Înşelăciune

Prin încheierea nr.1170/2016 din 15.09.2016 de la  Judecătoria BACĂU pronunţata în dosarul nr. 10.541/180/2016/a1 s-a dispus:

În baza art. 345 alin. (1), (2)  C. proc. penală, respinge cererile şi excepţiile invocate de către inculpaţii SC C. SA Bacău,  C.G., L.G., P.N., C.D.V. şi P.M. având ca obiect neregularitatea şi nelegalitatea actului de sesizare al instanţei, nelegalitatea efectuatării actelor de urmărire penală şi nelegalitatea probelor administrate la urmărire penală, cu consecinţa anulării rechizitoriului, restituirea cauzei la procuror şi excluderea de probe administrate la urmărirea penală.

 În baza art. 346 alin. (2)  C. proc. penală, constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 20/P/2015 din data de 29.06.2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul  Bacău prin care  a fost trimis în judecată inculpatul J.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals, fapte prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., de  art. 289 V.C.p. şi de art. 291 V.C.p., totul cu aplicarea art. 33 lit. a V.C.p. şi art. 5 al. 1 C.p., inculpatul SC C. SA Bacău pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 26 V.C.p. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., cu aplicarea  art. 5 al. 1 C.p., inculpatul C.G. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 26 V.C.p. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., cu aplicarea  art. 5 al. 1 C.p., inculpata L.G. pentru săvârşirea  infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 26 VCP rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., cu aplicarea  art. 5 al. 1 C.p., inculpata P.N. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 26 VCP rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., cu aplicarea  art. 5 al. 1 C.p., inculpatul C.D.V. pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la fals intelectual şi complicitate la uz de fals, în concurs ideal, fapte prev. de art. 26 V.C.p. rap. la art. 289 V.C.p. şi de art. 26 V.C.p. rap. la art. 291 V.C.p., cu aplicarea art. 33 lit. b V.C.p. şi a art. 5 al. 1 C.p., inculpata P.M. pentru  săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 26 VC.p. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., cu aplicarea  art. 5 al. 1 C.p., legalitatea administrării probelor şi a efectuatării actelor de urmărire penală.

Dispune începerea judecăţii în cauză.

Pentru a pronunţa  încheierea judecătorul de camera preliminara  a avut in vedere următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 20/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor:

- J.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals, fapte prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., de  art. 289 V.C.p. şi de art. 291 V.C.p., totul cu aplicarea art. 33 lit. a V.C.p. şi art. 5 al. 1 C.p., activitatea infracţională constând în aceea că acesta, în calitate de primar al com. G., jud. Bacău şi de ordonator principal de credite, cu ocazia derulării contractului de lucrări nr. 4283/16.11.2007 încheiat de U.G. cu SC C. SA Bacău, în cursul anului 2009 a confirmat un borderou realizări luna august 2009 întocmit de SC C. SA Bacău prin care se atesta în mod nereal executarea unor lucrări la canalizare şi staţia de epurare G. şi, ştiind că în realitate SC C. SA Bacău nu achiziţionase şi nici nu intrase efectiv în posesia unei  staţii de epurare containerizate şi a 2 staţii de pompare ape uzate echipate 1+1 electropompe, în condiţiile în care SC C. SA Bacău nici nu a înaintat Primăriei G. documente justificative cu privire la staţiile mai sus menţionate, a dispus în mod abuziv decontarea facturii fiscale nr. 815/01.09.2009, prin patru ordine de plată emise în perioada noiembrie –decembrie 2009, cauzând astfel bugetului Primăriei G. un prejudiciu total de 772134 lei şi un folos necuvenit corespunzător în patrimoniul SC C. SA Bacău în perioada 2009- 2012, iar într-una din zilele din intervalul 01.03.2012-11.04.2012, în timpul controlului efectuat. de C.C. la Primăria Com. G., a semnat şi a atestat în mod nereal prin trei procese verbale de custodie,  datate 30.08.2009, 30.08.2010, 30.08.2011, încheiate cu SC C. SA Bacău, reprezentată de C.D.V., că Primăria Com. G. ar fi lăsat în custodia SC C. SA Bacău o staţie de epurare containerizată, complet echipată şi 2 staţii de pompare ape uzate echipate 1+1 electropompe, care ar fi fost verificate cantitativ şi calitativ la momentul semnării proceselor-verbale de lăsare în custodie mai sus menţionate, după care în acelaşi interval de timp, respectiv în perioada 01.03.2012 -11.04.2012, a prezentat cele trei procese-verbale de custodie datate 30.08.2009, 20.08.2010 şi 30.08.2011, pe care le-a întocmit şi semnat în calitate de primar al Com. G., din care rezultă că Primăria Com. G. ar fi predat şi lăsat în custodia SC C. SA Bacău, reprezentată de inc. C.D.V., o staţie de epurare containerizată, complet echipată şi 2 staţii de pompare ape uzate echipate 1+1 electropompe, care ar fi fost verificate cantitativ şi calitativ la momentul semnării proceselor-verbale de lăsare în custodie mai sus menţionate, cunoscând conţinutul neconform cu realitatea al acestora, auditorilor publici externi în cadrul C.C. Judeţul Bacău care  efectuatau auditul la Primăria G., în vederea producerii de consecinţe juridice, respectiv pentru a asigura clandestinitatea infracţiunii de abuz în serviciu din prezenta cauză, respectiv a achitării abuzive de către Primăria Com. G. a facturii fiscale nr. 815/01.09.2009 către SC C. SA Bacău;

-SC C. SA Bacău pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 26 V.C.p. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., cu aplicarea  art. 5 al. 1 C.p., constând în aceea că acesta, în baza contractului de lucrări încheiat între Primăria Com. G., reprezentată de primar T.B. şi contabil P.M., în calitate de achizitor şi SC C. SA BACĂU, reprezentată de director S.C. şi director economic L.G., în calitate de executant, contract înregistrat sub  nr. 4283 şi în baza căruia s-a obligat să execute, să finalizeze şi să întreţină lucrarea „Canalizare şi staţie de epurare, com. G., jud. Bacău”, să supravegheze lucrările, să asigure forţa de muncă, materialele, instalaţiile, echipamentele şi toate celelalte obiecte, fie de natură provizorie, fie definitive, cerute de şi pentru contract, în măsura în care necesitatea asigurării acestora era prevăzută în contract sau se putea deduce în mod rezonabil din contract, deşi în fapt nu intrase în posesia unei  staţii de epurare containerizate şi a 2 staţii de pompare ape uzate echipate 1+1 electropompe, a emis factura fiscală nr. 815/01.09.2009, la care a ataşat un borderou de lucrări în care a atestat în mod nereal inclusiv montarea staţiilor mai sus menţionate, contribuind astfel la decontarea facturii fiscale mai sus menţionate în mod abuziv de către Primăria Com. G., prin primarul J.A. şi contabila P.M., prin patru ordine de plată, emise în perioada  noiembrie –decembrie 2009, cauzând astfel bugetului Primăriei G. un prejudiciu total de 772134 lei şi un folos necuvenit corespunzător în patrimoniul său în perioada 2009- 2012;

-C.G. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 26 V.C.p. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., cu aplicarea  art. 5 al. 1 C.p., constând în aceea că aceasta, în calitate de diriginte de şantier în baza contractului de servicii nr. 4297 încheiat între Primăria Com. G., prin primar B.T. şi ec. M.P. (în calitate de achizitor) şi P.F. C.G. (în calitate de prestator),  a atestat prin semnarea şi ştampilarea borderoului de realizări luna august 2009 în care se precizează că SC C. SA Bacău ar fi executat lucrări şi că s-ar fi instalat conducte, utilaje tehnologice la staţia de pompare, precum şi că s-ar fi executat lucrări la staţia de epurare, incluzând montaj utilaj staţie de epurare, prin acesta contribuind la achitarea abuzivă de către Primăria Com. G., prin primar J.A. şi contabil M.P. a contravalorii facturii fiscale nr. 815/01.09.2009, prin patru ordine de plată, emise în perioada noiembrie –decembrie 2009, cauzând astfel bugetului Primăriei G. un prejudiciu total de 772134 lei şi un folos necuvenit corespunzător în patrimoniul SC C. SA Bacău în perioada 2009- 2012;

-L.G. pentru săvârşirea  infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 26 VCP rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., cu aplicarea  art. 5 al. 1 C.p., faptă constând în aceea că aceasta, în calitate de director economic al SC C. SA Bacău, în legătură cu executarea contractului de lucrări încheiat între Primăria Com. G., reprezentată de primar T.B. şi contabil P.M., în calitate de achizitor şi SC C. SA BACĂU, reprezentată de director S.C. şi director economic L.G., în calitate de executant, contract înregistrat sub  nr. 4283 şi în baza căruia societatea s-a obligat să execute, să finalizeze şi să întreţină lucrarea „Canalizare şi staţie de epurare, com. G., jud. Bacău, să supravegheze lucrările, să asigure forţa de muncă, materialele, instalaţiile, echipamentele şi toate celelalte obiecte, fie de natură provizorie, fie definitive, cerute de şi pentru contract, în măsura în care necesitatea asigurării acestora era prevăzută în contract sau se putea deduce în mod rezonabil din contract, deşi în fapt societatea nu intrase în posesia unei  staţii de epurare containerizate şi a 2 staţii de pompare ape uzate echipate 1+1 electropompe, a emis în numele SC C. SA factura fiscală nr. 815/01.09.2009, pe care a şi semnat-o, la care a fost ataşat un borderou de lucrări în care s-a atestat în mod nereal inclusiv montarea staţiilor mai sus menţionate, contribuind astfel la decontarea facturii fiscale mai sus menţionate în mod abuziv de către Primăria Com. G., prin primarul J.A. şi contabila P.M., prin patru ordine de plată, emise în perioada noiembrie –decembrie 2009, cauzând astfel bugetului Primăriei G. un prejudiciu total de 772134 lei şi un folos necuvenit corespunzător în patrimoniul SC C. SA Bacău, în perioada 2009- 2012;

