Retragere asociat

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA A II-A CIVILĂ

Sentinţa Nr................

Şedinţa publică de la 03 Ianuarie 2017

Pe rol judecarea cauzei comerciale -  Litigii cu profesioniştii privind pe reclamanta Bălăşoiu Maria şi pe pârâta ................................, având ca obiect retragere asociat.

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele;

La data de reclamanta ...............................a formulat CERERE DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ împotriva pârâtei .........................., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la plata sumei de 450.000 lei, reprezentând drepturi cuvenite pentru pârțile sociale pe care le-a deținut în societate anterior retragerii, conform art. 226 alin. 3 din Legea 31/1990.

A solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare a susținut că în data de 23.07.2007 am înființat împreună cu asociata Turculeanu Adriana, societatea ...............................

Atât reclamanta cât şi celălalt asociat au deţinut 10 părţi sociale cu valoarea nominală de 10 lei, respectiv 50% din capitalul social, aşa cum reiese din Capitolul III - art. 6 din Statutul societăţii.

A arătat că societatea are ca obiect de activitate "activităţi referitoare la sănătatea umană”, fiind un centru medical care a înregistrat permanent venituri încă din anul 2007 şi care s-a dezvoltat continuu, încheind chiar şi contracte de finanţare privind acordarea de fonduri europene pentru expansiunea centrului medical. în prezent, societatea are în derulare un astfel de contract de finanţare cu fonduri europene.

A precizat că în anul anul 2010, societatea a dobândit imobilul teren şi construcţie situat în Craiova, str. Amaradia, nr. 14, județul Dolj compus din teren intravilan în suprafaţă de 1330 mp şi construcţia C1-casă de locuit, cu suprafaţă totală de 255,22 mp, număr cadastral provizoriu 9866-20259 şi intabulate în CF nr. 14672 a localităţii Craiova.

Imobilul a fost dobândit prin contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 48/07 mai 2010 ................................

A mia susținut că acest imobil este în prezent în proprietatea societăţii.

A arătat că prin hotărârea nr. ......................... a adunării generale a asociaţilor societăţii s-a decis retragerea voluntară a reclamantei din societate şi cesionarea celor 10 părţi sociale către celălalt asociat, ................................care a deţinut ulterior 20 de părţi sociale, şi cooptarea unui nou asociat, .......................... cu o parte socială.

 De asemenea, am fost revocată din calitatea de administrator.

Prin aceeași hotărâre AGA s-a stabilit la punctul 3 că "pentru partea de 50% din patrimoniul societăţii, doamna .......................... va fi despăgubită cu o sumă de bani după ce se va stabili, prin evaluări, valoarea patrimoniului societăţii la data de ..........................

A mai susținut că în speţă sunt aplicabile prevederile art. 226 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 conform căruia:” Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru părţile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociaţilor ori de un expert desemnat de aceştia sau, în caz de neînţelegere, de tribunal. Costurile de evaluare vor fi suportate de societate”.

A menționat că în prezent procedura judiciară este singura posibilă deoarece asociaţii nu au convenit la momentul retragerii o sumă care să reprezinte drepturile mele ca asociat retras şi nici ulterior, deşi a trecut 1 an de la data retrageii, nu a mai putut fi stabilită legătura cu asociatul ............................. pentru a se putea realiza o expertiză evaluatorie prin care să se stabilească aceste drepturi.

A mai arătat că în acest moment, calitatea de asociat retras îi conferă şi calitatea de creditor al societăţii, putând cere executarea silită în natură a obligaţiei, conform art. 1527 C.civ.

În speţă se impune efectuarea atât a unei expertize contabile care să aibă în vedere situaţia contabilă a societăţii la momentul 30.03.2013, din care să rezulte activele acesteia şi sumele de bani disponibile, precum şi o expertiză de evaluare a întreprinderii.

