Fond funciar nulitate absoluta

Cod ECLI ECLI:RO:TBARG:2016:019.000378

Dosar nr. 16606/280/2011

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEŞ*

SECŢIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 378/2016

Şedinţa publică de la 19 Mai 2016

Obiectul cauzei:fond funciar NULITATE ABSOLUTA

INSTANŢA

Asupra recursului de faţă,

Constată că prin acţiunea civila înregistrată la data de 30.08.2011, reclamantul (...)  a chemat în judecată civilă pe pârâţii (...) , Comisia Locală de Fond Funciar Bradu şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Argeş, pentru a se constata  nulitatea absolută parţială a titlului dc proprietate nr. (...) în ceea ce priveşte suprafaţa de 9995 mp situată în intravilanul comunei Bradu, judeţul Argeş, punctul „Autostradă", sola 2 ce are următoarele vecinătăţi: N-drum zăvoi, E- (...) , S- DN 65 autostrada Bucureşti-Piteşti şi la V- (...) si obligarea pârâtului (...)  să lase în deplină proprietate să liniştită posesie suprafaţa, de 9995 mp cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamantul  arată că este proprietarul suprafeţei de 9995 mp, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. (...) întocmit la BNP (...) . Pentru terenul menţionat mai sus deţine  carte funciară şi cu toate că a plătit impozite, în momentul în care a solicitat Primăriei Comunei Bradu să comunice cui a fost eliberat titlu de proprietate pentru aceeaşi suprafaţă, aceasta a refuzat de fiecare dată, fiind nevoit să se adreseze altor instituţii, pentru a intra în posesia titlului de proprietate emis ilegal.

Reclamantul  a precizat cererea, evaluând petitul acesteia la suma de 30.000 lei în vederea stabilirii timbrajului.

Pe parcursul derulării cauzei, pârâtul (...)  a decedat, iar instanţa de fond a introdus în cauză moştenitorii acestuia, continuând judecata în contradictoriu cu numiţii (...) , (...) şi (...) .

Pârâtul (...) , prin întâmpinare a arătat că se impune ca reclamantul să indice  temeiul de drept şi să motiveze cererea de chemare în judecată, invocând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, raportat la faptul că terenul ce face obiectul litigiului a fost înstrăinat către CNADNR. Reclamantul nu a invocat aspecte de nelegalitate ale titlului de proprietate, pentru a se putea formula apărări în cunoştinţă de cauză, autorul pârâtului a deţinut acest teren în vechime, iar reclamantul a cumpărat de la o persoană ce nu a fost locuitor al comunei Bradu, jud. Argeş.

Pârâtii (...) şi (...) , au formulat la rândul lor, întâmpinare şi concluzii scrise, prin care au invocat excepţia lipsei calităţii active, a lipsei de interes a reclamantului, pe motiv că acesta nu a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, el fiind cumpărătorul terenului în litigiu, conform actului de vânzare-cumpărare, sustinand că acesta nu se poate subroga în drepturile vânzătoarei (...) . Pe fond, au solicitat respingerea actiunii, deoarece nu se poate invoca nulitatea absolută a titlului de proprietate, după 10 ani, terenul fiind in circuitul civil.

Reclamantul  şi-a precizat pentru a doua oară acţiunea (f.106 dosar fond) solicitând introducerea în cauză în calitate de  pârât a cumpărătorului terenului – CNADNR România şi a arătat că autorul pârâţilor nu era îndreptăţit să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate pe amplasamentul în litigiu, pentru că nu a deţinut teren în acest punct, imobilul fiind dobândit legal de reclamant prin act de vânzare cumpărare. Au fost invocate disp.art.III din Legea nr. 247/2005, s-a renunţat la capătul de cerere privind revendicarea şi s-a solicitat, în plus faţă de cele din acţiunea introductivă obligarea pârâţilor persoane fizice la plata către reclamant a preţului obţinut de autorul lor din instrainarea terenului, respectiv a sumei de 92.894 lei, conform actului de vanzare cumpărare nr. 1615/2004.