-P.N. pentru complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 26 VCP rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., cu aplicarea  art. 5 al. 1 C.p., faptă constând în aceea că aceasta, în calitate de reprezentantă a departamentului tehnic al SC C. SA Bacău, în legătură cu executarea contractului de lucrări încheiat între Primăria Com. G., reprezentată de primar T.B. şi contabil P.M., în calitate de achizitor şi SC C. SA BACĂU, reprezentată de director S.C. şi director economic L.G., în calitate de executant, contract înregistrat sub  nr. 4283 şi în baza căruia societatea s-a obligat să execute, să finalizeze şi să întreţină lucrarea „Canalizare şi staţie de epurare, com. G., jud. Bacău, să supravegheze lucrările, să asigure forţa de muncă, materialele, instalaţiile, echipamentele şi toate celelalte obiecte, fie de natură provizorie, fie definitive, cerute de şi pentru contract, în măsura în care necesitatea asigurării acestora era prevăzută în contract sau se putea deduce în mod rezonabil din contract, deşi în fapt societatea nu intrase în posesia unei  staţii de epurare containerizate şi a 2 staţii de pompare ape uzate echipate 1+1 electropompe, a întocmit şi semnat un borderou de realizări luna august 2009 în care a atestat în mod nereal inclusiv activităţi legate de montarea  staţiilor mai sus menţionate, cu sprijinul activităţii sale infracţionale SC C. SA Bacău emiţând factura fiscală nr. 815/01.09.2009, contribuind astfel la decontarea facturii fiscale mai sus precizate în mod abuziv de către Primăria Com. G., prin primarul J.A. şi contabila P.M., prin patru ordine de plată, emise în perioada noiembrie –decembrie 2009, cauzând astfel bugetului Primăriei G. un prejudiciu total de 772134 lei şi un folos necuvenit corespunzător în patrimoniul SC C. SA Bacău, în perioada 2009- 2012;

-C.D.V. pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la fals intelectual şi complicitate la uz de fals, în concurs ideal, fapte prev. de art. 26 V.C.p. rap. la art. 289 V.C.p. şi de art. 26 V.C.p. rap. la art. 291 V.C.p., cu aplicarea art. 33 lit. b V.C.p. şi a art. 5 al. 1 C.p., activitate infracţională constând în aceea că acesta, în calitate de reprezentant legal al SC C. SA Bacău, într-una din zilele din intervalul 01.03.2012-11.04.2012, în urma înţelegerii infracţionale avute cu inculpatul J.A. de a încerca să asigure în faţa auditorilor publici externi în cadrul C.C. Judeţul Bacău care  efectuatau auditul la Primăria G. clandestinitatea decontării abuzive de către Primăria Com. G. a facturii fiscale nr. 815/01.09.2009 emisă de SC C. SA Bacău,  a semnat trei procese-verbale de lăsare în custodie datate 30.08.2009, 30.08.2010 şi 30.08.2011, prin care se atesta în mod nereal că SC C. SA Bacău ar fi primit în custodie de la Primăria Com. G. – reprezentată de J.A., o staţie de epurare containerizată, complet echipată şi 2 staţii de pompare ape uzate echipate 1+1 electropompe, care ar fi fost verificate cantitativ şi calitativ la momentul semnării proceselor-verbale de lăsare în custodie mai sus menţionate, după care i-a înmânat inculpatului J.A. cele trei procese-verbale mai sus menţionate, pentru ca acesta să le prezinte  auditorilor publici externi în cadrul C.C. Judeţul Bacău, în acelaşi interval de timp inculpatul J.A. înmânând efectiv cele 3 procese-verbale de custodie reprezentanţilor Curţii de Conturi mai sus menţionaţi;

-P.M. pentru  săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 26 VC.p. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., cu aplicarea  art. 5 al. 1 C.p., constând în aceea că aceasta, în calitate de consilier principal I, în cadrul compartimentului financiar-contabilitate şi împuternicită cu acordarea vizei de CFPP, având ca atribuţie de serviciu inclusiv exercitarea controlului financiar preventiv pentru plăţile efectuat.e din bugetul comunei G., eliberări de valori  materiale pentru alte operaţiuni speciale, în legătură cu derularea contractului de lucrări nr. 4283/16.11.2007 încheiat de U.G. cu SC C. SA Bacău, ştiind că în realitate SC C. SA Bacău nu achiziţionase şi nici nu intrase efectiv în posesia unei  staţii de epurare containerizate şi a 2 staţii de pompare ape uzate echipate 1+1 electropompe, în condiţiile în care SC C. SA Bacău nici nu a înaintat Primăriei G. documente justificative cu privire la staţiile mai sus menţionate, a dat în mod nelegal avizul de control financiar şi a facilitat astfel dispunerea în mod abuziv a decontării facturii fiscale nr. 815/01.09.2009, prin patru ordine de plată,  emise în perioada noiembrie –decembrie 2009, cauzându-se astfel bugetului Primăriei G. un prejudiciu total de 772134 lei şi un folos necuvenit corespunzător în patrimoniul SC C. SA Bacău în perioada 2009- 2012.

Se retine ca situaţia de fapt mai sus menţionată a fost stabilită de către procuror în baza următoarelor mijloace de probă:

VOLUMUL I

-proces-verbal de constatare din 11.04.2012 întocmit de auditorii publici externi în cadrul Curţii de Conturi Judeţul Bacău – f. 4-9;

-copie după contract de lucrări nr.4283/16.11.2007 – f. 10-13;

-copie după convenţia privind finanţarea şi implementarea programului multianual prioritar de mediu şi gospodărire a apelor, Programul Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată, Subprogramul „Canalizare şi staţie de epurare în localitatea G., com. G., jud. Bacău” – f.14-19;

-copie după procese-verbale de custodie datate 30.08.2009, 30.08.2010, 30.08.2011 – f. 20-22;

-copie după factura fiscală nr. 815/01.09.2009 – f.23;

-copie după borderou realizări luna august – f.24-25;

-copie după lista utilajelor care necesită montaj, situaţie lucrări luna august 2009 – f.26-29;

-copie după ordinele de plată emise de Primăria com. G. şi proces-verbal– f.30-33;

-copie după extrase de cont – f. 34-35;

-copie după dispoziţie privind constituire comisie de inventariere a utilajelor necesare staţiei de epurare a com. G., cu proces-verbal şi listă de inventariere– f. 36-42;

-copie după notă de relaţii solicitată inc. J.A. – f. 43-46;

-copie după notă de relaţii solicitată inc. P.M. – f. 47-50;

-copie după notă de conciliere din 10.04.2012 – f. 51-53;

-copie după adresa emisă de G.F. către C.C. Judeţul Bacău – f. 54;

-copie după nota de constatare întocmită de comisari ai G.F. – Secţia Bacău – f. 55-56;

-declaraţiile inculpatului J.A. – f. 58-64; 66-71;74-79;82-84;86-87; 90-92;

-declaraţiile inc. SC C. SA Bacău – f. 95-97;100-102;

-declaraţiile inc. C.G. – f. 110-117; 119-125; 127-128;

-declaraţiile inc. L.G. – f. 130-132; 134-136;

-declaraţiile inc. L.G. – f. 139-141;144-146;

-declaraţiile inc. C.D.V. – f. 147-154; 156-164; 166-167; 169-170; 172-173; 176-178.

VOLUMUL II

-declaraţiile inc. P.M. – f. 1-11; 18-22; 46-47;

-înscrisuri depuse în copie de inc. P.M. – f. 12-16;23-44;48-214;

VOLUMUL III

-înscrisuri în copie predate de  Primăria G. referitoare la lucrarea „Canalizare şi staţie de epurare, com. G., jud. Bacău” – f. 4- 169;

VOLUMUL IV

- înscrisuri în copie predate de  Primăria G. referitoare la lucrarea „Canalizare şi staţie de epurare, com. G., jud. Bacău” – f. 1- 144;

VOLUMUL V

- înscrisuri în copie predate de  Primăria G. referitoare la lucrarea „Canalizare şi staţie de epurare, com. G., jud. Bacău” – f. 1- 145;

VOLUMUL VI

-înscrisuri în copie predate de  Primăria G. referitoare la lucrarea „Canalizare şi staţie de epurare, com. G., jud. Bacău” – f. 1- 121;

VOLUMUL VII

-înscrisuri în copie predate de  Primăria G. referitoare la lucrarea „Canalizare şi staţie de epurare, com. G., jud. Bacău” – f. 1- 194;

VOLUMUL VIII

-adresa nr. 450/28.01.2016 emisă de Primăria Com. G. şi înscrisuri în copie anexate – f. 5-13;

-adresa nr. 871/27.01.20616 emisă de către SC D.C. SRL Bucureşti şi copii după contract nr. 305/27.11.2007, comanda, factura fiscală nr. 20246/13.03.2008, după corespondenţa dintre SC D.C. SRL şi SC C. SA Bacău, după actul adiţional nr.1/16.02.2012, după facturi emise de SC D.C. SRL către SC C. SA – f.18-106;

-înscrisuri în copie înaintate la dosar de SC C. SA Bacău în urma adresei nr. 20/P/2015 din 21.01.2016 – f. 107124;

-înscrisuri în copie înaintate la dosar de SC C. SA Bacău în urma adresei nr. 20/P/2015 din 31.05.2016 – f. 107124;

Judecătorul de cameră preliminară a constatat că s-au îndeplinit prevederile art.344 C.P.P. referitoare la comunicarea către inculpaţi a unei copii a rechizitoriului şi respectiv înştiinţarea inculpaţilor şi a avocaţilor acestora, a persoanelor vătămate şi părţilor civile  cu privire la obiectul procedurii în camera preliminară, dreptul de a-şi angaja un apărător şi termenul în care, de la data comunicării, pot formula în scris cereri şi excepţii cu privire la legalitatea administrării probelor şi a efectuatării actelor de către organele de urmărire penală.

