Putere de lucru judecat - admitere contestatie

Data publicare portal: 02.04.2018

Prin sentinţa civila nr. 6483/01.07.2016, pronuntata de J S, s-a admis contestaţia la executare formulată de contestatorul … în contradictoriu cu intimata ….

S-a anulat titlul executoriu nr. … şi somaţia nr. … emise de ….

S-a dispus restituirea, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, de către … către contestatorul … a taxei judiciare de timbru în cuantum de 1.000 lei achitată conform chitanţei seria … nr. ….

S-a respins cererea contestatorului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul J S la data de 07.01.2016, sub nr. …, contestatorul … în contradictoriu cu intimata … a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună admiterea contestaţiei şi anularea titlului executoriu nr. … şi a somaţiei nr. …, ca fiind nelegale şi netemeinice.

În primul rând, a solicitat să se observe că pretinsele debite nu sunt datorate, deoarece documentele invocate în cuprinsul titlului executoriu la coloana a doua „Documentul prin care s-a evidenţiat suma de plată” nu pot sta la baza executării silite începute de intimată, neavând calitatea de titlu de-creanţă.

Astfel, a învederat că nu are cunoştinţă de „Documentele prin care s-a evidenţiat suma de plată” invocate la această coloană, ele nu i-au fost comunicate niciodată şi, pe cale de consecinţă, intimata nu putea trece la executare silită în baza acestora. De asemenea, nefiindu-i comunicat titlul de creanţă, organele fiscale nu pot pretinde executarea obligaţiei fiscale, întrucât se încalcă dispoziţiile exprese şi imperative ale art. 45 din O.G. nr. 92/2003, precum şi ale pct. 44.1. din H.G. nr.1050/2004.

La prima rubrică din titlul executoriu "Creanţe recup. Răsp. Solidară" se menţionează documentul nr. … cu o creanţă în valoare de 24.932 lei, însă contestatorul nu are cunoştinţă de acest document şi ştie că nu i-a fost atrasă nicio răspundere solidară. Prin urmare, în conformitate cu prevederile legale sus menţionate, nici pentru acest document nu se poate pretinde executarea obligaţiei fiscale

În al doilea rând, intimata a mai emis două titluri executorii şi două somaţii pentru aceleaşi obligaţii fiscale, iar acestea au fost anulate de instanţele de judecată în urma admiterii contestaţiilor sale la executare, în dosarele nr. … şi nr. …, aflate pe rolul J S. Dat fiind acest fapt, considera că ne aflăm în prezenta autorităţii de lucru judecat.

În drept şi-a întemeiat contestaţia pe dispoziţiile art. 172 alin. 1 şi 3 şi art. 173 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003.

În dovedire înţelege să se folosească de proba cu înscrisuri şi expertiză fiscală.

Contestatorul a ataşat la dosarul acuzei înscrisuri (filele nr. 3-7).

Cererea de chemare in judecata a fost legal timbrata conform chitanţei de la fila nr. 59.

La data de 27.01.2016, intimata … a formulat întâmpinare  prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acţiunii formulate de …

În fapt, titlurile de creanţă în temeiul cărora a fost începută executarea silită împotriva reclamantului le reprezintă decizia de atragere a răspunderii si deciziile referitoare la obligaţii de plata accesorii, emise de organul fiscal pentru diferite perioade de timp. Aceste titluri de creanţa au devenit titluri executorii prin necontestare în termen legal, motiv pentru care iese din discuţie analiza pe fond a acestora. Mai mult, având în vedere faptul că nu s-a reuşit recuperarea debitelor pe care reclamantul le avea( debit şi accesorii) a fost emisă decizia de atragere a răspunderii solidare nr. …, emisă de …, cu societatea pe care acesta o avea în administrare, respectiv ...

La data emiterii deciziei pentru atragerea răspunderii solidare conform  art. 27 si 28 din OG 92/2003 nr. 22540/08.07.2010, contestatorul … figura în evidenţele fiscale cu un debit în cuantum de 24.932 lei, iar în urma  parcurgerii  măsurilor de executare silita  nu s-a  reuşit recuperarea obligaţiilor bugetare.

Decizia pentru atragerea răspunderii solidare nr. …, emisă de … a fost contestată de societatea administrată de reclamant, cauza ce a făcut obiectul dosarului nr. …, aflat pe rolul …, fiind soluţionată prin admiterea excepţiei lipsei calităţii de reprezentant şi anularea contestaţiei, soluţie rămasă definitivă şi irevocabilă prin nerecurare. Decizia de antrenare a răspunderii pronunţată în condiţiile art. 27 si 28 din OG 92/2003, privind codul de procedura fiscala a fost pusă în executare de către organele fiscale întrucât a expirat termenul de plată al obligaţiilor fiscale.