Așadar, foarte important pentru stabilirea drepturilor asociatului retras este că acestea se întind nu numai asupra contravalorii activelor corporale dar şi asupra celor incorporate, cum ar fi clientela, vadul comercial şi altele. în aceste condiţii, pentru stabilirea în mod corect a drepturilor mele se impune evaluarea întreprinderii în totalitate.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 226 din Legea nr. 31/1990, art. 1527 C.civ., art. 192 C.pr.civ.

La data de 05.05.2014, pârâta .........................., în temeiul dispoziţiilor art. 205 C.proc.civ., rap la dispoziţiile art. 148 C.proc.civ., a formulat întâmpinare prin care vă solicită, în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin.U din Legea 192/2006, raportat la dispoziţiile art. 193 Cpc respingerea ca inadmisibilă a acţiunii formulată de reclamanta ...................... respingerea ca prematură a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantă, în temeiul dispoziţiilor art. 1414 C.civ.

Anularea cererii pentru faptul că actul de sesizare a instanței îndeplinește condițiile impuse de dispozițiile art. 194 alin.l lit.c Cpc în sensul că reclamanta nu face vorbire despre modul în care a reuşit să ajungă la suma pe care o solicită.

A solicitat obligarea pârâtei la plata unei taxe de timbru raportată la întreaga valoarea a bunului din care aceasta s-a retras.

Astfel în temeiul dispozițiilor art. 3 alin. 2 lit.b din OUG 80/2013 reclamanta ar trebui să fie obligată să plătească o taxă de timbru în cuantum de 12.605 RON. Iar în cazul neplății acestei taxe, a solicitat să fie anulată cererea introductivă ca insuficient timbrată,

Pe fond, dacă se va trece peste aceste argumente, a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivare a arătat că a fost asociată cu reclamanta, în 3 societăţi comerciale:

A susținut că în anul 2010, de comun acord, întrucât atât reclamanta, cât şi ............................. aveau calitatea de administrator, a hotărât să achiziționeze  imobilul situat pe str. Amaradia, nr. 14, în vederea accesării unor  fonduri europene care să permită dezvoltarea activităţilor firmelor.

A mai susţinut că investiţia urma să aibă valoarea de 1.000.000 Euro, din care 50%+TVA, să suporte ........................, rar 50% să fie contribuţie a Autorităţii de Management prin Agenţia de Dezvoltare Sud - Vest Europeană Craiova. După aproximativ 2 ani, Autoritatea de Management a fost de acord cu proiectul nostru, astfel că am semnat acest contract care urma să se deruleze pe perioada februarie 2012 - februarie 2014.

A arătat că pentru începerea lucrărilor, Autoritatea de Management a avansat o sumă de 200 000 euro, către constructorul lucrării, urmând ca până la sfârşitul lunii aprilie 2013, ..............................., să plătească integral către constructor suma de 2.623.016.38 RON, urmând ca această sumă să fie, pe măsură ce lucrările se recepţionau, rambursată de Autoritatea de Management. Pentru a suporta această sumă, am convenit cu reclamanta să facem un împrumut la o bancă, împrumut pe care urma să-l garantăm în mod egal.

Din păcate, această operaţiune ar fi implicat şi ipotecarea proprietăților pe care le aveau fiecare dintre asociaţi.

A maia arătat că cu cel puțin de 1 luna anterior termenului limită pentru depunerea sumei din partea pârâtei, reclamanta i-a comunicat că întrucât nu are acordul familiei pentru a continua proiectul, doreşte să se retragă din asociere şi pentru că înţelege că o desocotire acum ar face imposibilă continuarea proiectului, a fost de acord să primească partea care i se cuvine de 50% din patrimoniul societăţii, din toate firmele în care erau asociate, nu mai devreme de 3 ani de la data semnării actului retragere şi nu mai târziu de 5 ani de la aceeaşi dată, înţelegere stipulată în art. 3 al Hot. Nr.l din 22.04.2013 a Adunării Generale a Asociaţilor din .....................................