S-a  reţinut  ca nu se impun a fi invocate din oficiu excepţii de către judecătorul de cameră preliminară.

Însă judecătorul de cameră preliminară constată că inculpaţii SC C. SA Bacău, C.G., L.G., P.N., C.D.V. şi P.M. au formulat cereri şi excepţii având ca obiect neregularitatea şi nelegalitatea actului de sesizare al instanţei, nelegalitatea efectuatării actelor de urmărire penală şi nelegalitatea probelor administrate la urmărire penală, cu consecinţa anulării rechizitoriului, restituirea cauzei la procuror şi excluderea de probe administrate la urmărirea penală. Inculpatul J.A. nu a formulat cereri/excepţii cu privire la obiectul camerei preliminare.

Se retine că potrivit art.342 C.P.P., obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuatării actelor de către organele de urmărire penală.

Analizând actul de sesizare a instanţei, probele şi actele de urmărire penală efectuat.e in dosarul nr. 20/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, judecătorul a constatat că acestea au fost îndeplinite cu respectarea prevederilor legale. Astfel, rechizitoriul întruneşte condiţiile prevăzute de art.328, art.329 C.P.P., mijloacele de probă au fost administrate cu respectarea prevederilor Titlului IV al codului de procedură penală şi nu există vreunul din cazurile de nulitate a actelor de urmărire penală. Judecătorul reţine că în cuprinsul rechizitoriului nu sunt cuprinse dispoziţii echivoce în ceea ce priveşte fapta şi persoana pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

Date fiind cele antemenţionate, s-a reţinut  că rechizitoriul îndeplineşte condiţiile de formă şi de fond, astfel cum acestea sunt reglementate de art.328-art.331 C.p.p., neputându-se reţine incidenţa vreunei nulităţi absolute, astfel cum acestea sunt prevăzute expres şi limitativ prin art.281 C.p.p. ori a vreunei nulităţi relative conform art.282 C.p.p.

Raportat la excepţiile invocate de către inculpata SC C. SA Bacău prin care se invocă neregularitatea rechizitoriului datorată nestabilirii prevederilor legale încălcate de inculpat, lipsa descrierii clare şi corecte a faptelor sesizate, făcându-se referire la Decizia C.C.R. nr. 405/2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art.246 C.p. din 1969 şi art. 297 alin.1 C.p., nelegalitatea administrării probelor prin raportare la timpul îndelungat în care s-a desfăşurat urmărire penală şi la administrarea de probe înainte de aducerea la cunoştinţă a învinuirii şi a calităţii de suspect, solicitându-se restituirea dosarului la procuror şi excluderea probelor administrate cu încălcarea dreptului la apărare, judecătorul de cameră preliminară a reţinut următoarele:

 În cuprinsul rechizitoriului nu sunt cuprinse dispoziţii echivoce în ceea ce priveşte fapta şi persoana inculpatei SC C. SA Bacău pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, fapta fiind descrisă într-o manieră clară, respectându-se prevederile art. 328 alin.1 C.p.p. cu referire la art. 286 alin.2 C.p.p.- rechizitoriul cuprinde fapta ce face obiectul urmăririi penale şi încadrarea juridică.  Este adevărat că în dispozitivul rechizitoriului nu au fost indicate textele de lege ce ar fi fost încălcate de către presupusul autor al infracţiunii de abuz în serviciu, însă judecătorul consideră că o atare precizare nu cădea în obligaţia procurorului, în condiţiile în care Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curţii Constituţionale, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.246 din Codul penal din 1969, ale art.297 alin.(1) din Codul penal și ale art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 517 din data de 08.07.2016, rechizitoriul fiind emis de către procuror la data de 29.06.2016. Se observă că prin decizia amintită, Curtea Constituţională a  constatat că dispozițiile art.246 din Codul penal din 1969 și ale art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuatos” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”, reţinându-se lipsă de claritate, precizie și previzibilitate a sintagmei „îndeplinește în mod defectuatos”. Se mai reţine că potrivit art.147 alin.4 din Constituţia României, Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României şi de la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

S-a constatat  că aspectele invocate de către inculpat cu privire al descrierea faptei vizează şi temeinicia rechizitoriului, aspect ce nu poate fi verificate în procedura de cameră preliminară, obiectul procedurii fiind strict şi limitativ prevăzut în art. 342 C.p.p. Temeinicia probelor şi a actului de sesizare a instanţei nu pot fi contestate în cadrul procedurii de cameră preliminară, obiectul acesteia fiind prevăzut expres şi limitativ la art.342 C.p.p. Aspectele ce ţin de modalitatea de comitere a presupusei fapte vor fi analizate şi avute în vedere de către instanţa de judecată.

S-a observat  că au fost aduse la cunoştinţă suspectului/inculpatului drepturile şi obligaţiile procesuale, fapta pentru care este cercetat, încadrarea juridică, începerea urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale, în prezenţa avocatul ales P.R., procedându-se potrivit art. 307 C.p.p., art.309 alin.2 C.p.p. raportat la art.108 C.p.p. şi art. 83 C.p.p., astfel cum rezultă din procesul-verbal şi declaraţia de suspect şi inculpat de la filele 93-102 d.u.p., vol. I, astfel încât judecătorul apreciază că nu există vreo vătămare a dreptului la apărare al inculpatului.

Corect a observat avocatul inculpatului că probele au fost administrate în mare parte înainte de aducerea la cunoştinţă a învinuirii faţă de suspect/inculpat în datele de 02.06.2016 şi 24.06.2016, însă aceasta nu justifică excluderea mijloacelor de probă administrate în atari condiţii. Astfel, judecătorul a observat că urmărirea penală a fost începută in rem prin ordonanţa din data de 23.04.2014 (fila 1, d.u.p., vol. I) şi, după administrarea de probele în cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală a dispus începerea urmăririi penale in personam,  prin ordonanţa din data de 22.04.2016 (fila 9-19 d.u.p., vol. IX), procedându-se legal potrivit art. 305 C.p.p. şi art.306 C.p.p. care instituie în sarcina organelor de urmărire penală obligaţia de a administra probe şi, în ipoteza în care din conţinutul acestora rezultă bănuiala rezonabilă că o persoană a săvârşit fapta pentru care s-a început urmărirea penală şi nu există vreun impediment legal dintre cele prevăzute la art.16 alin.1 C.p.p., organul de cercetare penală dispune ca urmărirea penală să se efectuateze în continuare faţă de aceasta.

Din interpretarea coroborată a dispoziţiilor legale cuprinse în art.102 alin.2, 3 C.p.p., s-a constatat  că sancţiunea procesuală a excluderii probelor nelegal administrate nu se constituie într-o sancţiune ce intervine în mod automat şi autonom. Astfel, nu orice nesocotire a unei prevederi legale atrage in abstracto excluderea probei nelegale, ci numai aceea care reprezintă o încălcare substanţială şi semnificativă a dispoziţiilor procesual penale care reglementează administrarea probelor, încălcare prin care se aduce atingere caracterului echitabil al procesului penal prin vătămarea drepturilor părţilor/subiecţilor procesuali principali, vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin excluderea probei nelegal administrate. Se observă că excluderea probelor nelegal administrate este o sancţiune care intervine în mod  subsecvent şi dependent de reţinerea unei alte sancţiuni, anume constatarea nulităţii actului prin care s-a dispus/autorizat ori prin care aceasta a fost administrată. Or, în prezenta cauză, neputându-se reţine vreun motiv de nulitate absolută ori relativă a unui atare act, nu s-a putut  proceda la excluderea de probe, astfel cum s-a solicitat.

Pentru aceste motive, s-au respins cererile şi excepţiile invocate de acest inculpat, cu eventuala consecinţă de restituire a cauzei la procuror ori excluderea de probe.