Alături de titlul de creanţă, respectiv decizia pentru atragerea răspunderii solidare nr. … au fost emise mai multe decizii referitoare la obligaţiile de plată accesorii, comunicate şi necontestate.

Potrivit art. 141 alin. 2 din OG 92/2003, titlul de creanţa, devine titlu executoriu la data la care creanţa este scadenta prin expirarea termenului de plata prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori in alt mod prevăzut de lege.

Întrucât … nu a achitat suma de 29.296 lei, organele de executare silita din cadrul … au declanşat procedura de executare silita prevăzuta de OG 92/2003 R privind Codul de procedura fiscala.

Astfel, in cauza de fata, … deţine calitatea de organ de executare silita căruia ii sunt aplicabile dispoziţiile O.G. nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala rep., care reprezintă legea speciala in materia executării silite si se aplica prioritar data de orice alte dispoziţii referitoare la executare. Pe calea contestaţiei la executare silită nu se pot admite formulări pe litigiului ce vizează cuantumul şi natura creanţei, ci se pot primi doar apărări ce vizează strict legalitatea actelor de executare silită contestate.

Contestaţia la executare este o cale specială oferită de lege debitorului sau persoanelor interesate sau vătămate prin executare pentru a obţine anularea actelor de executare întocmite cu nerespectarea dispoziţiilor legale ori chiar a executării silite înseşi.

Apărările de fond sunt admisibile în cadrul contestaţiei la executare doar dacă titlul executoriu pus în executare este reprezentat de un înscris care nu este o hotărâre a unui organ de jurisdicţie lato sensu, iar pentru contestarea acelui titlu executoriu nu se prevede nici o altă cale de atac.

In acest sens, conform art.141 din O.G. nr.92/2003 rep., organele de executare silita din cadrul instituţiei noastre au inceput procedura executării silite prin emiterea somaţiei nr. … si a titlului executoriu nr. … acte ce au fost comunicate contestatorului .

Raportând cele învederate mai sus la datele speţei de faţă, se poate observa că cerinţele admisibilităţii contestaţiei la executare, cale de atac de care a uzitat contestatorul … nu sunt întrunite, deoarece împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea există o altă procedură prevăzută de lege.

Actele de executare ,respectiv somaţia cât şi titlul executoriu contestate sunt întocmite în mod corect şi conţin toate menţiunile prevăzute de lege. E prevăzut actul prin care e individualizată creanţa, dar şi cuantumul sumei datorate.

Fata de cele menţionate, a solicitat respingerea contestaţiei formulata de către … ca neîntemeiata si menţinerea actelor de executare emise de către …, ca fiind temeinice si legale.

În drept, apărările au fost întemeiate pe dispoziţiile art. 205 Cod procedură civilă.

Intimata a ataşat la dosar înscrisuri (filele 13-51).

La data de 01.04.2016, contestatorul … a depus la dosar note scrise cu privire întâmpinarea formulată de intimata ….

Astfel, aceasta susţine că titlurile de creanţă în temeiul căruia a fost începută executarea le reprezintă decizia de atragere a răspunderii şi deciziile referitoare la obligaţii de plată accesorii, emise de organele fiscal în diferite perioade de timp. Din analizarea actelor contestate (titlul executoriu şi somaţia) reiese foarte clar că la coloana "natura obligaţiei fiscale", nu este menţionată nicio obligaţie fiscală accesorie (dobânzi, majorări, penalităţi), ci numai debite principale, iar pe de altă parte, decizia de atragere a răspunderii menţionată are nr. 443 din 08.07.2010, în timp ce decizia depusă la dosar odată cu întâmpinarea are nr. 22540 din 08.07.2010. în plus, prin decizia de atragere a răspunderii solidare depuse la dosar de intimată s-a dispus angajarea răspunderii solidare a … pentru pretinsele obligaţii fiscale ale sale.

Cu privire la inexistenţa titlurilor de creanţă pentru obligaţiile fiscale înscrise în titluri executorii emise de organele fiscale, instanţele de judecată s-au pronunţat în două cauze, respectiv dosar nr. … şi dosar nr. …, fapt ce atrage excepţia autorităţi de lucru judecat cel puţin pentru obligaţiile fiscale de până la anul 2012.