Cu privire la speță, pârâta a invocat neîndeplinirea dispoziţiilor art. 2 alin 1“ din Legea 192/2006 raportat la dispozițiile art. 193 Cpc.

Cu privire la excepţia prematurităţii cererii de chemare în judecată, a reamintit faptul că  în cazul de faţă, se circumscrie dispoziţiilor art. 1414 din C.civ., în sensul că „ceea ce este datorat cu termen nu se poate cere înainte de împlinirea acestuia. În cauza de faţă, reclamanta a acceptat să primească cota de 50% din patrimoniul ..............................nu mai devreme de 3 ani de la data semnării actului de retragere şi nu mai târziu de 5 ani de la aceeaşi dată. (art. 3 din Hot. Nr.......................... a AGA).

A mai susţinut că se are de a face cu un termen suspensiv care amână scadența obligaţiei de despăgubire, obligaţia fiind afectată de acest termen suspensiv.

În acest sens, apreciază că în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 1527 C.civ., întrucât aceste dispoziţii devin aplicabile în ipoteza în care obligația este scadentă. Ori în cauză, executarea obligației este suspendată prin acordul reclamantei cu pârâta.

Aprecieză de asemenea că în cauză nu sunt îndeplinite nici condiţiile prevăzute de art. 32 C.proc.civ.. Potrivit acestui text, orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia, prin propria voinţă reclamanta şi-a suspendat dreptul de a primi despăgubirea şi nu poate să o ceară mai devreme de termenul de 3 ani din momentul semnării contractului prin care reclamanta a ieşit din societăţi.

Mai mult decât atât, susține că îndoiala pe care reclamanta doreşte să o aducă asupra bunei-credinţe a pârâtei trebuie luată în considerare dat fiind faptul că până în acest moment reclamantei nu i-a fost respins dreptul de a primi despăgubirea sa, nu i-a fost negat dreptul şi deci nu are nici un interes în promovarea acţiunii.

A mai arătat că singurul lucru care s-a întâmplat este acela că reclamanta s-a răzgândit si probabil acum regretă gestul de a-si părăsi asociatul si nu doreşte să îşi mai respecte cuvântul scris dat, în ciuda faptului că este recunoscut principiul conform căruia " contractul este legea părtilor ".

Mai susține că în cauză sunt nu sunt aplicabile dispozițiile art. 226 din Legea 31/1990, întrucât se are de a face cu o acţiune în pretenţii şi nu cu o acţiune în stabilirea drepturilor reclamantei, drepturi pe care reclamanta a fost de acord să le primească mai târziu.

Iar dacă ar fi aplicabil, părţile au stabilit partea reclamantei conform dispoziţiilor art. 226 alin. 3 teza 1 Legea 31/1990  ”prin acordul părţilor”.

A solicitat obligarea pârâtei la plata unei taxe de timbru raportată la întreaga valoarea a bunului din care aceasta s-a retras.

Consideră că aceasta este taxa de timbru pe care reclamanta ar trebui să o plătească pentru că aceasta doreşte să primească ½ din ceea ce a avut anterior părăsirii societăţilor, motiv pentru care taxa de timbru ar trebui stabilită la întreaga sumă asupra căreia reclamanta susţine că trebuie să primească un procent.

Pentru aceste motive, a solicitat respingerea acțiunii așa cum a fost formulată.

La data de 16.05.2014, reclamanta ............................ în contradictoriu cu pârâta ................................ a formulat PRECIZARE a acțiunii introductive, prin care înțelege să modifice obiectul cererii de chemare în judecată prin adăugarea unui nou capăt de cerere, rčspeeriv: ”Să se stabilească drepturile cuvenite reclamantei, în calitate de asociat retras din societatea ............................... pentru pârțile sociale deţinute la această societate, în temeiul art. 226 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, raportat la momentul retragerii acesteia din societate”.