Raportat la excepţiile invocate de către inculpatul C.G. prin care se invocă nulitatea şi neregularitatea rechizitoriului datorată nestabilirii prevederilor legale încălcate de inculpat, lipsa datei săvârşirii infracţiunii ce are efecte juridice prin prisma instituţiei prescripţiei penale, făcându-se referire la Decizia C.C.R. nr. 405/2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art.246 C.p. din 1969 şi art. 297 alin.1 C.p., precum şi la dispoziţiile art. 328 C.p.p. şi art.286 alin.2 C.p.p. ce nu au fost respectate, solicitându-se restituirea dosarului la procuror, judecătorul de cameră preliminară a reţinut următoarele:

În cuprinsul rechizitoriului nu sunt cuprinse dispoziţii echivoce în ceea ce priveşte fapta, perioada de timp în care s-ar fi comis aceasta şi persoana inculpatului pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, fapta fiind descrisă într-o manieră clară, respectându-se prevederile art. 328 alin.1 C.p.p. cu referire la art. 286 alin.2 C.p.p.- rechizitoriul cuprinde fapta ce face obiectul urmăririi penale şi încadrarea juridică.  Este adevărat că în dispozitivul rechizitoriului nu au fost indicate textele de lege ce ar fi fost încălcate de către presupusul autor al infracţiunii de abuz în serviciu, însă judecătorul consideră că o atare precizare nu cădea în obligaţia procurorului, în condiţiile în care Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curţii Constituţionale, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.246 din Codul penal din 1969, ale art.297 alin.(1) din Codul penal și ale art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 517 din data de 08.07.2016, rechizitoriul fiind emis de către procuror la data de 29.06.2016. Se observă că prin decizia amintită, Curtea Constituţională a  constatat că dispozițiile art.246 din Codul penal din 1969 și ale art.297 alin.(1) din Codul penal sunt constituționale în măsura în care prin sintagma „îndeplinește în mod defectuatos” din cuprinsul acestora se înțelege „îndeplinește prin încălcarea legii”, reţinându-se lipsă de claritate, precizie și previzibilitate a sintagmei „îndeplinește în mod defectuatos”. Se mai reţine că potrivit art.147 alin.4 din Constituţia României, Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României şi de la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

S-a constatat că aspectele invocate de către inculpat cu privire la descrierea faptei şi a momentului consumativ al acesteia vizează şi temeinicia rechizitoriului, aspect ce nu poate fi verificate în procedura de cameră preliminară, obiectul procedurii fiind strict şi limitativ prevăzut în art. 342 C.p.p. Aspectele ce ţin de modalitatea de comitere a presupusei fapte vor fi analizate şi avute în vedere de către instanţa de judecată.

Pentru aceste motive, s-au respins cererile şi excepţiile invocate de acest inculpat, nulitatea rechizitoriului, cu eventuala consecinţă de restituire a cauzei la procuror.

Raportat la excepţiile invocate de către inculpata  L.G. prin care se invocă neregularitatea rechizitoriului datorată nestabilirii modalităţii de comitere a infracţiunii de abuz în serviciu, făcându-se referire la Decizia C.C.R. nr. 405/2016, insuficienţei descrierii faptei prin prisma legislaţiei şi a dreptului european, arătându-se totodată că în speţă este vorba de o răspundere contractuală, fiind incident impedimentul legal prevăzut la art. 16 alin.1 lit.b C.p.p., judecătorul de cameră preliminară a reţinut următoarele:

În cuprinsul rechizitoriului nu sunt cuprinse dispoziţii echivoce în ceea ce priveşte fapta şi persoana inculpatei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, fapta fiind descrisă într-o manieră clară, respectându-se prevederile art. 328 alin.1 C.p.p. cu referire la art. 286 alin.2 C.p.p.- rechizitoriul cuprinde fapta ce face obiectul urmăririi penale şi încadrarea juridică.  Este adevărat că în dispozitivul rechizitoriului nu au fost indicate dispoziţiile legale ce ar fi fost încălcate de către presupusul autor al infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, însă judecătorul consideră că o atare precizare nu cădea în obligaţia procurorului, în condiţiile în care Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curţii Constituţionale, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.246 din Codul penal din 1969, ale art.297 alin.(1) din Codul penal și ale art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 517 din data de 08.07.2016, rechizitoriul fiind emis de către procuror la data de 29.06.2016.

S-a constatat  că aspectele invocate de către inculpată cu privire la incidenţa vreunei cauze ce împiedică exercitarea acţiunii penale, prevăzută la art.16 alin.1 lit. b C.p.p., vor fi verificate de către instanţa de judecată, urmând ca pe fondul cauzei, să se pronunţe asupra acţiunii penale conform art.396 C.p.p. Judecătorul de cameră preliminară nu are competenţa funcţională de a antama temeinicia actului de sesizare al instanţei, în sensul de a verifica şi conchide dacă fapta pentru care inculpata a fost trimisă în judecată reprezintă o încălcare a unei obligaţii contractuale ori o nesocotire a legii penale, această funcţie putând fi exercitată doar de către instanţa de judecată.

Pentru aceste motive, s-au respins  cererile şi excepţiile invocate de acest inculpată.

Raportat la excepţiile invocate de către inculpata  P.N. prin care se invocă neregularitatea rechizitoriului datorată nestabilirii modalităţii de comitere a infracţiunii de abuz în serviciu, nestabilirii clare a obiectului acuzării, făcându-se referire la Decizia C.C.R. nr. 405/2016, nelegalitatea administrării probelor prin raportare la timpul îndelungat în care s-a desfăşurat urmărire penală şi la administrarea de probe înainte de aducerea la cunoştinţă a învinuirii şi a calităţii de suspect, solicitându-se restituirea dosarului la procuror şi excluderea probelor administrate cu încălcarea dreptului la apărare, judecătorul de cameră preliminară  a reţinut următoarele:

În cuprinsul rechizitoriului nu sunt cuprinse dispoziţii echivoce în ceea ce priveşte fapta şi persoana inculpatei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, fapta fiind descrisă într-o manieră clară, respectându-se prevederile art. 328 alin.1 C.p.p. cu referire la art. 286 alin.2 C.p.p.- rechizitoriul cuprinde fapta ce face obiectul urmăririi penale şi încadrarea juridică. După cum a arătat avocatul inculpatei, în rechizitoriu nu au fost indicate punctual prevederile legale ce ar fi fost încălcate de către presupusul autor al infracţiunii de abuz în serviciu, însă judecătorul consideră că o atare precizare nu cădea în obligaţia procurorului, în condiţiile în care Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curţii Constituţionale, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.246 din Codul penal din 1969, ale art.297 alin.(1) din Codul penal și ale art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 517 din data de 08.07.2016, rechizitoriul fiind emis de către procuror la data de 29.06.2016.

Raportat la neadministrarea de către procuror şi a probelor în apărare conform art.99 C.p.p. şi at.100 C.p.p., astfel cum se susţine de către inculpată, judecătorul de cameră preliminară a constatat că organele de urmărire penală, potrivit art.100 alin.1 C.p.p. coroborat cu art.306 C.p.p. au obligaţia procedurală pozitivă de a face demersurile necesare în vederea descoperii şi administrării probelor atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului/inculpatului, din oficiu ori la cerere. Or, verificând probele de la dosarul de urmărire penală, se observă că organele de urmărire penală au administrat probe în faza de urmărire penală, procesul penal debutând în data de 23.04.2014, odată cu începerea urmăririi penale in rem, dispusă prin ordonanţa din data de 23.04.2014 (fila 1, d.u.p., vol. I).

 În acord cu avocatul inculpatei, s-a  observat că s-a scurs o perioadă de timp de la începerea urmăririi penale in rem din data de 23.04.2014  până la extinderea urmăririi penale faţă de inculpată din data de 07.06.2016, dispusă prin ordonanţa procurorului (fila 40, d.u.p., vol. IX), timp în care au fost administrate probe, înainte de aducerea la cunoştinţă a învinuirii. Cu privire la durata urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară, nu are competenţa a se pronunţa, contestarea acesteia putând fi soluţionată fie de judecătorul de drepturi şi libertăţi potrivit art. 488/1 ş.u. C.p.p., fie de către instanţa de judecată, odată cu soluţionarea cauzei.

Faptul că au fost administrate probe, înainte de aducerea la cunoştinţă a învinuirii, nu justifică excluderea mijloacelor de probă administrate în atari condiţii. Astfel, judecătorul a observat că urmărirea penală a fost începută in rem prin ordonanţa din data de 23.04.2014 (fila 1, d.u.p., vol. I) şi, după administrarea de probele în cursul urmăririi penale, procurorul a dispus extinderea urmăririi penale faţă de inculpată din data de 07.06.2016,  prin ordonanţă  (fila 40-53, d.u.p., vol. IX), procedându-se legal potrivit art. 311 C.p.p., care instituie în sarcina organelor de urmărire penală obligaţia de a administra probe şi, în ipoteza în care din conţinutul acestora rezultă date cu privire la participarea unor alte persoane, organul de urmărire penală dispune extinderea urmăririi penale.

Faptul că cererea de probatorii a inculpatei ( ataşată la fila 14-16 dosar cameră preliminară), primită în data de 30.06.2016 la procuror, nu a fost soluţionată de către procuror, reprezintă o consecinţă a faptului că rechizitoriul a fost întocmit de procuror în data de 29.06.2016, dându-se astfel o rezolvare a cauzei, potrivit art. 327 lit.a C.p.p., fiind emis actul de sesizare al instanţei. În atari condiţii, procurorul de caz nu mai putea soluţiona cererea de administrare de probatorii a inculpatei, urmând ca asupra acesteia să se pronunţe instanţa de judecată.

Pentru aceste motive, s-au respins cererile şi excepţiile invocate de acest inculpată, cu eventuala consecinţă a restituirii cauzei la procuror şi excludere de probe.

Raportat la excepţiile invocate de către inculpatul C.D.V. prin care se invocă neregularitatea rechizitoriului şi a probelor administrate prin încălcarea art. 2, 4, 5 C.p.p., judecătorul de cameră preliminară a reţinut următoarele:

În prezenta cauză nu există nici un indiciu că s-ar fi încălcat principiul legalităţii procesului penal în faza de urmărire penală, organele de urmărire penală administrând probe, efectuatând legal acte de urmărire penală. Nu s-a încălcat  dreptul inculpatului la o anchetă penală imparţială şi obiectivă şi nici dreptul la apărare. Inculpatului i-au fost aduse la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile procesuale, fapta pentru care este cercetat, încadrarea juridică, începerea urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale, în prezenţa avocatului ales L.E.A., procedându-se potrivit art. 307 C.p.p., art.309 alin.2 C.p.p. raportat la art.108 C.p.p. şi art. 83 C.p.p., astfel cum rezultă din procesul-verbal şi declaraţia de suspect şi inculpat de la filele 155-158  d.u.p., vol. I, astfel încât judecătorul apreciază că nu există vreo vătămare a dreptului la apărare al inculpatului.