 Au fost invocate prevederile art. III alin 2 ind 4 din legea 247/2005.

Compania Naţionala de Autostrăzi si Drumuri Naţionale din România S.A. a formulat întâmpinare, solicitand sa fie respinsă acţiunea .

 Desi avea calitatea de parata, prima instanta a introdus in cauza aceasta parte ca intervenienta forţată, iar ulterior a conceptat-o ca intervenientă în interes propriu..

 Prin sentinta civilă nr. 3120/6.04.2015 a Judecătoriei Piteşti au fost respinse excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a CNADNR România , lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor, lipsei calităţii procesuale active şi lipsei de interes pentru reclamant. A fost admisă pe fond acţiunea precizată şi completată, dispunându-se nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.(...) emis pe numele (...)  pentru suprafaţa de 10.000 m.p extravilan cu vecinătăţile: N- Zăvoi, S- DN 65B, E- (...), V- (...) , teren identificat prin poligonul (...) , in schita anexa 1 la raportul de expertiza efectuat in cauza de ing expert (...) , fila 214, schita ce face parte din dispozitivul prezentei sentinţe.

A fost obligat pârâtul  (...) , să plătească reclamantului (...) suma de 928.949 lei echivalentul sumei de 27.672 USD reprezentând despăgubiri civile, reactualizată la data plăţii

A fost respinsă acţiunea faţă de pârâţii (...) , (...) , şi faţă de intervenienta CNADNR Romania SA

A fost obligat pârâtul  (...) ,să plătească  către STAT suma de 1810.96 lei reprezentând taxă timbru şi suma de 600 lei onorariu expert, ca urmare a ajutorului public judiciar acordat reclamantului. 

În adoptarea soluţiei s-au reţinut următoarele:

Reclamantul (...) este proprietarul suprafeţei de 10.000 mp., în realitate  la măsurători 9995 mp situaţi în intravilanul comunei Bradu, judeţul Argeş, punctul „Autostradă", sola 2 ce are următoarele vecinătăţi: N-drum zăvoi, E- (...) , S- DN 65 autostrada Bucureşti-Piteşti şi la V- (...) , conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. (...) întocmit la BNP (...) .

Terenul al cărui proprietar a devenit reclamantul, în limitele şi configuraţia acestuia, este cel din schiţa anexă la contract, fiind  dobândit de vânzătoarea (...) prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii Fondului Funciar nr. 18/1991, conform adeverinţei de reconstituire nr.(...) , şi procesului verbal de punere în posesie nr. (...) eliberate de CLFF Bradu.

Ca urmare a transferului dreptului de proprietate, conform actului de proprietate menţionat mai sus, reclamantul s-a adresat unei societăţii autorizate, pentru întocmirea documentaţiei cadastrale. Societatea (...) îi comunică prin adresa nr. (...) , aflată la fila 4 reclamantului, că în evidenţele sale figurează pe acelaşi teren, care a devenit proprietatea sa, (...) , cu o suprafaţă de 10.000 mp, conform titlului dc proprietate nr. (...) emis de CJFF Argeş, care a fost achiziţionat de C.N.A.D.N.R. S.A , în anul 2003 şi 2004, respectiv suprafeţele de 3330 mp. şi 3960 mp. Reconstituirea pentru  vânzătoarea (...) s-a făcut conform adeverinţei nr. (...) , eliberându-i-se şi procesul verbal de punere în posesie nr. (...) ,  ambele eliberate de CLFF Bradu.

Conform relaţiilor înaintate de CLFF Bradu, prin  borderoul cu înscrisuri, a rezultat că  vânzătoarea  are cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, potrivit legii fondului funciar  cu nr. (...) , fila 70  la Primăria Mun. Piteşti şi care a fost înaintată la comisia competentă, CLFF Bradu, că autoarea sa (...) are poziţie de rol în registrele agricole 1959-1963, la Piteşti, în punctul Turceşti, conform adeverinţelor de la fila 71 si că terenurile au fost preluate de fostul CAP Prundu, conform adresei nr. (...) .