A precizat că îşi mențin  toate celelalte solicitări aşa cum au fost formulate prin cererea inițială.

În motivare a susţinut că solicitarea de stabilire a drepturilor cuvenite asociatului retras este diferită de plata efectivă a acestora. Astfel, dacă plata presupune existenţa unei datorii, operaţiunea de stabilire a dreptului asociatului retras are tocmai scopul de a stabili acea datorie.

De altfel, chiar şi părţile prin hotărârea nr. 1/22.04.2013 (pct. 3) au înţeles cele două momente ca fiind diferite, respectiv că iniţial se va stabili valoarea patrimoniului prin evaluări şi astfel se vor determina şi drepturile asociatului retras (operaţiune care nu s-a efectuat iar în prezent este imposibil a se mai realiza prin acordul părţilor) iar abia ulterior va fi efectuată plata.

A susținut că este evident că este vorba despre două momente distincte cărora le corespund două operaţiuni distincte, stabilirea drepturilor pe de o parte şi plata pe de altă parte.

Mai arată că acţiunea având ca obiect stabilirea drepturilor asociatului retras poate fi promovată la orice moment, după dobândirea acestei calităţi, odată ce nu s-au stabilit de comun acord de către părţi la momentul retragerii sau la un moment ulterior.

Or, în speţă drepturile cuvenite reclamantei nu au fost stabilite la momentul retragerii, aspect ce reiese din hotărârea nr. 1...................... şi nici până la momentul promovării acţiunii.

Odată ce a dovedit calitatea de asociat retras şi nu se poate stabili valoarea acestor drepturi, este evident că există un interes în promovarea acţiunii pentru a materializa dreptul reclamantei de creanţă şi a determina suma la care sunt îndreptăţită.

A mai susținut că dreptul de a formula această acţiune este recunoscut expres de art. 226 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 deoarece atât timp cât drepturile reclamantei nu s-au putut stabili de asociaţi pe cale amiabilă, respectiv prin hotărârea AGA de retragere, aceasta urmează a fi stabilite de tribunal.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 204 Cod. proc. civilă şi art. 226 alin. 3 din Legea nr. 31/1990.

Analizând actele şi lucrările dosarului, raportat la probele administrate şi în temeiul dispozițiilor legale incidente în cauză, instanţa constată că acţiunea formulată de către reclamantă împotriva pârâtei este întemeiată în parte, pentru următoarele considerente:

Reclamanta a înființat împreună cu asociata ..................... în anul 2007 .......................... fiecare dintre ele în calitate de asociat deţinând câte 50 % din capitalul social, obiectul de activitate fiind " activități referitoare la sănătatea umană; activități de asistenta medicală specializată ".

În acest parteneriat societatea a funcţionat până la data de 22.04.2013, când prin Hotărârea Adunării Generale nr. 1/2013, s-a hotărât retragerea voluntară din societate a reclamantei cu cesionarea celor 10 pârți sociale pe care le-a deținut, de la înființare, celuilalt acționar ........................ şi coptarea unui nou asociat, .......................... cu revocarea din funcția de administrator a reclamantei.

De la înființare şi până la data retrageri reclamantei, prin Hotărârea AGA nr. ............................ a înregistrat o dezvoltare continuă, dobândind mai multe bunuri mobile şi imobile în ................................., unde funcţioneză centrul medical, ceea ce a făcut ca valoarea patrimoniului societății să înregistreze o creştere semnificativă.

Din acest motiv, în hotărârea de retragere din societate s-a stabilit în art. 3, că reclamanta, pentru parte deţinută de 50 % din patrimoniul societăţii, va fi despăgubită cu o sumă de bani ce se va calcula prin evaluări în raport de valoarea patrimoniului ...........................la data de 30.03.2013.