Raportat la excepţiile invocate de către inculpata P.M.  prin care se invocă neregularitatea rechizitoriului şi nulitatea acestuia, datorată nestabilirii prevederilor legale încălcate de inculpat, lipsa motivării în fapt a infracţiunilor, făcându-se referire la Decizia C.C.R. nr. 405/2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art.246 C.p. din 1969 şi art. 297 alin.1 C.p., solicitându-se restituirea dosarului la procuror în vederea îndreptării neregularităţilor, judecătorul de cameră preliminară a reţinut următoarele:

În cuprinsul rechizitoriului nu sunt cuprinse dispoziţii echivoce în ceea ce priveşte fapta şi persoana inculpatei pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, fapta fiind descrisă într-o manieră clară, respectându-se prevederile art. 328 alin.1 C.p.p. cu referire la art. 286 alin.2 C.p.p.- rechizitoriul cuprinde fapta ce face obiectul urmăririi penale şi încadrarea juridică. După cum a arătat avocata inculpatei, în rechizitoriu nu au fost indicate prevederile legale ce ar fi fost încălcate de către presupusul autor al infracţiunii de abuz în serviciu, însă judecătorul consideră că o atare precizare nu cădea în obligaţia procurorului, în condiţiile în care Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curţii Constituţionale, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.246 din Codul penal din 1969, ale art.297 alin.(1) din Codul penal și ale art.132 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 517 din data de 08.07.2016, rechizitoriul fiind emis de către procuror la data de 29.06.2016.

Judecătorul a considerat că maniera în care a fost descrisă fapta în rechizitoriu permite stabilirea obiectului judecăţii, conform art. 371 C.p.p.

Inculpata a arătat că motivarea procurorului este greşită prin raportare la atribuţiile de serviciu ale inculpatei. Or, se retine , ca aceste aspecte vizează temeinicia rechizitoriului, aspect ce nu poate fi verificate în procedura de cameră preliminară, obiectul procedurii fiind strict şi limitativ prevăzut în art. 342 C.p.p. Aspectele ce ţin de modalitatea de comitere a presupusei fapte vor fi analizate şi avute în vedere de către instanţa de judecată.

Pentru aceste motive, s-au respins cererile şi excepţiile invocate de acest inculpată, cu eventuala consecinţă a restituirii cauzei la procuror în vederea înlăturării neregularităţii rechizitoriului.

Judecătorul de cameră preliminară a constatat că instanţa sesizată în prezenta cauză este competentă să judece cauza penală, conform art.35 şi art.41 C.P.P.

S-a reţinut  că rechizitoriul cuprinde date referitoare la faptă, încadrarea juridică, persoana fiecărui inculpat,  precum şi dispoziţia de trimitere în judecată a inculpatului.

Pentru aceste considerente, în baza art. 345 alin. (1), (2)  C. proc. penală, s-au respins cererile şi excepţiile invocate de către inculpaţii SC C. SA Bacău, C.G., L.G., P.N., C.D.V. şi P.M. având ca obiect neregularitatea şi nelegalitatea actului de sesizare al instanţei, nelegalitatea efectuatării actelor de urmărire penală şi nelegalitatea probelor administrate la urmărire penală, cu consecinţa anulării rechizitoriului, restituirea cauzei la procuror şi excluderea de probe administrate la urmărirea penală.

În baza art. 346 alin. (2)  C. proc. penală, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 20/P/2015 din data de 29.06.2016 al Parchetului de pe lângă Tribunalul  Bacău prin care  a fost trimis în judecată inculpatul J.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals, fapte prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., de  art. 289 V.C.p. şi de art. 291 V.C.p., totul cu aplicarea art. 33 lit. a V.C.p. şi art. 5 al. 1 C.p., inculpatul SC C. SA Bacău pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 26 V.C.p. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., cu aplicarea  art. 5 al. 1 C.p., inculpatul C.G. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 26 V.C.p. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., cu aplicarea  art. 5 al. 1 C.p., inculpata L.G. pentru săvârşirea  infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 26 VCP rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., cu aplicarea  art. 5 al. 1 C.p., inculpata P.N. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 26 VCP rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., cu aplicarea  art. 5 al. 1 C.p., inculpatul C.D.V. pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la fals intelectual şi complicitate la uz de fals, în concurs ideal, fapte prev. de art. 26 V.C.p. rap. la art. 289 V.C.p. şi de art. 26 V.C.p. rap. la art. 291 V.C.p., cu aplicarea art. 33 lit. b V.C.p. şi a art. 5 al. 1 C.p., inculpata P.M. pentru  săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 26 VC.p. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., cu aplicarea  art. 5 al. 1 C.p., legalitatea administrării probelor şi a efectuatării actelor de urmărire penală.

S-a dispus începerea judecăţii în cauză.

Împotriva încheierii judecătorului de camera preliminara nr. 1170/2016 din 15.09.2016 de la  Judecătoria BACĂU pronunţata în dosarul nr. 10.541/180/2016/a1 au formulat contestaţie inculpaţii SC.C. SA. BACAU, C.G., L.G. P.N., P.M., criticile privind in esenţa  legalitatea si temeinicia modului de soluţionare a cererilor si excepţiilor invocate in fata instanţei de fond, solicita admiterea contestaţiilor si in rejudecare sa se admită ca fondate cererile si excepţiile invocate si la prima instanţa, reiterate in contestaţiile formulate, respectiv:

Inculpata SC C. S.A. BACĂU –in motive contestatei fl.3-4 dosar-  invocă, in esenta :

- nestabilirea prevederilor legale încălcate ca urmare a situaţiei de fapt a actelor materiale reţinute în sarcina sa si  se face referire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 405/2016 ;

- neregularitatea şi nelegalitatea administrării probelor, respectiv a actelor de urmărire penală, se face referire la jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie precum şi  Curţilor de Apel din ţară;

- solicită restituirea cauzei la parchet în vederea refacerii urmăririi penale conform art. 341 alin. 7, lit. b C.p.p. cu referire la art. 346 alin. 3, lit. a C.p.p. excluderea probelor administrate în cursul urmăririi penale, criticate sub aspectul legalităţii administrării acestora, din perspectiva încălcării dreptului la apărare în momentul producerii lor, conform art. 346 alin.3 lit. b C.p.p. raportat la art. 100  şi art. 280 – 282 C.p.p.

Inculpatul C.G. arata, in esenţa,  in motive contestatei –fl.20 dosar - ca neregularitatea actului de sesizare consta in nestabilirea prevederilor legale încălcate ca urmare a situaţiei de fapt a actelor materiale reţinute în sarcina sa si  se susţine ca este lipsit d e relevanta faptul ca Decizia Curţii Constituţionale nr. 405/2016 a fost publicata in MO.  la o data ulterioara emiterii rechizitoriului, minuta emisa de CCR fiind deja publicata p e site-ul CCR. Si se solicita trimiterea cauzei l a procuror pentru refacerea rechizitoriului.

 Inculpata– P.M. - in motive scrise contestaţie fl.21-22 dosar - in esenţa, invocă:

 - excepţia nulităţii rechizitoriului nr. 20/P/2015 întrucât nu se regăseşte motivarea în fapt a infracţiunii pentru care a fost trimisă în judecată inculpata, deoarece in  rechizitoriu nu există nici o motivare concretă a încălcării inculpatei a uneia dintre obligaţiile legale, nu este indicată norma juridică pretinsă a fi încălcată de către inculpată, sens în care se face referire la decizia CCR 405/5201. În concluzie se solicită fie anularea încheierii de camera preliminara contestata pentru nemotivare, fie schimbarea încheierii contestate in sensul admiterii excepţiilor formulate si in consecinţa restituirea cauzei la parchet  conform art. 346 alin. 3 C.p.p. în vederea îndreptării neregularităţii actului de sesizare.

 Inculpata P.N. in motive contestatei fl.13-17 dosar -  invocă in esenţa, următoarele aspecte:

- nelegalitatea administrării probelor si a efectuatării actelor de urmărire penala, şi anume

- încălcarea obligaţiei de strângere a probelor necesare în apărarea inculpatei, potrivit art. 306 alin. 1, 3 C.p.p. ,

- încălcarea dreptului la apărare consfinţit şi garantat de art. 6 din Convenţie,  perioada nejustificată şi nerezonabil de lungă dintre momentul începerea urmăririi penale in rem -23.04.2014- interval în care au fost administrate toate actele de urmărire penală în cauză, până la momentul extinderii urmăririi penale 07.06.2016. Apreciază că i s-a încălcat dreptul la apărare pana la suprimarea acestui drept, din moment ce i s-a adus la cunoştinţă învinuirea, aceasta nu a putut să-şi facă apărarea corespunzătoare la momentul administrării probatoriului, provocându-i-se astfel o vătămare care nu poate fi îndreptata decât prin restituirea cauzei la procuror , acesta nefiind un aspect de fond al cauzei – cum a reţinut nejustificat  judecătorul de camera preliminara.

- notele de probatorii comunicate la 30.06.2016 nu au fost nici măcar respinse regulamentar printr-o ordonanţă, astfel se face referire la incidentele în materie cu privire la dreptul la apărare.

