Inculpat trimis în judecată pentru comiterea a două infracţiuni. Inaplicabilitatea dispozițiilor art. 396 alin. (10) Cod procedură penală în cazul recunoaşterii săvârşirii doar a uneia dintre acestea.

Rezumat:

Nu poate fi aplicată procedura simplificată a recunoaşterii învinuirii, şi, pe cale de consecinţă, nu devin incidente dispoziţiile art. 396 alin. 10 Cod procedură penală în cazul în care inculpatul nu recunoaşte comiterea tuturor faptelor ce i se impută prin actul de sesizare a instanţei.

(Decizia nr. 299 din data de 14.03.2018, dosar nr. 6124/285/2017)

Dispoziţii legale aplicabile: art. 374 alin. 4 Cod procedură penală, art. 375 Cod procedură penală, art. 280 alin. 1 Cod procedură penală.

Hotărârea rezumată:

Prin sentinţa penală nr. 41 din data de 22.01.2018 pronunţată de Judecătoria Rădăuţi în dosar nr. 6124/285/2017, în baza art. 396 alin. (1), (4) Cod procedură penală, raportat la art. 83 Cod penal, s-a stabilit faţă de inculpatul A., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 335 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare;

- conducere pe drumurile publice a unui autovehicul ale cărei plăcuţe de înmatriculare au fost retrase, prev. de art. 334 alin. 4, teza a I a Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 38 alin. 2, art. 39 alin. 1, lit. b din Codul penal, s-au contopit pedepsele stabilite faţă de inculpat, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 10 (zece) luni închisoare, formată din pedeapsa principală de 8 luni închisoare, la care s-a adăugat o treime, respectiv 2 luni închisoare, din cealaltă pedeapsă de 6 luni închisoare.

În baza art. 83 alin. (1), (2) (3) Cod penal, s-a amânat aplicarea pedepsei de 10 (zece) luni închisoare pe un termen de supraveghere stabilit în condiţiile art. 84 Cod penal, de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Pentru a hotărî astfel, a reţinut prima instanţă că la data de 11 ianuarie 2016, în jurul orelor 12:45, inculpatul A. a condus autoturismul marca Z, de culoare roşie, fără a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule, aspect reieşit din adresa Instituţiei Prefectului, Judeţul B., Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor nr. 65.073/19 ianuarie 2016, plăcuţele autoturismului fiind retrase şi aşadar autovehiculul neavând drept de circulaţie, astfel cum rezultă din adresa Serviciului Rutier B. nr. 10.373 din 26 ianuarie 2016.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi, criticând-o pentru nelegalitate, vizând greşita aplicare a prevederilor art. 396 alin. 10 C.p.p., în contextul în care nu erau îndeplinite condiţiile art. 374 alin. 4 C.p.p. Mai exact, inculpatul, prin declaraţia pe care a depus-o la dosar, nu a recunoscut ambele infracţiuni reţinute în rechizitoriu (prev. de art. 335 alin. 1 şi art. 334 alin. 4 teza I C.pen.), ci doar una singură (pe cea prevăzută de art. 335 C.pen.).

Prin decizia penală nr. 299 din data de 14.03.2018 a Curţii de Apel Suceava, în baza art.421 pct.2 lit.b Cod procedură penală, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi împotriva sentinţei penale nr.41 din 22.01.2018 a Judecătoriei Rădăuţi.

S-a desfiinţat în totalitate sentinţa penală apelată şi s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, respectiv Judecătoriei Rădăuţi.

Pentru a decide astfel a reţinut curtea că „Prin rechizitoriul nr.259/P/2016 din 19 octombrie 2017 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuţi a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul A., sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută şi pedepsită de art. 335 alin.1 Cod penal şi conducere pe drumurile publice a unui autovehicul ale cărui plăcuţe cu nr. de înmatriculare au fost retrase, prevăzută şi pedepsită de art.334 alin.4 teza I Cod penal, cu aplicarea art. 38 alin.2 Cod penal, constând în aceea că la data de 11 ianuarie 2016, în jurul orelor 12.45, a condus autoturismul marca Z, de culoare roşie, fără a poseda permis de conducere pentru nici o categorie de vehicule, iar plăcuţele autoturismului erau retrase, astfel că autovehiculul nu avea drept de circulaţie, astfel cum reiese din adresa Serviciului Rutier B. nr. 10.373 din 26 ianuarie 2016.