A mai retinut prima instanta că vânzătoarei (...) i s-a reconstituit în mod legal dreptul de proprietate şi că a fost validată prin Hot. nr. 96/1993 a CJFF Argeş cu suprafaţa de 1,92 ha, pentru care nu i s-a eliberat titlul de proprietate, că aceasta a formulat plângere la Judecătoria Piteşti, sens în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 3482/13.07.2004, rămasă irevocabilă, prin care  CJJF Argeş a fost obligată să întocmească titlul de proprietate pentru întreaga suprafaţă de teren reconstituită, potrivit procesului verbal de punere în posesie nr. (...) eliberat de CLFF Bradu.

Reclamantul aflând de situaţia juridică a terenului cumpărat, a făcut demersuri la Primăria Bradu, prin cererea de la fila 81, pentru a i se acorda despăgubiri echivalente terenului cumpărat,  cerere care a fost respinsă, motivarea fiind  că terenul a intrat în circuitul civil.

În ceea ce priveşte reconstituirea dreptului de proprietate al autorilor pârâţilor persoane fizice, s-a retinut că (...)  acesta a fost validat iniţial potrivit Lg.18/1991 conform HCJJ Argeş nr. 90 /1991 anexa 2a, poziţia 279, cu suprafaţa de 0.73ha, în baza acestei validări i s-a eliberat titlul nr. (...) de CJFF Argeş. Analizând RA Bradu anii 1959-1963 (...) figura cu suprafaţa totală de 0.73ha similară cu cea reconstituită prin TP nr. (...) , menţionată mai sus. Titlul de proprietate nr. (...) emis de CJFF Argeş a fost eliberat în baza validării HCJJ Argeş nr. (...) anexa 2A , poziţia 4, cu suprafaţa de 2.00 ha

Conform adresei nr. 13029/28.10.2013 emisă de Primăria Bradu, a rezultat că înscrisurile menţionate nu sunt în evidenţele comisei locale, că nu există cerere reconstituire si că la rol apar anumite modificări în perioada 2006-2010,originalele actelor menţionate mai sus, negăsindu-se în arhiva primăriei.

Judecatorul fondului a aratat că din expertiză rezultă că terenul in suprafaţa de 10000mp ce a făcut obiectul procesului verbal de punere posesie nr.(...) emis de CLFF Bradu pe numele (...)  a fost  vândut  reclamantului (...) prin  contractul  de  vânzare  cumpărare -(...) . Acest teren a fost identificat si transpus pe schiţa de plan prin poligonul (...)  si reconstituirea dreptului de proprietate al vânzătoarei s-a făcut  s-a făcut pe vechiul amplasament. Totodată, a mai concluzionat expertul că  terenul in suprafata de 10000mp poziţia 1 in titlul de proprietate nr. (...) eliberat pe (...) este  identificat prin poligonul (...) .

Sustine prima instanta ca expertul a verificat la CLFF Bradu parcursul reconstituirii dreptului de proprietate şi a arătat că autorul pârâţilor nu  era îndreptăţit să primească teren în punctul în litigiu. Comparativ, expertul a concluziont că există cererea de reconstituire pentru autoarea reclamantului si că amplasamentul că terenul este situat in Războieni-Acasa pe teritoriul administrativ Piteşti. Expertul a arătat că terenul reclamantului este unul si acelaşi cu terenul paraţilor identificat la punctul 1 respectiv poligonul(...) , prin urmare suprapunerea este totala.

Instanta de fond a retinut că pârâtii (...) şi (...) , nu sunt renunţători laşi la succesiunea autorului decedat si implicit au calitate procesuală pasivă.