- Se invoca neregularitatea rechizitoriului, întrucât nu s-au stabilit prevederile legale încălcate si care sa probeze astfel infracţiunea de abuz in serviciu, se face referire la decizia CCR nr. 405/2016, rechizitoriul nu stabileşte în mod clar limitele şi obiectul acuzării raportat la inculpata, motivul reţinut de judecător anume ca decizia CCR este ulterioara sesizării instanţei de judecata nefiind unul justificat si pune inculpatul in ipostaza de a nu putea sa-si facă o apărare corespunzătoare. Se solicită restituirea dosarului la procuror pentru refacerea urmăririi penale deoarece se impune respectarea dreptului la apărare, sens în care se face referire la practica ICCJ. Se solicită admiterea contestaţiei, rejudecarea cauzei si pe fond restituirea cauzei conform art. 341 al. 7 lit. b C.p.p. excluderea probelor administrate în cursul urmăririi penale criticate sub aspectul legalităţii sau în subsidiar excluderea probelor administrate cu încălcare a disp. art. 346 al. 4 cu referire la art. 280 – 282 C.p.p.

Inculpata LEONTE GENITA nu a motivat in scris contestaţia formulata - fl.6 dosar.

Verificând încheierea penală atacată în baza motivelor invocate de inculpat, precum şi a celor care puteau fi puse în discuţie din oficiu, judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul BACĂU reţine următoarele:

Judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond în mod întemeiat a respins cererile şi excepţiile formulate de inculpații SC.C. SA.BACAU, C.G., L.G. P.N., P.M.  -reiterate in prezentele contestatii,  a constatat legalitatea sesizării instanţei şi a dispus începerea judecăţii cauzei cu privire la infracţiunile pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată.

 Cu privire la a excepţia ridicată de toţi inculpaţii -  referitoare la faptul că nu s-ar fi descris în actul de sesizare in mod corespunzător faptele reţinute în sarcina acestora, aspect care ar conduce la neregularitatea actului de sesizare a instanţei întrucât s-ar fi încălcat dispoziţiile art. 10 alin. 3 Codul de procedură penală şi ale art. 3 lit. a din Convenţia EDO prin faptul că  nu s-ar fi consemnat împrejurările comiterii activităţii infracţionale, că rechizitoriul nu ar conţine descrierea faptei prin indicarea fiecărui act material în parte – nefiind precizat actul normativ încălcat prin desfăşurarea defectuatoasa a activităţii de serviciu de către fiecare inculpat - aşa cum bine a reţinut judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond, acestea sunt neîntemeiate.

 Într-adevăr Curtea EDO analizează echitatea unei proceduri luând în considerare ansamblul acesteia, reţinând că dispoziţiile paragrafului 3 din art. 6 din Convenţia EDO impun o grijă deosebită în notificarea acuzaţiei persoanei interesate în condiţiile în care actul de acuzare joacă un rol determinant în cadrul urmăririi penale. Astfel, art. 6 par. 3 din Convenţia EDO recunoaşte acuzatului dreptul de a fi informat nu numai asupra cauzei, adică a faptelor materiale care îi sunt imputate şi pe care se fundamentează acuzaţia, ci şi a calificării juridice care a fost dată acestor fapte într-o manieră detaliată (CEDO, Pélissier și Sassi c. Franţei, nr. 25444/94, CEDH 1999-II). Cu toate acestea, evidenţiind legătura existentă între textele lit. a) şi b) ale art. 6 par. 3 din Convenţia EDO şi dreptul de a fi informat despre natura şi cauza acuzaţiei, în cauza CEDO, Adrian C. c. României, nr. 21175/03, hotărârea din 12 aprilie 2011 se arată că dispoziţiile art. 6 par. 3 lit. a din Convenţie nu impun o formă particulară privind maniera în care acuzatul trebuie să fie notificat cu privire la natura şi cauza acuzaţiei ce-i este adusă.

Coroborând cele menţionate anterior cu dispoziţiile art. 328 din Codul de procedură penală apreciem că în rechizitoriu se precizează în concret în ce constă activitatea infracţională a fiecărui inculpat, sens in care se constata ca prin rechizitoriul nr. 20/P/2015 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

 - J.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals, fapte prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., de  art. 289 V.C.p. şi de art. 291 V.C.p., totul cu aplicarea art. 33 lit. a V.C.p. şi art. 5 al. 1 C.p., activitatea infracţională, constând în aceea că acesta, în calitate de primar al com. G., jud. Bacău şi de ordonator principal de credite, cu ocazia derulării contractului de lucrări nr. 4283/16.11.2007 încheiat de U.G. cu SC C. SA Bacău, în cursul anului 2009 a confirmat un borderou realizări luna august 2009 întocmit de SC C. SA Bacău prin care se atesta în mod nereal executarea unor lucrări la canalizare şi staţia de epurare G. şi, ştiind că în realitate SC C. SA Bacău nu achiziţionase şi nici nu intrase efectiv în posesia unei  staţii de epurare containerizate şi a 2 staţii de pompare ape uzate echipate 1+1 electropompe, în condiţiile în care SC C. SA Bacău nici nu a înaintat Primăriei G. documente justificative cu privire la staţiile mai sus menţionate, a dispus în mod abuziv decontarea facturii fiscale nr. 815/01.09.2009, prin patru ordine de plată emise în perioada noiembrie –decembrie 2009, cauzând astfel bugetului Primăriei G. un prejudiciu total de 772134 lei şi un folos necuvenit corespunzător în patrimoniul SC C. SA Bacău în perioada 2009- 2012, iar într-una din zilele din intervalul 01.03.2012-11.04.2012, în timpul controlului efectuat. de C.C. la Primăria Com. G., a semnat şi a atestat în mod nereal prin trei procese verbale de custodie,  datate 30.08.2009, 30.08.2010, 30.08.2011, încheiate cu SC C. SA Bacău, reprezentată de C.D.V., că Primăria Com. G. ar fi lăsat în custodia SC C. SA Bacău o staţie de epurare containerizată, complet echipată şi 2 staţii de pompare ape uzate echipate 1+1 electropompe, care ar fi fost verificate cantitativ şi calitativ la momentul semnării proceselor-verbale de lăsare în custodie mai sus menţionate, după care în acelaşi interval de timp, respectiv în perioada 01.03.2012 -11.04.2012, a prezentat cele trei procese-verbale de custodie datate 30.08.2009, 20.08.2010 şi 30.08.2011, pe care le-a întocmit şi semnat în calitate de primar al Com. G., din care rezultă că Primăria Com. G. ar fi predat şi lăsat în custodia SC C. SA Bacău, reprezentată de inc. C.D.V., o staţie de epurare containerizată, complet echipată şi 2 staţii de pompare ape uzate echipate 1+1 electropompe, care ar fi fost verificate cantitativ şi calitativ la momentul semnării proceselor-verbale de lăsare în custodie mai sus menţionate, cunoscând conţinutul neconform cu realitatea al acestora, auditorilor publici externi în cadrul C.C. Judeţul Bacău care  efectuau auditul la Primăria G., în vederea producerii de consecinţe juridice, respectiv pentru a asigura clandestinitatea infracţiunii de abuz în serviciu din prezenta cauză, respectiv a achitării abuzive de către Primăria Com. G. a facturii fiscale nr. 815/01.09.2009 către SC C. SA Bacău;

-SC C. SA Bacău pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 26 V.C.p. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., cu aplicarea  art. 5 al. 1 C.p., constând în aceea că acesta, în baza contractului de lucrări încheiat între Primăria Com. G., reprezentată de primar T.B. şi contabil P.M., în calitate de achizitor şi SC C. SA BACĂU, reprezentată de director S.C. şi director economic L.G., în calitate de executant, contract înregistrat sub  nr. 4283 şi în baza căruia s-a obligat să execute, să finalizeze şi să întreţină lucrarea „Canalizare şi staţie de epurare, com. G., jud. Bacău”, să supravegheze lucrările, să asigure forţa de muncă, materialele, instalaţiile, echipamentele şi toate celelalte obiecte, fie de natură provizorie, fie definitive, cerute de şi pentru contract, în măsura în care necesitatea asigurării acestora era prevăzută în contract sau se putea deduce în mod rezonabil din contract, deşi în fapt nu intrase în posesia unei  staţii de epurare containerizate şi a 2 staţii de pompare ape uzate echipate 1+1 electropompe, a emis factura fiscală nr. 815/01.09.2009, la care a ataşat un borderou de lucrări în care a atestat în mod nereal inclusiv montarea staţiilor mai sus menţionate, contribuind astfel la decontarea facturii fiscale mai sus menţionate în mod abuziv de către Primăria Com. G., prin primarul J.A. şi contabila P.M., prin patru ordine de plată, emise în perioada  noiembrie –decembrie 2009, cauzând astfel bugetului Primăriei G. un prejudiciu total de 772134 lei şi un folos necuvenit corespunzător în patrimoniul său în perioada 2009- 2012;

-C.G. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 26 V.C.p. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., cu aplicarea  art. 5 al. 1 C.p., constând în aceea că acesta, în calitate de diriginte de şantier în baza contractului de servicii nr. 4297 încheiat între Primăria Com. G., prin primar B.T. şi ec. M.P. (în calitate de achizitor) şi P.F. C.G. (în calitate de prestator),  a atestat prin semnarea şi ştampilarea borderoului de realizări luna august 2009 în care se precizează că SC C. SA Bacău ar fi executat lucrări şi că s-ar fi instalat conducte, utilaje tehnologice la staţia de pompare, precum şi că s-ar fi executat lucrări la staţia de epurare, incluzând montaj utilaj staţie de epurare, prin acesta contribuind la achitarea abuzivă de către Primăria Com. G., prin primar J.A. şi contabil M.P. a contravalorii facturii fiscale nr. 815/01.09.2009, prin patru ordine de plată, emise în perioada noiembrie –decembrie 2009, cauzând astfel bugetului Primăriei G. un prejudiciu total de 772134 lei şi un folos necuvenit corespunzător în patrimoniul SC C. SA Bacău în perioada 2009- 2012;