Dispozițiile art. 226 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, privind societăţile comerciale, republicată, stabilesc că: " drepturile asociatului retras, cuvenite pentru părţile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociaţilor, ori de un expert desemnat de aceştia sau, în caz de neînţelegere, de tribunal, iar costurile de evaluare vor fi suportate de societate ".

În cauză, deşi retragerea din societate a reclamantei a avut loc la data de 22.04.2013, nu s-a realizat despăgubirea acesteia prin acordul asociaţilor, astfel că la data de 08.04.2014, reclamanta a formulat acţiune în instanţă solicitând, printr-o precizare ulterioară, stabilirea drepturilor cuvenite, obligarea pârâtei la plata sumei ce se va stabili şi executarea provizorie a hotărârii ce se va pronunța. 

În ceea ce priveşte primul capăt de cerere din acţiunea precizată şi anume, stabilirea drepturilor cuvenite, în calitate de asociat retras, instanţa constată că este întemeiat, deoarece, într-adevăr, dacă nu s-a stabilit de comun acord suma ce i se cuvine, acesta, în temeiul dispozițiilor art. 226 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, este îndreptățit să solicite instanţei să stabilească această sumă.

În scopul determinării sumei ce se cuvine reclamantei din patrimoniul societății, în calitatea sa de acționar retras din societate, instanța a încuviințat probele solicitate de părţi şi a dispus administrarea în cauză a unei expertize de specialitate, care a avut următorul obiectiv: stabilirea drepturilor asociatului retras prin raportare şi la Ordinul MF nr. 1376/2004, fiind încuviințat să participe la efectuarea expertizei câte un expert asistent pentru fiecare parte.

Raportul de expertiză a fost întocmit de expert Grădinaru Carmen şi a fost depus la dosarul cauzei la data de 17.06.2015 şi a stabilit că dreptul asociatului retras ce ar trebui plătit de pârâta S.C. AMARADIA-SERVICII CLINICE S.R.L., este de 625.099, 36 lei, adică echivalentul a 62.509,94 lei/parte socială.

În raportul de expertiză s-au prezentat următoarele elemente definitorii: data evaluării este cea trasată de instanţă – ........................... (data la care reclamanta s-a retras din societate); evaluarea s-a făcut în data de .................... şi că metoda folosită pentru calcularea valorii reţinute este, ținând cont de scopul evaluării şi de principiul continuității activității – valoare obţinută prin abordarea pe activ.

În același sens, expertul a detaliat, având în vedere patrimoniul societății la data de 30.03.2013, aşa cum au stabilit de comun acord asociații, exact cum acesta a fost evidențiat în contabilitate, fiecare capitol în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 82/1991 – legea contabilității, republicată, fiecare bun mobil si imobil fiind supus evaluării.

Împotriva raportului de expertiză a formulat obiecțiuni reclamanta, referitoare la următoarele aspecte: expertul a determinat valoarea activului net corectat prin aplicarea la activul net al societăţii al unui discount de 20 % fără să ofere o justificare reală pentru acest procent, expertul a menţionat că nu există imobilizări necorporale fără a face referire la stabilirea valorii întreprinderii la elemntele necorporale ale fondului de comerț şi expertul nu a luat în calcul în determinare drepturilor cuvenite asociatului retras două categorii contabile – creditarea societății de către asociați, inclusiv de către asociatul retras şi profitul nerepartizat din anii anteriori.

La aceste obiecțiuni, expertul a răspuns la data de 20.10.2015, cu următoarele precizări: la prima obiecţiune, condiţiile aplicării discount-ului de 20 % au fost explicate sintetic în pagina 49 alin. 2 şi în plus faptul că nu este cotată pe piaţă, respectiv la bursă societatea supusă evaluării nefiind expusă pe o piaţă reglementată, rezultă implicit că acest fapt echivalează cu o lipsă de lichiditate a părţilor sociale la o viitoare tranzacție;