De asemenea în timpul vieţii, autorul (...) pe baza unei procuri a mandatat pe fiul său, (...)  să vândă incheindu-se contractul  nr. (...) între pârâtul (...)  şi  (...) . Totodată, prin procură, pârâtul a înstrăinat către intervenienta în interes propriu prin contractele de vanzare cumpărare (...) şi nr. (...) întocmite la BNP  (...), suprafeţele de 10.000mp, respectiv 6770 mp, suprafeţe de categorie extravilan, din titlul de proprietate. Terenul in litigiu a fost dezmemebrat cu ocazia întocmirii actelor in vederea construirii autostrazii in 3 numere cadastrale: (...) .

 Conform certificatului nr. (...) eliberat de OCPI,  rezultă că  suprafaţa in litigiu identificata cu numerele cadastrale (...)  si (...) la ora actuala are următorul regim juridic regim juridic:3330mp nr. cadastral (...) proprietatar CNADNR SA - contract de vănzare- cumpărare nr. (...) , 630mp nr. cadastral (...) proprietar CNADNR SA -contract de vânzare-cumparare nr. (...) , 6040mp nr. cadastral (...) proprietar (...) .

Terenul in litigiu este situat in extravilanul localităţii Bradu, categoria de folosinţa arabil. Partea din teren afectat de autostrada având categoria de folosinţa drum, iar terenul in litigiu este afectata de construirea autostrăzii respectiv : taluz fundaţie trăda , drum asfalt autostrada I, drum asfalt autostrada II ,canal betonat ,drum  autostrada III. Toate terenurile reconstituite cetăţenilor din punctul în litigiu au fost expropriate pentru utilitate publică, operând o despăgubire corespunzătoare a acestora, mai puţin pentru reclamant, care deja cumpărase terenul şi pentru autorul pârâţilor, care înstrăinase  terenul.Terenul în litigiu aparţine pârâtei CNADNR şi scopul exproprierii a fost atins, în sensul că s-a finalizat proiectul construcţiei variantei ocolitoare a autostrăzii Piteşti -Bucureşti.

A retinut prima instanta că  actiunea este admisibilă potrivit art. III (2) din Lg. 247/2005, fiind admisibilă în cazurile prevăzute de alin 1 lit. a-h, ale aceluiaşi articol. În baza art. III (1) din Legea 247/2005 sunt lovite de nulitate absolută actele de reconstituire sau constituirea dreptului de proprietate în favoarea persoanelor fizice, care nu erau îndreptăţite, potrivit legii.În baza art. 2 al aceluiaşi articol nulitatea poate fi invocată de Primar, Prefect, Procuror, sau de alte persoane care justifică un interes legitim.Or, reclamantul are calitate procesuală activă şi justifică interesul pentru că actele de care se prevalează nu au fost desfiinţate.

S-a apreciat că toate pretenţiile reclamantului  au fost formulate clar si că în ceea ce îl priveşte pe autorul pârâţilor, există o serie de inadvertenţe.

A retinut că expertul ar  fi concluzionat in sensul că reclamantului i-a fost reconstituit în mod corect dreptul de proprietate. În schimb, în  ce  priveşte pe autorul pârâţilor, expertul, dar şi înscrisurile, au reliefat că aceasta nu deţine rol agricol pentru terenul în litigiu si nici acte pentru acest amplasament

Aşa fiind, instanţa în temeiul art. III din Lg. 247/2005, a admis acţiunea în  ce priveşte nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate eliberat pe numele de (...)  pentru suprafata identificata de expert.

Analizând petitul privind lipsa de folosinţă a terenului, ce reprezintă beneficiul nerealizat solicitată de reclamantul, instanţa a retinut ca este de asemenea fondat potrivit  998 C.civ., pentru că fructele civile şi industriale ale pământului se cuvin adevăratului proprietar, iar acesta nu l-a folosit, iar preţul din vânzare a fost încasat de autorul pârâţilor  prin moştenitori.