De asemenea, intimata nu îşi sprijină afirmaţiile pe nicio probă, dimpotrivă, pentru obligaţiile fiscale înscrise în titlul executoriu contestat, nu există nicio dovadă că s-ar fi emis şi comunicat titlul de creanţă.

Or, art. 110, alin. 3 din Codul de procedură fiscală, "Titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptăţite, potrivit legii". De asemenea, conform art. 141, alin. 2 din acelaşi cod, Titlul de creanţă devine titlu executoriu la scadenţă.

Prin urmare, potrivit pct. 44.1. din H.G. nr. 1050/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, organul fiscal nu poate pretinde executarea obligaţiei stabilite în sarcina mea atâta vreme cât titlul de creanţă nu mi-a fost comunicat în condiţiile legii.

În cursul cercetării judecătoreşti a fost încuviinţată şi administrată proba cu înscrisuri.

Au fost ataşate dosarele nr. 2718/311/2014 şi 12560/311/2014.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de 10.12.2015 intimata … a emis titlul executoriu nr. … şi somaţia nr. … pe numele contestatorului … pentru suma de 29.296 lei, reprezentând creanţe de recuperat răspundere solidară, impozit pe activităţi independente, impozit p venit global, ale căror termene legale de plată s-au împlinit în anul 2010 (filele nr. 3-6).

La baza emiterii acestui titlu executoriu au stat decizia pentru atragerea răspunderii solidare nr. … (fila nr. 20-21) şi deciziile referitoare la obligaţiile de plată accesorii emise în anul 2010 (filele nr. 28-31, 34-37, 40, 45-48).

Anterior prezentului litigiu intimata a mai emis titlul executoriu nr. … şi adresa de înfiinţare a popririi nr. …, titlul executoriu nr. … şi somaţia nr. … emise în baza aceloraşi titluri de creanţă care au stat la baza titlului executoriu şi somaţiei care fac obiectul cauzei pendinte.

Prin sentinţa civilă nr. … pronunţată de J S în dosarul nr. …, definitivă prin decizia … nr. … s-a stabilit cu putere de lucru judecat că intimata nu a făcut dovada comunicării către contribuabil a deciziilor de impunere care stau la baza executării silite în baza titlului executoriu nr. … conform dispoziţiilor procedurale în materie.

De asemenea, prin sentinţa civilă nr. … pronunţată de … în dosarul nr. …, definitivă prin decizia … nr. … au fost anulate titlul executoriu nr. … şi somaţia nr. …, reţinându-se că odată ce prin sentinţa civilă nr. … pronunţată de … în dosarul nr. … s-a stabilit în mod definitiv că procedura de comunicare a deciziilor de impunere nu s-a efectuat în mod legal, astfel că titlurile de creanţă nu au devenit titluri executorii, instanţa nu se poate pronunţa din nou asupra aceleiaşi chestiuni litigioase, deoarece i se opune cu putere irefragabilă prezumţia lucrului judecat.

În drept, valorificarea autorităţii sau puterii de lucru judecat presupune invocarea acestora şi obţinerea efectelor specifice prin invocarea excepţiilor procesuale sau ca fundament al cererii introductive de instanţă.

Instanţa reţine că deşi contestatorul … a invocat autoritatea de lucru judecat în raport de soluţiile pronunţate în dosarele civile nr. … şi … în cauza pendinte nu poate fi vorba de excepţia autorităţii de lucru judecat întrucât acest aspect a fost invocat de contestator prin contestaţia la executare ca un argument al cererii introductive de instanţă care justifică admiterea cererii, acesta neputând fi considerat o excepţie procesuală întrucât excepţia autorităţii de lucru judecat, fiind peremptorie, duce la respingerea cererii, împiedicând judecata şi valorizând efectul negativ al autorităţii de lucru judecat, iar în cazul de faţă contestatorul vizează prin recunoaşterea efectului lucrului judecat admiterea cererii sale şi anularea actelor de executare, valorizând astfel efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, argument care va fi analizat ca atare.

Hotărârea judecătorească este un act juridic a cărui specificitate constă în aceea că este actul final al judecăţii. Aceasta produce efecte care se manifestă atât pe plan substanţial, efecte substanţiale, cât şi pe plan procesual, efecte procesuale. Unul dintre efectele procesuale ale hotărârii judecătoreşti este puterea lucrului judecat.

Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată (art. 430 alin. 1 din codul de procedură civilă).

Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă (art. 430 alin. 2 din codul de procedură civilă).

Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect, oricare dintre părţi putând opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă (art. 431 din codul de procedură civilă).