La cea de-a doua obiecțiune referitoare la existenta elementelor necorporale ale fondului de comerț, a precizat că atâta timp cât pe lângă ................................mai există şi alte centre medicale, marjele de profit la majoritatea sunt silmilare, că alte tipuri de active necorporale nu sunt înscrise în contabilitate, că contractele cu ........................ sunt comune, generează drepturi şi obligaţii similare pentru toate firmele care activează în domeniul de servicii medicale şi sunt încheiate şi de firme concurente, iar contractele cu echipele de medici şi alţi specialişti sunt de regulă individuale şi comune, putând oricând să fie reziliate unilateral, iar renumele final este al medicilor şi nu al firmei;

La cea de-a treia obiecție, expertul a precizat că sumele care reprezintă creditarea societăţii nu au fost luate în calcul, deoarece sumele acordate cu titlu de împrumut se dau în baza unui contract semnat între creditor şi societate şi nu între creditori şi asociaţi şi chiar dacă se retrage un asociat, condiţiile de restituire a creditului, rămân valabile conform acordului iniţial dintre părţi, iar în cauză " creditarea s-a făcut de către asociaţi prin intermediul societății ............................. deci nu de către asociatul retras, persoană fizică ...........................

S-a solicitat de către reclamantă, după primirea la dosar a răspunsului formulat de către expert la obiecţiuni, refacererea raportului de expertiză, de fapt efectuarea unei noi expertize, cererea fiind încuviinţată de instanţă şi a fost numit expert ........................ să efectueze lucrarea cu acelaşi obiectiv: stabilirea drepturilor asociatului retras prin raportare şi la Ordinul MF nr. 1376/2004.

Expertiza a fost finalizată şi s-a depus la dosar, raportul de expertiză la data de 18.05.2016, iar valoarea drepturilor ce s-ar cuveni reclamantei, în calitate de asociat retras a fost stabilită la suma de 1.041.100 lei.

În cuprinsul lucrării efectuate, expertul a precizat că, data evaluării este 30.03.2013 şi cursul practicat de BNR la acea dată este, 1 Euro = 4,4154 lei şi că valoarea de piaţă a fost stabilită conform prevederilor cuprinse în standardele, normele şi recomandările elaborate de ANEVAR, a descris şi a evaluat toate bunurile mobile şi imobile ce formează patrimoniul societății, expertiza fiind efectuată la data de 09.05.2016.

Împotriva acestui raport de expertiză, părţile au formulat obiecțiuni, care au fost respinse de către instanţă în şedinţa publică din data de 22.06.2016, fiind considerate apărări de fond.

S-a solicitat ulterior, la data de 10.10.2016 (încheierea de şedinţă, fila 158, dosar Vol II), refacerea expertizei, respectiv efectuarea unei contraexpertize de către pârâtă, solicitare la care reclamanta prin apărător s-a opus, susţinând faptul că între cele două expertize efectuate în cauză nu există contradicţii şi a invocat excepţia tardivităţii cererii, raportat la dispoziţiile art. 338 alin. 2 din Codul de proc. civilă.

Prin încheierea de şedinţă din data de 10.10.2016, instanţa a admis excepţia invocată şi a decăzut pârâta din dreptul de a solcita o contraexpertiză, acordând termen pentru dezbaterea fondului.

Rezultă din cele expuse că, în cauză s-au efectuat două expertize care au avut acelaşi obiectiv unic şi anume stabilirea drepturilor asociatului retras prin raportare şi la Ordinul MF nr. 1376/2004, iar valoarea stabilită de către experţii desemnaţi a fost diferită, cu o mare diferenţă între cele două lucrări, diferenţa fiind rezultatul metodei de evaluare folosită, în prima lucrare .......................... ținând cont de scopul evaluării şi de principiul continuității activității şi în cea de-a doua lucrare, ........................., stabilirea valorii de piaţă, ca fiind preţul estimat de trazacţionare a unui activ, fără a include costurile vânzătorului generate de vânzare sau costurile cumpărătorului, generate de cumpărare şi utilizând " valoare justă " şi " valoarea forţată ", termen de comparaţie prin care se estimează preţul unei acţiuni în funcţie de părţi şi de avantajele sau dezavantajele pe care le prezintă pentru fiecare.

