Ordonanţă preşedinţială - Respinge apelul

Decizie 669 din 05.07.2017


Dosar nr........................

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA A II-A CIVILĂ

DECIZIE Nr. ...................

Şedinţa publică de la 05 Iulie 2017

Completul compus din:

Pe rol soluţionarea cererii de apel formulat de apelanta-reclamantă .......................... împotriva sentinţei nr. ....................... pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ................... în contradictoriu cu  intimata-pârâtă ................ având ca obiect ordonanţă preşedinţial.

TRIBUNALUL

Deliberând  asupra  apelului de faţă, se constată următoarele:

Prin sentinţa nr. ................. pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. .................. a fost respinsă cererea formulată de reclamanta .........................în contradictoriu cu pârâta ..................... având ca obiect ordonanţă preşedinţială, ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunţa astfel,  instanţa de fond  a reţinut că a fost învestită cu o cerere de chemare în judecată privind obligarea pârâtei, pe cale de ordonanţă preşedinţială, să permită accesul reclamantei, la postul de transformare PT 694, aplasat în incinta sa ......................în scopul efectuării, de către aceasta din urmă a unor lucrări de revenire la schema normală de funcţionare a instalaţiilor energetice din zonă.

Ordonanţa preşedinţială reprezintă un mijloc procedural ce întruneşte condiţiile unei acţiuni civile, având însă caracter specific determinat de caracterul particular al măsurilor ce pot fi luate pe această cale. Astfel, cererea privind ordonanţa preşedinţială trebuie să îndeplinească atât condiţiile generale necesare pentru exercitarea acţiunii civile, cât şi cerinţe particulare, respectiv urgenţa,  nerezolvarea fondului cauzei şi vremelnicia măsurii ordonate, precum şi aparenţa dreptului.

Astfel, urgenţa reprezintă o cerinţă esenţială a ordonanţei preşedinţiale, legea nedefinind conceptul de urgenţă, instanţa de judecată urmând să aprecieze, în concret asupra dispunerii măsurii, având în vedere criteriile obiective ale speţei. Legea indică doar situaţiile ce pot face necesară şi posibilă o intervenţie a justiţiei, respectiv pentru păstrarea unui drept care s-ar pierde prin întârziere, prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara, înlăturarea piedicilor ivite cu prilejul executării. În primele două situaţii, instanţa are posibilitatea de a aprecia în concret asupra urgenţei.

În ceea ce priveşte condiţia urgenţei, instanţa apreciază că aceasta nu este dovedită, în condiţiile în care reclamanta a precizat că accesul pe terenul pârâtei îi este necesar pentru revenirea la schema normală de funcţionare a posturilor de transformare din zonă, astfel cum reiese din adresa nr. ...................... (fila 14). Astfel, aşa cum reiese din actele existente la dosar, reclamanta a obţinut autorizaţia de construire nr. ................... pentru modernizarea LES ......................Municipiul Craiova, sens în care fiind finalizată această lucrare, a solicitat accesul pe terenul pârâtei pentru a se reveni la schema normală de funcţionare a posturilor de transformare din zonă (fila 14). Prin urmare, intervenţia nu este determinată de remedierea unei stări de avarie sau de evitare a unui pericol pe cale să se producă sau iminent, ci de raţiuni legate de un plan de modernizare a instalaţiei de furnizare energie electrică, ce se întinde pe o perioadă mai lungă de timp.

Ori, fără a se nega dreptul de acces al reclamantei la punctul de transformare PTA 694, instanţa a apreciat că acesta nu se poate realiza pe calea ordonanţei preşedinţiale, întrucât reclamanta nu justifică urgenţa demersului său, intervenţia acesteia nefiind determinată de necesitarea remedierii unei avarii, iar susţinerile sale în sensul că există riscul să rămână fără alimentare cu energie electrică un număr de 23 de posturi de transformare cu consumatori casnici, industriali şi agenţi economici din zona de sud a Craiovei nu au fost dovedite în cauză.

De asemenea, neprejudecarea fondului pricinii reprezintă cea de a doua condiţie specifică de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale, însă instanţa este chemată să analizeze de partea cui este aparenţa dreptului, pentru justificarea interesului legitim de a menţine această situaţie de drept.

Cu toate acestea, instanţa a constatat că potrivit art. 5 teza I al art. 996 N. C. Proc. Civ., "pe calea ordonanţei preşedinţiale nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond". Sensul acestei dispoziţii este acela că sunt excluse din domeniul de aplicare al procedurii ordonanţei preşedinţiale cererile de luare a unor măsuri care presupun realizarea definitivă a fondului dreptului. Astfel, instanţa reţine că, raportat la afirmaţiile reclamantei, în sensul că aceasta beneficiază de un drept de servitute legală, conduce la ipoteza că aceasta urmăreşte în realitate realizarea pe calea ordonanţei preşedinţiale a unui drept care priveşte în fapt fondul cauzei.

Astfel, în cadrul procedurii ordonanţei presedinţiale, instanta este indreptatita sa analizeze sumar inscrisurile depuse de catre parti, avand posibilitatea sa aprecieze asupra valabilitatii lor formale, insa in speta din analiza inscrisurilor invocate de catre reclamantă rezultă ca în speţă este pus in discutie insusi fondul dreptului pretins de reclamantă, şi anume obligarea pârâtei să îi permită accesul pe terenul acesteia, invocând un drept de servitute legală, fapt de natură a aduce atingere condiţiei privind neprejudecarea fondului. Ca atare, simpla indicare a temeiului juridic al ordonanţei preşedinţiale nu determină ab initio îndeplinirea condiţiei neprejudecării fondului, dacă reclamantul tinde să obţină pe această cale soluţionarea fonului dreptului. Mai mult decât atât, reclamanta nu a făcut dovada existenţei pe rolul instanţei a unei acţiuni de drept comun vizând dreptul său de acces la postul de transformare menţionat.

