Contestaţie la executare. Revocare măsură asiguratorie de către instanţă, în condiţiile în care prin Ordonanţa de clasare a fost omis a se dispune în acest sens.

Potrivit dispoziţiilor art. 250 alin. 1 C.p.p. împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia suspectul ori inculpatul sau orice altă persoană interesată poate face contestaţie, în termen de 3 zile de la data comunicării ordonanţei de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a acesteia, la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond.

Având în vedere faptul că în cauză s-a dispus o soluţie de scoatere de sub urmărire penală, s-a apreciat că urmărirea penală a fost finalizată, motiv pentru care cererea având ca obiect contestarea măsurilor asiguratorii urmează a fi soluţionată de  judecătorul de cameră preliminară, care analizând cererea formulată, prin  prisma motivelor invocate de petent constată că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă, pentru următoarele  motive:

Potrivit art. 249 (1) Cod procedură penală procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.

Potrivit dispoziţiilor art. 315 alin. 2 C.p.p., în cazul în care se dispune o soluţie de netrimitere în judecată, procurorul prin ordonanţa prin care dispune clasarea, respectiv scoaterea de sub urmărire penală astfel cum era reglementată în veche procedură, trebuie să se pronunţe cu privire la ridicarea sau menţinerea măsurilor asiguratorii; aceste măsuri, stipulează textul de lege, încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acţiune în faţa instanţei civile în termen de 30 de zile de la comunicarea soluţiei.

În prezenta cauză se constată că procurorul prin ordonanţa din data de 17.05.2013 a omis să se pronunţe cu privire la măsura sechestrului asigurător dispus în cauză.

Dreptul la o instanţă independentă şi imparţială care să examineze fondul oricărei cereri ce vizează apărarea unui drept fundamental,şi anume acela de proprietate,ca în speţă,drept garantat de Convenţia EDO,impune judecătorului să suplinească omisiunea procurorului de caz,care nu s-ar mai putea pronunţa fiindcă s-a dezinvestit. Soluţia contrară ar fi de natură să aducă atingere dreptului de proprietate al petentei garantat constituţional şi convenţional,în sensul Convenţiei EDO,fără ca pentru aceasta să existe temei legitim,ba chiar în contra legii,ceea ce e inadmisibil.

Domenii speta

Spete similare