 -L.G. pentru săvârşirea  infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 26 VCP rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., cu aplicarea  art. 5 al. 1 C.p., faptă constând în aceea că aceasta, în calitate de director economic al SC C. SA Bacău, în legătură cu executarea contractului de lucrări încheiat între Primăria Com. G., reprezentată de primar T.B. şi contabil P.M., în calitate de achizitor şi SC C. SA BACĂU, reprezentată de director S.C. şi director economic L.G., în calitate de executant, contract înregistrat sub  nr. 4283 şi în baza căruia societatea s-a obligat să execute, să finalizeze şi să întreţină lucrarea „Canalizare şi staţie de epurare, com. G., jud. Bacău, să supravegheze lucrările, să asigure forţa de muncă, materialele, instalaţiile, echipamentele şi toate celelalte obiecte, fie de natură provizorie, fie definitive, cerute de şi pentru contract, în măsura în care necesitatea asigurării acestora era prevăzută în contract sau se putea deduce în mod rezonabil din contract, deşi în fapt societatea nu intrase în posesia unei  staţii de epurare containerizate şi a 2 staţii de pompare ape uzate echipate 1+1 electropompe, a emis în numele SC C. SA factura fiscală nr. 815/01.09.2009, pe care a şi semnat-o, la care a fost ataşat un borderou de lucrări în care s-a atestat în mod nereal inclusiv montarea staţiilor mai sus menţionate, contribuind astfel la decontarea facturii fiscale mai sus menţionate în mod abuziv de către Primăria Com. G., prin primarul J.A. şi contabila P.M., prin patru ordine de plată, emise în perioada noiembrie –decembrie 2009, cauzând astfel bugetului Primăriei G. un prejudiciu total de 772134 lei şi un folos necuvenit corespunzător în patrimoniul SC C. SA Bacău, în perioada 2009- 2012;

 -P.N. pentru complicitate la abuz în serviciu, prev. de art. 26 VCP rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., cu aplicarea  art. 5 al. 1 C.p., faptă constând în aceea că aceasta, în calitate de reprezentantă a departamentului tehnic al SC C. SA Bacău, în legătură cu executarea contractului de lucrări încheiat între Primăria Com. G., reprezentată de primar T.B. şi contabil P.M., în calitate de achizitor şi SC C. SA BACĂU, reprezentată de director S.C. şi director economic L.G., în calitate de executant, contract înregistrat sub  nr. 4283 şi în baza căruia societatea s-a obligat să execute, să finalizeze şi să întreţină lucrarea „Canalizare şi staţie de epurare, com. G., jud. Bacău, să supravegheze lucrările, să asigure forţa de muncă, materialele, instalaţiile, echipamentele şi toate celelalte obiecte, fie de natură provizorie, fie definitive, cerute de şi pentru contract, în măsura în care necesitatea asigurării acestora era prevăzută în contract sau se putea deduce în mod rezonabil din contract, deşi în fapt societatea nu intrase în posesia unei  staţii de epurare containerizate şi a 2 staţii de pompare ape uzate echipate 1+1 electropompe, a întocmit şi semnat un borderou de realizări luna august 2009 în care a atestat în mod nereal inclusiv activităţi legate de montarea  staţiilor mai sus menţionate, cu sprijinul activităţii sale infracţionale SC C. SA Bacău emiţând factura fiscală nr. 815/01.09.2009, contribuind astfel la decontarea facturii fiscale mai sus precizate în mod abuziv de către Primăria Com. G., prin primarul J.A. şi contabila P.M., prin patru ordine de plată, emise în perioada noiembrie –decembrie 2009, cauzând astfel bugetului Primăriei G. un prejudiciu total de 772134 lei şi un folos necuvenit corespunzător în patrimoniul SC C. SA Bacău, în perioada 2009- 2012;

 -C.D.V. pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la fals intelectual şi complicitate la uz de fals, în concurs ideal, fapte prev. de art. 26 V.C.p. rap. la art. 289 V.C.p. şi de art. 26 V.C.p. rap. la art. 291 V.C.p., cu aplicarea art. 33 lit. b V.C.p. şi a art. 5 al. 1 C.p., activitate infracţională constând în aceea că acesta, în calitate de reprezentant legal al SC C. SA Bacău, într-una din zilele din intervalul 01.03.2012-11.04.2012, în urma înţelegerii infracţionale avute cu inculpatul J.A. de a încerca să asigure în faţa auditorilor publici externi în cadrul C.C. Judeţul Bacău care  efectuatau auditul la Primăria G. clandestinitatea decontării abuzive de către Primăria Com. G. a facturii fiscale nr. 815/01.09.2009 emisă de SC C. SA Bacău,  a semnat trei procese-verbale de lăsare în custodie datate 30.08.2009, 30.08.2010 şi 30.08.2011, prin care se atesta în mod nereal că SC C. SA Bacău ar fi primit în custodie de la Primăria Com. G. – reprezentată de J.A., o staţie de epurare containerizată, complet echipată şi 2 staţii de pompare ape uzate echipate 1+1 electropompe, care ar fi fost verificate cantitativ şi calitativ la momentul semnării proceselor-verbale de lăsare în custodie mai sus menţionate, după care i-a înmânat inculpatului J.A. cele trei procese-verbale mai sus menţionate, pentru ca acesta să le prezinte  auditorilor publici externi în cadrul C.C. Judeţul Bacău, în acelaşi interval de timp inculpatul J.A. înmânând efectiv cele 3 procese-verbale de custodie reprezentanţilor Curţii de Conturi mai sus menţionaţi;

 -P.M. pentru  săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu, faptă prev. de art. 26 VC.p. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 V.C.p., cu aplicarea  art. 5 al. 1 C.p., constând în aceea că aceasta, în calitate de consilier principal I, în cadrul compartimentului financiar-contabilitate şi împuternicită cu acordarea vizei de CFPP, având ca atribuţie de serviciu inclusiv exercitarea controlului financiar preventiv pentru plăţile efectuat.e din bugetul comunei G., eliberări de valori  materiale pentru alte operaţiuni speciale, în legătură cu derularea contractului de lucrări nr. 4283/16.11.2007 încheiat de U.G. cu SC C. SA Bacău, ştiind că în realitate SC C. SA Bacău nu achiziţionase şi nici nu intrase efectiv în posesia unei  staţii de epurare containerizate şi a 2 staţii de pompare ape uzate echipate 1+1 electropompe, în condiţiile în care SC C. SA Bacău nici nu a înaintat Primăriei G. documente justificative cu privire la staţiile mai sus menţionate, a dat în mod nelegal avizul de control financiar şi a facilitat astfel dispunerea în mod abuziv a decontării facturii fiscale nr. 815/01.09.2009, prin patru ordine de plată,  emise în perioada noiembrie –decembrie 2009, cauzându-se astfel bugetului Primăriei G. un prejudiciu total de 772134 lei şi un folos necuvenit corespunzător în patrimoniul SC C. SA Bacău în perioada 2009- 2012.

Astfel,  in consens cu judecătorul de camera de la prima instanţa -  apreciem că organele de urmărire penală au descris faptele reţinute în sarcina fiecărui inculpat într-un mod care să asigure acestora înţelegerea acuzaţiilor formulate, dar şi posibilitatea exercitării dreptului la apărare. Constatăm că descrierea faptelor imputate persoanelor inculpate  este efectuat.ă destul de analitic, că se menţionează data aproximativă a comiterii faptelor, numărul persoanelor implicate, activitatea derulată de fiecare . În continuare, din simpla examinare a actului de sesizare a instanţei rezultă că rechizitoriul îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 328 Codul de procedură penală, respectiv cuprinde toate elementele obligatorii - datele privitoare la faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, încadrarea juridică a acestora, probele şi mijloacele de probă, dispoziţia de trimitere în judecată -, menţiuni necesare pentru soluţionarea cauzei.

 Astfel, în rechizitoriu se precizează în concret în ce constă activitatea infracţională a fiecărui inculpat care rezultă atât din descrierea activităţilor presupus infracţionale,  cât şi din trimiterea la mijloacele de probă administrate în cursul urmăririi penale care vin în susţinerea acuzaţiilor formulate. Dacă modul în care procurorul a înţeles să descrie activitatea infracţională reţinută în sarcina fiecărui inculpat nu corespunde standardului de calitate şi de coerenţă invocat de inculpaţii contestatori – apreciem că acest aspect nu contravine dispoziţiilor art. 328 Codul de procedură penală, organul de urmărire penală având posibilitatea să expună starea de fapt în maniera în care o apreciază ca fiind potrivită, clară şi coerentă şi din cuprinsul căreia să se înţeleagă pe deplin acuzaţiile formulate, încadrarea juridică a faptei/faptelor, probele şi mijloacele de probă, cheltuielile judiciare şi celelalte menţiuni prevăzute de art. 286 alin. 2, de art. 330 şi de art. 331 Codul de procedură penală.

Apreciem că procurorul a sesizat instanţa de judecată cu fapte concrete, reţinute distinct pentru fiecare inculpat în parte, fiecare act material fiind determinabil (inclusiv prejudiciul) prin trimiterea la documentele privind activităţile  apreciate ca ilicite.