În ceea ce privește alegerea şi confirmarea în cauză a primului raport de expertiză efectuat, instanţa a avut în vedere faptul că, strând legat de principiul continuității activității societăți în discuţie, celălalt asociat a continuat procedura de modernizare şi extindere a clădirilor în care societatea îşi desfăşoară activităţile, printr-un contract de finanțare cu fonduri europene, semnat la data de 01.02.2012, când şi reclamanta a participat la perfectarea actelor în calitate de manager de proiect.

Cu toate acestea, mai înainte de data limită, pentru achitarea sumelor stabilite prin contract, reclamanta s-a retras din societate, iar suma a fost achitată doar de asociata care a preluat acțiunile reclamantei şi pentru care a fost necesar să facă mai multe împrumuturi, pentru a nu compromite proiectul început.

În concluzie, desocotirea celor două asociate urmează a se face ținând seama prioritar de specificul şi importanţa activităţii desfăşurate de societatea pârâtă şi din acest punct de vedere, principiul continuităţii activităţii este important şi trebuie raportat la situaţia concretă în care s egăseşte activitatea de dezvoltare şi de extindere care a început mai înainte de retragerea reclamantei din societate, demers care trebuie să continue, fiind în derulare angajamente luate împreună, dar continuate după data retragerii reclamantei doar de către celălalt asociat.

Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, respectiv, obligarea pârâtei să-i plătească reclamantei suma ce i se cuvine în calitate de asociat retras, instanţa reţine că prin hotărârea nr. 1/22.04.2013, a Adunării Generale a ............................. părţile de comun acord au stabilit că " 3. Pentru partea de 50 % din patrimoniul societăţii, doamna .................... va fi despăgubită cu o sumă de bani, după ce se va stabili prin evaluări, valoarea patrimoniului societăţii, la data de 30.03.2013. Acestă sumă va fi plătită asociatei retrase de către ............................ nu mai devreme de 3 ani de la data semnării actului de retragere şi nu mai târziu de 5 ani de la aceeaşi dată. ", deci pârâta are la dispoziţie un termen de 5 ani cu care şi reclamanta a fost de acord, să facă plata voluntar.

Făcând calcului termenului în discuţie, în conformitate cu dispozițiile art. 2552 alin. 1 din Codul civil, " când termenul este stabilit pe săptămâni, luni sau ani, ele se împlineşte în ziua corespunzătoare din ultima săptămână ori lună, sau din ultimul an ", rezultă că pârâta trebuie să plătească suma cuvenită reclamantei până la data de 22.04.2018 şi numai după această dată, reclamanta poate solicita executarea obligaţiei în condiţiile prevăzute expres de art. 1411 şi următoarele din Codul civil, care reglementează obligaţia afectată de termen.

În aceste sens, trebuie subliniat faptul că art. 1414 din Codul civil, prevede că " ceea ce este datorat cu termen nu se poate cere înainte de împlinirea acestuia,  dar ceea ce s-a executat de bunăvoie şi în cunoștință de cauză înainte de împlinirea termenului nu este supus restituirii ".

Din cele expuse, rezultă că, atunci când obligaţia dintre părţi este afectată de un termen suspensiv, cum este cazul în speţa de faţă, creditorul obligaţiei, nu poate să ceară executarea atâta timp cât termenul nu este scadent, nici pe cale executării silite şi nici prin acţiune în instanţă.

În alte cuvinte, termenul suspensiv, nu afectează existenţa obligaţiei înseși ci doar exigibilitatea obligaţiei, care (obligaţie), deşi există, nu este exigibilă; ea devine exigibilă, din ziua următoare aceleia în care termenul (stabilit) s-a îlmplinit.