Instanţa a reţinut că intervenienta CNADNR SA are calitate procesuală pasivă, pentru că reclamanta a solicitat şi nulitatea unui act juridic care a stat la baza dobandirii de catre  ea prin cumpărare.  De asemenea, a mai retinut că au calitate procesuală pasivă moştenitorii autorului (...) .

Prin încheierea din data de 7.03.2016 Judecătoria Piteşti a dispus îndreptarea erorii materiale cu privire la suma pe care pârâtul trebuie să om plătească reclamantului, aceasta fiind de 92.894 lei ( echivalentul a 27672 USD f.66 recurs certificat de grefă).

Împotriva sentinţei civile de mai sus a declarat recurs pârâtul (...)  care a susţinut următoarele:

Reclamantul a formulat o acţiune fără a preciza motivele de nulitate absolută, care să determine incidenţa dispoziţiilor art. III din Legea nr. 169/1997, aspect peste care instanţa de fond a trecut cu uşurinţă, deşi pârâtul putea să formuleze apărări doar în situaţia în care ar fi ştiut în concret care sunt motivele invocate.

Reclamantul nu justifică interes şi nu are calitate procesuală activă în formularea cererii, excepţiile formulate în acest sens, ce au fost unite cu fondul cauzei, fiind întemeiate. Dispoziţiile art. III alin.2 ind.2 din Legea nr. 169/1997 aşa cum a fost modificată prin Legea nr. 247/2005 prevăd că în situaţia unor înstrăinări succesive a terenurilor, cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat să remită preţul actualizat fostului proprietar rămas fără teren. În speţă, textul de lege nu este aplicabil pentru starea de fapt invocată de reclamant, acesta nu a avut posesia terenului, nici el şi nici autoarea sa care a solicitat chiar acordarea despăgubirilor de la ANRP pentru acest imobil.

Starea de fapt a fost reţinută eronat, iar probele au primit o interpretare greşită. Expertiza efectuată în cauză are concluzii diferite de cele reţinute în sentinţă de judecătorul fondului, pentru că în lucrare nu se concluzionează, aşa cum reţine instanţa de fond, că amplasamentul a aparţinut autorului reclamantului şi nici că autorul pârâtului nu ar fi formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate. Judecătorul fondului a denaturat concluziile expertizei, aceasta în fapt relevă că terenul nu reprezintă fostul amplasament al autoarei reclamantului, că aceasta a avut teren în zona Războieni – Acasă, zona Turceşti – Piteşti , iar în registrul agricol numita (...) a figurat doar cu 0,65 ha , astfel că nu putea fi validată cu o suprafaţă de 1 ha. Terenul se află pe teritoriul administrativ al comunei Bradu.

Probele mai relevă că reclamantul a cunoscut situaţia terenului când a cumpărat, asumându-şi riscul în privinţa existenţei dreptului de proprietate valabil al vânzătorului său, iar titlul pârâtului a intrat în circuitul civil , producând efecte prin înstrăinare către CNADNR România. Faptul că nu s-au putut identifica în cadrul Primăriei Bradu, jud. Argeş actele ce au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate al pârâtului, nu este imputabil acestuia.

În mod greşit a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului (...) . Acţiunea a fost respinsă faţă de ceilalţi moştenitori ai autorului, situaţia lor fiind identică, astfel că nu există motive pentru care soluţiile faţă de succesori să fie diferite.

Recursul a fost întemeiat pe disp.art.304 pct.9 şi 304 ind.1 C.pr.civilă.

Intimata CNADNR a solicitat prin întâmpinare respingerea acţiunii ca nefondată.