Instituţia autorităţii de lucru judecat este de o importanţă covârşitoare pentru respectarea principiului legalităţii şi stabilitatea raporturilor juridice întrucât există un interes superior teoretic şi practic ca hotărârea judecătorească prin care s-a pus capăt litigiului după dezbateri contradictorii şi cu respectarea unei proceduri probatorii menite să dea putinţă judecătorului să stabilească în mod corect adevăratele relaţii dintre părţi, să se bucure de prezumţia absolută de adevăr (res iudicata pro veritate habetur) şi ca nimeni ulterior să nu mai poată pune în discuţie dreptul consfinţit prin hotărâre după rămânerea ei definitivă.

Principiul securităţii raporturilor juridice şi a hotărârii judecătoreşti devenite res iudicata trebuie respectat, întrucât, în caz contrar, desfiinţarea unei hotărâri definitive creează un climat de insecuritate juridică ce reduce încrederea persoanelor în sistemul judiciar şi în statul de drept.

În esenţă, puterea de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti semnifică faptul că o cerere nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul şi nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre.

Principiul puterii lucrului judecat împiedică nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi fiind purtat între aceleaşi părţi, ci şi contrazicerea între două hotărâri judecătoreşti, adică infirmarea constatărilor făcute într-o hotărâre judecătorească definitivă printr-o hotărâre judecătorească posterioară dată într-un alt proces, tocmai în scopul de a se realiza o administrare uniformă a justiţiei.

 Chiar dacă obiectul cauzei pendinte îl constituie titlul executoriu şi somaţia nr. …, acte de executare diferite faţă de cele contestate în dosarele nr. … (… şi adresa de înfiinţare a popririi nr. …) şi … (titlul executoriu nr. … şi somaţia nr. …), chestiunea litigioasă care stă la baza contestaţiei la executare este comunicarea către contestator a titlurilor de creanţă care au stat la baza emiterii tuturor acestor titluri executorii, chestiune care a făcut obiectul judecăţii dosarului nr. … în care s-a stabilit cu putere de lucru judecat că aceste titluri de creanţă nu au fost comunicate contestatorului ….

Principiul puterii de lucru judecat corespunde necesităţii de stabilitate juridică şi ordine socială, fiind interzisă readucerea în faţa instanţelor a chestiunilor litigioase deja rezolvate, dreptul având la bază în mod imperativ stabilitatea, iar faptul că în această cauză intimata a depus la dosar dovezi de comunicare a acestor titluri de creanţă către contestator nu prezintă relevanţă, atâta timp cât aceste dovezi nu au fost produse şi administrate în dosarul nr. …, din culpa intimatei, în care s-a pus în discuţie chestiunea comunicării titlurilor de creanţă către contestator, pentru emiterea unui nou titlu executoriu legal fiind necesar ca aceste titluri de creanţă să fie comunicate contestatorului după pronunţarea sentinţei civile din dosarul nr. …, în lipsa acestei comunicări organul fiscal neputând pretinde executarea obligaţiei stabilite în sarcina contribuabilului prin actul administrativ (conform art. 45 din vechiul cod de procedură fiscală şi art. 44.1 din Normele metodologice de aplicare a codului de procedură fiscală).

În raport de aspectele care preced instanţa reţine incidenţa în cauză a efectului pozitiv al lucrului judecat, fundamentat pe puterea şi raţionamentul conţinut de o hotărâre judecătorească, împotriva căruia nu se pot aduce probe noi prin care să se tindă la obţinerea unei soluţii contrare celei pronunţate anterior cu privire la aceeaşi chestiune litigioasă şi în raport de nelegalitatea titlului executoriu nr… şi a somaţiei nr. … nu au avut la bază titluri de creanţă comunicate contestatorului, va admite contestaţia la executare formulată de contestatorul … în contradictoriu cu intimata … şi va anula titlul executoriu nr. … şi somaţia nr. … emise de ….

Având în vedere solicitarea contestatorului şi în raport de dispoziţiile art. 45 alin. 1 lit. f din O.U.G. nr. 80/2013 instanţa va dispune ca, după rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, … să restituie contestatorului … taxa judiciară de timbru în cuantum de 1.000 lei achitată conform chitanţei seria … nr. … (fila nr. 59).

Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată (art. 453 alin. 1 din codul de procedură civilă), iar partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei (art. 452 din codul de procedură civilă).

Având în vedere că în cauză contestatorul … nu a făcut dovada efectuării cheltuielilor de judecată instanţa va respinge ca neîntemeiată cererea acestuia de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Domenii speta

Spete similare