 Cu privire la aspectele invocate de toţi inculpaţii contestatori, personal si prin avocaţi, anume  faptul că neregularitatea rechizitoriului este atrasa si de  nestabilirea modalităţii de comitere a infracţiunii de abuz în serviciu si ca  in dispozitivul rechizitoriului nu au fost indicate dispoziţiile legale ce ar fi fost încălcate de către presupusul autor al infracţiunii de complicitate/ abuz în serviciu făcându-se referire la Decizia C.C.R. nr. 405/2016- considerăm că în mod întemeiat judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond le-a apreciat a fi aspecte ce privesc fondul cauzei şi nu procedura de camera preliminară, deoarece faptul ca ulterior sesizării instanţei de judecata a fost pronunţata D. C.C.R. nr. 405/2016 nu impune o soluţie de restituire a cauzei la procuror pentru a pune in concordanta actul de sesizare cu DCC. Si eventual refacerea /completarea urmăririi penale – soluţii permise numai de art.332-333 Cpp anterior ci impune cf NCPP. efectuatarea cercetării judecătoreşti si pronunţarea unei soluţii in consecinţa pe fondul cauzei, printre care legea o prevede si pe cea de achitare cf art.16 al.1 lit.,b Cpp.

 Deci instanţa este limitată la faptele cu care a fost sesizată prin rechizitoriu, inclusiv în ceea ce priveşte prejudiciul stabilit în faza de urmărire penală (cu privire la care se pot administra probe în faza de judecată şi implicit acesta poate suferi modificări).

Pentru toate aceste motive apreciem că actul de sesizare a instanţei nu este afectat de neregularităţi care să determine lipsa de valabilitate a acestuia sau refacerea lui.

Instanţa retine ca  Noul Cod de procedură penală, în vigoare de la 1 februarie 2014, introduce această nouă sancţiune pentru probele obţinute nelegal, prin art. 102 Codul de procedură penală, care prevede însă, mai multe categorii de încălcări ale dispoziţiilor legale, ce atrag această sancţiune.

Cu excepţia dispoziţiilor art. 102 alin. 1 Codul de procedură penală - referitoare la probele obţinute prin tortură şi, respectiv, ale art. 89 alin. 2 Codul de procedură penală - referitoare la probele obţinute cu încălcarea confidenţialităţii comunicărilor dintre reţinut/arestat şi avocatul său, dispoziţii care prevăd excluderea automată, in abstracto, a acestor probe, alte dispoziţii în acest sens nu sunt reglementate de Codul de procedură penală.

Din prevederile art. 102 alin. 3 Codul de procedură penală rezultă că excluderea probelor nelegal administrate nu este o sancţiune procesuală autonomă, ci subsumată sancţiunii nulităţii, intervenind în măsura în care se constată o încălcare substanţială şi semnificativă a Codul de procedură penală sau a legislaţiei speciale care reglementează administrarea probelor, dacă prin aceasta se aduce atingere caracterului echitabil al procesului penal prin vătămarea drepturilor părţilor ori ale subiecţilor procesuali principali, vătămare care nu poate fi înlăturată altfel sau care poate ridica un dubiu serios cu privire la fiabilitatea probei .

Având in vedere aceste consideraţii, referitor la critica inc. contestatoare P.N. si SC.C. SA.BACAU,  privind faptul  că probele au fost administrate în mare parte înainte de aducerea la cunoştinţă a învinuirii faţă de suspect/inculpat,  instanţa constata ca judecătorul de la prima instanţa corect a observat că urmărirea penală a fost începută in rem prin ordonanţa din data de 23.04.2014 (fila 1, d.u.p., vol. I) şi, după administrarea de probele în cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală a dispus începerea urmăririi penale in personam,  prin ordonanţa din data de 22.04.2016 (fila 9-19 d.u.p., vol. IX), si  in mod temeinic a reţinut ca faptul că au fost administrate probe, înainte de aducerea la cunoştinţă a învinuirii, nu justifică excluderea mijloacelor de probă administrate în atari condiţii.

În baza  dispoziţiilor art. 280-282 Codul de procedură penală, se constată că încălcările invocate  nu atrag incidenţa nulităţii absolute, pentru că nu se circumscriu nici unuia dintre cazurile prev. de art. 281 Codul de procedură penală, situaţie în care se poate proceda la verificarea condiţiilor solicitate a fi cumulativ îndeplinite pentru existenţa nulităţii relative. Astfel, constatăm că aceste nulităţi au fost invocate în condiţiile art. 282 alin. 4 lit. a Codul de procedură penală - înainte de închiderea procedurii în cameră preliminară, pentru încălcări ale legii intervenite în cursul urmăririi penal, insa – in consens cu judecătorul de la prima instanţa, apreciem că intr-adevăr nu este îndeplinită în cauză ultima condiţie necesară pentru a putea reţine în cauză existenţa nulităţii relative a probelor administrate in condiţiile mai sus prezentate şi ulterior excluderea acestora în temeiul art. 102 Codul de procedură penală - respectiv imposibilitatea înlăturării în orice alt mod a vătămării constatate decât prin anularea/desfiinţarea actului. Astfel, dispoziţiile  Codul de procedură penală nu limitează la faza de urmărire penală obligaţia administrării probatoriului si in favoarea inculpatului, motiv pentru care considerăm că readministrarea, inclusiv /refacerea/suplimentarea probatoriului în prezenta cauză în faza de judecată a dosarului acoperă eventuala vătămare invocată de către inculpata, dispoziţiile art. 349 Codul de procedură penală („Instanţa de judecată soluţionează cauza dedusă judecăţii cu garantarea respectării drepturilor subiecţilor procesuali şi asigurarea administrării probelor pentru lămurirea completă a împrejurărilor cauzei în scopul aflării adevărului, cu respectarea deplină a legii”) şi ale art. 351 Codul de procedură penală („Judecata cauzei se face în faţa instanţei constituite potrivit legii şi se desfăşoară în şedinţă, oral, nemijlocit şi în contradictoriu. (2) Instanţa este obligată să pună în discuţie cererile procurorului, ale părţilor sau ale celorlalţi subiecţi procesuali şi excepţiile ridicate de aceştia sau din oficiu şi să se pronunţe asupra lor prin încheiere motivată”) garantând şi asigurând dreptul la apărare al inculpaţilor.

De asemenea, critica inculpatei contestatoare P.N. privind faptul că cererea de probatorii a inculpatei ( ataşată la fila 14-16 dosar cameră preliminară), primită în data de 30.06.2016 la procuror, nu a fost soluţionată de către procuror, nu este întemeiata deoarece se observa ca nesoluţionarea cererii reprezintă o consecinţă a faptului că rechizitoriul a fost întocmit de procuror în data de 29.06.2016, astfel ca procurorul de caz nu mai putea soluţiona cererea de administrare de probatorii a inculpatei, urmând ca asupra acesteia să se pronunţe instanţa de judecată.

Referitor la critica inculpaţilor  privind lipsa unor probe care să susţină vinovăţia inculpaţilor în comiterea faptelor reţinute în sarcina acestora, apreciem că aceasta excede fazei procesuale în care se află cauză – faza camerei preliminare, respectiv limitelor clar reglementate în cuprinsul art. 342 Codul de procedură penală (verificarea competenţei, a legalităţii sesizării instanţei şi a administrării probelor şi a efectuatării actelor de către organele de urmărire penală). Modul în care procurorul înţelege să soluţioneze un dosar (prin clasarea cauzei, renunţarea la urmărirea penală sau prin întocmirea rechizitoriului şi trimiterea în judecată a persoanei acuzate) se fundamentează pe probatoriul administrat în cauză, în urma analizei căruia se apreciază asupra legalităţii şi oportunităţii unei anumite soluţii. Astfel, nu se poate invoca încălcarea unui drept sau a prevederilor legale prin faptul că procurorul a apreciat că se impune trimiterea în judecată a unei persoane, acest aspect urmând a fi combătut în faza cercetării judecătoreşti când există posibilitatea re-administrării întregului probatoriu adunat în cursul urmăririi penale, precum şi a completării lui. Aşadar, doar judecătorul fondului/instanţa are posibilitatea, în urma analizării întregului probatoriu administrat la dosar, să pronunţe o soluţie cu privire la acuzaţiile formulate împotriva inculpaţilor – care poate avea ca finalitate cea solicitată de procuror (tragerea la răspundere penală a acesteia) sau cea urmărită de inculpaţi (de achitare sau de încetare a procesului penal).

În final apreciem că inculpaţii au posibilitatea să-şi exercite în mod deplin dreptul la apărare în cursul judecării prezentei cauze încă în faţa primei instanţe – când probatoriul administrat în cursul urmăririi penale poate fi readministrat şi completat .

Având în vedere că judecătorul de cameră preliminară de la instanţa de fond în mod întemeiat a respins cererile şi excepţiile invocate de inculpaţi, a constatat regularitatea actului de sesizare şi a dispus începerea judecăţii, pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus, în baza art. 347 din Codul de procedură penală urmează să fie respinsă ca nefondate contestaţiile formulate de aceşti inculpaţi împotriva încheierii penale  NR.1170/2016 din 15.09.2016 de la  Judecătoria BACĂU pronunţata în dosarul nr. 10.541/180/2016/a1 .

 În baza art. 275 alin. 2 Codul de procedură penală obligă pe fiecare dintre inculpaţi să plătească în favoarea statului suma de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei.

Domenii speta

Spete similare