Intimata Comisia Locală de Fond Funciar Bradu prin concluziile scrise a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând sentinţa prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor art. 304 ind.1 C.pr.civilă tribunalul reţine următoarele:

Tribunalul constată că la data de 18.11.2013 reclamantul (...)  şi-a precizat cererea de chemare în judecată, în sensul că solicită să fie constatată nulitatea absolută a titlului de proprietate şi să fie obligaţi pârâţii ( moştenitorii autorului decedat (...) ) la plata sumei de 92.894 lei reprezentând preţul obţinut în urma vânzării terenului în litigiu către CNADNR prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1615/2004. S-a renunţat la capătul de cerere privind acţiunea în revendicare.

Din lecturarea cererii precizatoare/ completatoare, rezultă că în privinţa petitului nr.1 privind nulitatea titlului, au fost invocate dispozitiile art.III din Legea nr. 247/2005 ( în realitate probabil art. III din Legea nr.169/1997 modificata prin Titlul V din legea 247/2005 articol unic), motivarea succintă fiind aceea că pârâtul decedat nu a fost îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate potrivit Legii nr. 18/1991 pentru amplasamentul în litigiu.

În privinţa petitului nr.2 – remiterea preţului obţinut din vânzare tribunalul constată că se invocă dispoziţiile art. III din Legea nr. 247/2005 alin.2 ind.4 (in realitate art. III alin 2 ind. 4 din legea 169/1997 modificata prin Titlul V din legea 247/2005, actul normativ avand  17 titluri) însă nu există argumentaţie în fapt pentru instituţia juridică invocată.

Deşi sub acest considerent criticile recurentului sunt fondate, aspectul nu reprezintă o cauză de anulare a sentinţei, pentru că instanţa de fond avea posibilitatea de a se pronunţa în raport de cereri, în baza probelor administrate, în cauză existând suficiente elemente  pentru exercitarea controlului judiciar.

Excepţiile invocate în critica nr.2 din recurs sunt apreciate de tribunal ca fiind apărări de fond, raportat la argumentaţia invocată în susţinerea acestora, astfel că vor fi analizate în critica nr.3 ce vizează fondul cauzei, respectiv netemeinicia sentinţei sub aspectul interpretării greşite a probelor.

Critica nr.3 este întemeiată.

În analiza acţiunii de faţă  se porneşte de la stabilirea obiectului şi a cauzelor invocate de reclamant potrivit principiului disponibilităţii aplicabile în materie civilă. În acest sens, argumentaţia reclamantului constă în aceea că se impune a se constata nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate emis pe numele autorului (...)  ( nr.(...) f.5 fond), pentru că nu a deţinut efectiv teren în amplasamentul respectiv. De aceea nu era îndreptăţit la reconstituire potrivit Legii nr. 18/1991, reclamantul deţinând legal în baza unui act de vânzare cumpărare de la numita (...)  ( act autentic nr.(...)  la BNP (...) – f.15,16 dosar fond).

Pentru a se obţine nulitatea titlului, instanţa ar fi trebuit să se raporteze la dispoziţiile Legii nr. 169/1997 în vigoare la data emiterii actului atacat, si nu la dispozitii ulterioare, pentru că dispoziţiile legii noi nu retroactivează şi nu pot fi aplicabile situaţiilor juridice existente anterior. Dealtfel judecatorul fondului se raporteaza in motivare la temeiul juridic indicat de reclamant art. III din Legea nr. 247/2005, fara a preciza din care titlu face parte, actul normativ avand 17 capitole.

În speţă terenul are categoria de folosinţă arabil extravilan ( a se vedea titlu f.5) iar potrivit art.14 din Legea nr. 18/1991 ( forma în vigoare la data emiterii titlului) există obligaţia de punere în posesie şi reconstituire a dreptului de proprietate pe vechiul amplasament doar pentru terenurile situate în intravilan nu şi pentru cele din extravilan, atribuirea pentru acestea fiind la latitudinea comisiei, în funcţie de disponibilitatea existentă: atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente, iar în zonele de câmpie, pe sole stabilite de comisie şi nu neapărat pe vechile amplasamente.