Pentru motivele de fapt şi de drept arătate, cererea privind obligarea pârâtei să plătească reclamantei suma de bani stabilită, va fi respinsă ca nefondată.

În ceea ce priveşte cel de-al treilea capăt de cerere, respectiv, executarea provizorie a hotărârii ce se va pronunţa, în considerarea dispoziţiilor art. 449 alin. 1 din Codul de proc. civilă, instanţa constată că nu este fondată şi o va respinge, pentru următoarele motive:

Potrivit disp. art. 449 alin. 1 din Codul de proc. civilă " instanţa poate încuviinţa executarea provizorie a hotărârilor privitoare la bunuri ori de câte ori va considera că măsura este necesară în raport cu temeinicia vădită a dreptului ori cu starea de insolvabilitate a debitorului, precum şi atunci când ar aprecia că neluarea de îndată a acestei măsuri este vădit prejudiciabilă pentru creditor.....".

Rezultă din textul citat că, legea îngăduie instanţei care a pronunțat o hotărâre de fond să încuviințeze cererea de încuviințare provizorie, dacă hotărârea judecătorească este privitoare la bunuri şi constată una din situaţiile în care va considera că măsura este necesară.

Aceste criterii de apreciere, cu privire la necesitatea luării unei astfel de măsuri sunt enunțate limitativ de lege şi anume în raport de temeinicia vădită a dreptului, ori stare de insolvabilitate a debitorului, ori atunci când instanţa apreciază că neluarea de îndată a aceste măsuri, este vădit prejudiciabilă pentru creditorul petent.

În cauza de faţă, aşa cum s-a explicat anterior, obligaţia de plată a sumelor cuvenite reclamantei, în calitate de acţionar retras a fost stabilită prin hotărârea AGA nr. 1/22.04.2013, fiind deci o obligaţie afectată de un termen suspensiv.

În atare situaţie, instanţa apreciază că prezenta hotărâre nu îndeplinește condițiile arătate, respectiv cele care trebuie îndeplinite cumulativ, pentru ca o hotărâre de fond să poată fi, prin excepția prevăzută la art. 449 din Codul de proc. civilă, pusă în executare provizorie şi deci va respinge cererea.

Văzând şi dispozițiile art. 453 din Codul de proc. civilă, care prevede că partea care pierde procesul, va fi obligată la cererea pârții care a câștigat, să suporte cheltuielile de judecată, pe care aceasta din urmă le-a făcut în proces şi cum  acțiunea a fost admisă în parte, pârâta va fi obligată la suportarea cheltuielilor de judecată în raport cu culpa procesuală.

Cum cheltuielile de judecată, reprezentând taxa de timbru şi onorariul pentru expert au un caracter legal, partea neputând negocia cu privire la cuantumul acestora şi indivizibil, aceste fiind achitate în cuantumul stabilit de instanţă pentru primul capăt de cerere care a fost admis, se vor acorda în totalitate, instanța va diminua partea din cheltuielile făcute de către reclamantă cu onorariul pentru avocat.

Astfel, pârâta va fi obligată la plata sumei de 23.105 lei, către reclamantă, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru – 8.105 lei, (fila 4) onorariu pentru expert -  10.000 lei, fila (16) şi 5.000 lei onorariu pentru avocat, care a fost diminuat de la 7940 lei (fila 169).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite în parte acţiunea formulată şi completată ulterior de reclamanta ............................, în contradictoriu cu pârâta ................................

Stabilește valoarea drepturilor reclamantei în calitate de asociat retras din societate la suma de 625099,36 lei.

Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei stabilite în favoarea reclamantei.

Respinge capătul de cerere privind executarea provizorie a prezentei sentințe.

Obligă pârâta către reclamantă la plata sumei de 23.105 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu apel, cererea de apel se va depune la Tribunalul Dolj. 

Domenii speta

Spete similare