiinţată şi că este succesoarea în drepturi a persoanelor juridice menţionate în înscrisurile pe care îşi întemeiază cererea.

Instanţa constată că reclamanta a fost înfiinţată prin sentinţa civilă nr. … în baza art. 28 alin. 1,2,3 şi 4 din legea nr. 1/2000.

Conform statutului depus la dosar din asociaţie făceau parte iniţial 5 persoane şi avea ca obiect de activitate administrarea şi exploatarea patrimoniului composesoratului, patrimoniu ce este menţionat la art. 3 şi se compune din păduri şi păşuni în suprafaţă de 3071 ha situate în jud. H.

Se mai constată că potrivit art. 26 din Legea nr. 1/2000 „formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu menţiunea la titular, după caz: "obşte de moşneni", "obşte de răzeşi", "composesorat", "păduri grănicereşti", alte asociaţii şi forme asociative cu denumirea localităţii respective”.

Potrivit alin. 2 indice 1 al aceluiaşi articol „în cazul în care forma asociativă a fost în devălmăşie, fără specificarea cotei-părţi pentru fiecare asociat deposedat, suprafaţa ce se restituie se stabileşte în cote-părţi egale, în limitele prevăzute la alin. (2)”.

Astfel, legiuitorul a avut în vedere situaţia preluării de către stat a terenurilor aparţinând mai multor forme asociative, printre care şi composesoratul, şi a prevăzut modalitatea prin care acestea poate redobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor preluate.

În această situaţie, instanţa constată că pentru a justifica un drept de proprietate asupra terenului menţionat de reclamantă era necesar ca potrivit dispoziţiilor legale reprezentantul legal al cumpărătoarei, care nu este autoarea reclamantei, să solicite eliberarea titlului de proprietate şi cu acest titlu de proprietate să dovedească faptul că deţine drept de proprietate asupra terenului.

De asemenea, s-a depus la dosar o listă a membrilor actuali ai asociaţiei, dar nu se poate stabili din înscrisurile depuse că cei care compun în prezent asociaţia sunt cei care compuneau composesoratul iniţial sau că ar fi moştenitori ai acestora.

Se mai constată că reclamanta susţine că terenurile au aparţinut Composesoratului B., dar din extrasul de carte funciară 1464 reiese că proprietar era Comunitatea Proprietarilor funciari din B., deci nu composesoratul, iar imobilele enumerate la pct. I din sentinţa din data de … „revin celor rămaşi în comunitatea permanentă” şi nu composesoratului cum afirmă reclamanta.

Instanţa mai reţine că însuşi preşedintele reclamantei a dat o declaraţie autentificată sub nr. … prin care atestă că asociaţia este succesoarea în drepturi a „Fosta comunitate secuiască de proprietate militară şi mobiliară din B.”, deci nu a composesoratului.

În concluzie, instanţa constată că reclamanta nu a făcut dovada că ar fi succesoarea în drepturi a Composesoratului B., că membrii săi sunt aceiaşi ori moştenitori ai celor care au făcut parte din Composesorat, precum nu s-a făcut dovada că entitatea Comunitatea Proprietarilor funciari din B. ar fi de fapt composesoratul pe care susţine că l-ar fi reînfiinţat prin sentinţa Judecătoriei M. C..

De asemenea, nici preşedintele reclamantei nu a susţinut prin declaraţia amintită o astfel de situaţie, iar pe de altă parte, textul de lege citat mai sus menţionează modalitatea în care fosta formă de asociere reînfiinţată poate solicita reconstituirea dreptului de proprietate.

Pentru toate aceste considerente, va fi admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active şi raportat la modalitatea de soluţionare a acesteia, la respingerea cererii ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, se va constatata că excepţia inadmisibilităţii a rămas fără obiect, aceasta putând fi analizată doar în ipoteza respingerii primei excepţii.

Domenii speta

Spete similare