Câtă vreme reclamantul a renunţat la capătul de cerere privind revendicarea, înseamnă că instanţa este obligată să analizeze strict dacă sunt motive de nulitate a titlului din punct de vedere formal şi legal, iar aceste cauze nu se identifică în speţă. Acţiunea în revendicare este cea prin care proprietarul neposesor solicită de la posesorul neproprietar să lase în deplină proprietate şi posesie un teren, aceasta presupunând compararea titlurilor şi implicit a drepturilor de proprietate în vechime pentru fiecare parte. Nefiind învestită instanţa cu un astfel de petit, este limitată la verificarea condiţiilor de legalitate a emiterii titlului.

În plus, susţinerile recurentului sunt fondate, pentru că judecătorul fondului a redat distorsionat în motivarea sentinţei concluziile expertului desemnat în cauză.

Lucrarea  relevă că prin cererea de reconstituire a dreptului de proprietate (...) ( autoarea vânzătoarei către reclamant) a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru un teren în zona Turceşti, a avut la rol 0,65 ha în pct. Războieni –Acasă pe teritoriul administrativ al Oraşului Piteşti, expertul arătând că aceste înscrisuri îl îndreptăţesc să susţină că nu este vechiul amplasament al acestuia ( terenul în litigiu se află în comuna Bradu), în zona Autostradă, distinct de zona Războieni –Turceşti, Piteşti, jud. Argeş. Expertul mai arată că deşi autoarea a deţinut 0,65 ha la rol a fost validată cu 1,92 ha, iar ulterior numita (...)  ( moştenitoarea lui (...) ) înstrăinează reclamantului prin contractul nr. (...) .

Totodată tribunalul reţine că reclamantului îi revine sarcina probei, iar acesta trebuie să probeze că terenul ar fi aparţinut autorului său de la care a dobândit prin cumpărare pentru a justifica legitimitate procesuală şi interes în formularea acţiunii, însă actele de la dosar conduc la ideea că amplasamentul nu a aparţinut autorului (...) .

De asemenea tribunalul constată că reclamantul pentru autoarea sa a depus adeverinţe de rol agricol pentru zona Piteşti Războieni, că a obţinut proces verbal de punere în posesie în 16.07.2002 fără a i se mai emite titlu de proprietate, înstrăinarea având loc în baza adeverinţei şi procesului verbal de punere în posesie ( f.70-75 , f.15-16 dosar fond).

În 18.02.2010 reclamantul, după dobândirea terenului prin act autentic se adresează Primăriei Bradu, solicitând să i se acorde despăgubiri pentru acest teren, deoarece imobilul nu există faptic şi nici nu a fost stăpânit vreodată, aspect care contrazice susţinerile din cererea de chemare în judecată, răspunzându-i-se că nu poate fi trecut pe o anexă de despăgubiri, deoarece nu este beneficiarul unor legi de retrocedare, dobândind printr-o tranzacţie de vânzare cumpărare pe propria răspundere.

De aceea tribunalul constată ca nu se regasesc cauze ce ar atrage admiterea actiunii sub aspectul nulitatii titlului emis pe numele autorului paratilor, potrivit art. III din legea 169/1997 forma in vigoare la data emiterii-13.11.2002:Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991:

a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor fizice care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri;

În privinţa petitului nr.2 al acţiunii, instanţa de fond a obligat pârâtul la contravaloarea preţului obţinut din vânzare,  motivând (f.256 verso) că această sumă reprezintă lipsa de folosinţă potrivit art.998 C.civ, însă această instituţie juridică este cu totul diferită de cea invocată de reclamant. Lipsa de folosinţă reprezintă beneficiul obţinut din folosinţa unui bun deţinut fără titlu ( nelegal) şi nu este acelaşi lucru cu plata unui preţ obţinut din înstrăinarea prin act autentic a unui teren.