Conform art. 374 alin. 4 C.p.p. „În cazurile în care acţiunea penală nu vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiunea pe viaţă, preşedintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecată să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, dacă recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, aducându-i la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. (10)”.

Inculpatul a depus în faţa primei instanţe o declaraţie notarială (autentificată prin încheierea nr. 252 din 27.12.2017 de către Biroul Individual Notarial C.) aflată la fila 34 dosar fond, din cuprinsul căreia rezultă următoarele: „În calitate de inculpat în dosarul penal nr. 6124/285/2017 aflat pe rolul Judecătoriei Rădăuţi, declar prin prezenta că recunosc fapta săvârşită de conducere a unui autovehicul fără permis de conducere, faptă prevăzută de art. 335 N.C.P.”.

Rezultă fără nici un dubiu din analiza acestei declaraţii, care nu reprezintă altceva decât fundamentul reţinerii dispoziţiilor art. 374 alin. 4 C.p.p., faptul că inculpatul a recunoscut doar infracţiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută şi pedepsită de art. 335 alin.1 Cod penal.

Ori, textul legal este foarte clar, impunând obligaţia ca recunoaşterea faptelor să se facă integral, iar declaraţia inculpatului este una la fel de clară din care reiese că recunoaşte doar o singură faptă, fiind deci o recunoaştere parţială.

Curtea reţine că apărarea inculpatului formulată prin apărătorul său ales, în sensul că în cuprinsul declaraţiei notariale s-ar fi strecurat o eroare materială (având în vedere şi declaraţia de suspect aflată la filele 18-19 ds.u.p., din care rezultă faptul că acesta a recunoscut săvârşirea faptelor şi şi-a manifestat regretul pentru cele întâmplate), este posibil să fie adevărată, însă nu o poate reţine, din moment ce la dosar nu a mai fost depusă o nouă declaraţie notarială prin care inculpatul să menţioneze expres (aşa cum a făcut în cuprinsul primei declaraţii notariale) că recunoaşte şi fapta de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul ale cărui plăcuţe cu nr. de înmatriculare au fost retrase, prevăzută şi pedepsită de art. 334 alin.4 teza I Cod penal şi nici nu s-a prezentat în instanţă să dea o declaraţie în acest sens.

Pentru aceste considerente, Curtea reţine că urmarea procedurii prevăzută de art. 375 C.p.p. de către prima instanţă s-a făcut în mod nelegal, nefiind întrunită una din condiţiile de prevăzute expres şi limitativ de art. 374 alin. 4, respectiv aceea a recunoaşterii în totalitate a faptelor reţinute prin rechizitoriu. Conform art. 280 alin. 1 C.p.p. „Încălcarea dispoziţiilor legale care reglementează desfăşurarea procesului penal atrage nulitatea actului în condiţiile prevăzute expres de prezentul cod”, iar potrivit alin. 2 „Actele îndeplinite ulterior actului care a fost declarat nul sunt la rândul lor lovite de nulitate, atunci când există o legătură directă între acesta şi actul declarat nul”. Aşa fiind, cum prima instanţă a nesocotit condiţia recunoaşterii în totalitate a învinuirii, urmarea procedurii prevăzută de art. 375 C.p.p. este lovită de nulitate, la fel ca şi actul ulterior care este reprezentat de sentinţa nr. 41 din data de 22.01.2018.

Pentru considerentele ce preced, în baza art. 421 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi împotriva sentinţei penale nr.41 din 22.01.2018 a Judecătoriei Rădăuţi, va desfiinţa în totalitate sentinţa penală apelată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, respectiv Judecătoriei Rădăuţi.

Cu ocazia rejudecării, prima instanţa va proceda la respectarea normelor procesual penale ce reglementează procedura recunoaşterii învinuirii şi funcţie de poziţia procesuală a inculpatului, fie va da curs prevederilor art. 375 alin. 1, 2 rap. la art. 397 alin. 10 Cod procedură penală, fie dispoziţiilor art. 374 alin. 5-10 Cod procedură penală.”

Domenii speta

Spete similare