Pe de altă parte, judecătorul fondului nici măcar nu a argumentat de ce ar fi aplicabile dispoziţiile invocate de reclamant –art.3 alin.2 ind.4 din Legea nr. 247/2005 Titlul V limitându-se doar să aprecieze că pârâtul trebuie să plătească reclamantului suma de  928.949 lei cu titlu de despăgubiri (modificată în urma îndreptării de eroare, la suma de 92.894 lei).

Analizând dispoziţiile legale invocate, tribunalul constată că nu sunt aplicabile pentru starea de fapt din speţa de faţă. Reclamantul nu este fost proprietar rămas fără teren, în accepţiunea legiuitorului, textul de lege reprezentând de fapt garanţia pentru evicţiune, în cazul anulării actului ce a stat la baza unei vânzări, fiind îndreptăţit cel care pierde terenul să fie despăgubit de persoana care i-a înstrăinat în baza unui titlu de proprietate nevalabil şi constatat nul. Astfel,  se constată că temeiul juridic nu are nicio legătură cu situaţia reclamantului astfel că şi sub acest aspect acţiunea a fost în mod greşit admisă.

Totodată tribunalul constată că prima instanţă a introdus în cauză CNADNR România în calitate de intervenientă principală, deşi potrivit cadrului procesual stabilit de reclamant, această parte este pârâtă, si sub acest aspect fiind confundate noţiunile. Intervenţia principală ar fi presupus ca CNADNR România să formuleze pretenţii proprii împotriva reclamantului , respectiv să aibă o cerere care ar fi putut fi calificată drept cerere de chemare în judecată, aspect care nu se regăseşte în înscrisurile de la dosar.

În privinţa ultimului motiv de recurs, tribunalul apreciază că este lipsit de substantă juridică faţă de motivarea redată mai sus, în raport de care acţiunea este nefondată în integralitatea sa. În considerentele hotărârii judecătorul fondului reţine că toţi moştenitorii autorului pârât decedat – (...) , au calitate procesuală pasivă ( f.257) însă în dispozitiv, acţiunea este respinsă faţă de aceştia şi admisă faţă de unul dintre succesori – (...) , inadvertenţe care nu se mai impun a fi analizate.

Faţă de ele reţinute mai sus, tribunalul în baza art.312 alin.3 şi 304 ind.1 C.pr.civilă găsind întemeiate criticile recurentului, va admite recursul, va modifica sentinţa şi va respinge acţiunea precizată/completată, ca nefondată.

În baza art 18 din OUG nr.51/2008 reclamantul intimat va fi obligat la plata sumei de 867 lei către stat cu titlu de ajutor public  judiciar  de care a beneficiat pârâtul (...) , caruia i s-a admis recursul, iar  taxa de timbru în cuantum de 3468, 88 lei  de care a fost scutit reclamantul în cadrul cererii sale de ajutor public judiciar va rămâne în sarcina statului potrivit art. 19 alin 1 din acelasi act normativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâtul (...)  împotriva sentinţei civile nr. 3120/06.04.2015, pronunţată de Judecătoria  Piteşti în dosarul nr. 16606/280/2011, intimaţi  fiind reclamantul (...) , pârâţii  COMISIA LOCALA DE FOND FUNCIAR BRADU,  COMISIA JUDETEANA DE FOND FUNCIAR ARGES, TĂNASE MARIETA,  (...)  şi CNADNR -CESTRIN,

Modifică sentinţa în sensul că respinge acţiunea precizată şi completată ca nefondată.

Obligă pe reclamantul intimat (...)  la plata sumei de 867 lei către stat, cu titlu de ajutor public judiciar.

Taxa de timbru în cuantum de 3.468,88 lei de care a fost scutit reclamantul în cadrul cererii de ajutor public judiciar rămâne în sarcina statului.

 Ia act că recurentul a cerut acordarea cheltuielilor de judecată pe cale separată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică de la 19 Mai 2016.

Domenii speta

Spete similare