În ceea ce priveşte vremelnicia, instanţa a constatat că această condiţie priveşte posibilitatea instanţei de a dispune măsuri provizorii, de regulă până la soluţionarea fondului raporturilor juridice dintre părţi. Din acest punct de vedere, instanţa a apreciat că această condiţie este strâns legată de cea privind neprejudecarea fondului, sens în care instanţa a apreciat că pe calea ordonanţei preşedinţiale nu se pot dispune măsuri cu caracter permanent ori nelimitat în timp. Sub aceste aspect, instanţa constată că nici una dintre aceste condiţii nu este îndeplinită, de vreme ce reclamanta nu a indicat momentul până la care ar urma să opereze măsura privind accesul pe terenul pârâtei şi nici nu a făcut dovada existenţe unui dosar de fond având ca obiect raporturile dintre părţi.

Ori, deşi reclamanta a invocat în favoarea sa un drept de servitute legală, o eventuală constatare a sa nu poate fi  făcută pe calea ordonanţei preşedinţiale, cu atât mai mult cu cât acestea sunt elemente care vizează fondul dreptului.

În consecinţă, instanţa a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale, motiv pentru care a respins cererea formulată de reclamanta S.C. CEZ DISTRIBUŢIE S.A. în contradictoriu cu pârâta  S..................... având ca obiect ordonanţă preşedinţială, ca neîntemeiată.

La data de  20 iunie 2017 apelanta reclamantă .....................a declarat apel împotriva sentinţei nr. ..................... pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. .................... în contradictoriu cu  intimata-pârâtă ............................ solciitând instanţei ca prin hotărârea cde o va pronunţa să dispună  admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei atacate în sensul admiterii cererii astfel cum a fost formulată. La data de 04 iulie 2017 a depus la dosarul cauzei  motivele de apel.

În motivare, a arătat că, în mod eronat instanţa de fond a apreciat ca in speţa nu este îndeplinita condiţia urgentei, având în vedere că  ............................. a derulat lucrarea de investiţii « ...................... care a constat in înlocuirea liniei electrice subterane de 20 kV intre PT 694 si Punctul de conexiuni 451. A menţionat că, in vederea executării lucrării precizate anterior, a obtinut Certificatul de urbanism nr. .................... si Autorizaţia de Construire nr. 1351/21.12.2016 si a încheiat contractul de execuţie de lucrări nr. .....................

Pentru executarea acestei lucrări, echipa ............................ a efectuat manevre de asigurare a zonei de lucru in PT 694, insa dupa finalizarea lucrării nu i s-a mai permis accesul pentru a efectua manevrele necesare in vederea revenirii la schema normala de funcţionare, astfel cum rezulta din procesul verbal din 22.05.2017. Prin adresa nr. ......................... a solicitat din nou sa se permita accesul la PT 694, post de transformare amplasat in incinta ..........................., prin adresa nr. 1730/25.05.2017, parata .............. comunicând ca refuza sa permita accesul la PT 694, motivând ca in opinia sa nu exista urgenta si facand referire la o corespondenta anterioara cu privire la accesul la un alt post de transformare.

Urgenta prezentei cereri este motivata de faptul ca datorita refuzului paratei de a permite accesul pentru a efectua manevrele necesare in PT 694, exista riscul sa ramana fara alimentare cu energie electrica aproximativ 10 000 de consumatori casnici si noncasnici din zona de sud a municipiului Craiova, alimentaţi din cele 23 de posturi de transformare existente in bucla de 20 kv.

A susținut apelanta-reclamantă că instanţa de fond a retinut in mod eronat ca nu a indicat momentul pana la care ar trebui sa opereze aceasta măsură, însă prin cererea de chemare in judecata s-a specificat ca se solicită obligarea paratei sa perimita accesul la postul de transformare PT 694 amplasat in .............................pentru efectuarea manevrelor necesare in vederea revenirii la schema normala de funcţionare a instalaţiilor energetice din zona, in consecinţa solicitându-se  accesul pentru perioada necesara efectuării manevrelor in vederea revenirii la schema normala de funcţionare a instalaţiilor energetice.

Apelanta-reclamantă a considerat că instanta de fond nu a retinut ca aparenta dreptului este in favoarea .........................care beneficiază in conformitate cu Legea nr. 123/2012 de drept legal de uz si servitute, precum si faptul ca refuzul intimatei- parate de a permite accesul subscrisei la capacitatile energetice constituie contravenţie conform aceluiaşi act normativ.

Având in vedere aspectele menţionate anterior si dispoziţiile Legii nr. 123/2012 - Legea energiei electrice, prin adresa nr........................ a sesizat Inspectoratul de Politie Dolj - Secţia 2 Politie Craiova cu privire la savarsirea faptelor contravenţionale prevăzute de art. 93 punctul 28 si punctul 30 din Legea nr. 123/2012- Legea energiei electrice si a gazelor naturale.

S-a menţionat că, in conformitate cu dispoziţiile art. 93 punctul 28 din Legea nr. 123/2012 -Legea energiei electrice constituie contravenţie « refuzul clienţilor finali de a permite accesul la grupurile de măsurare, precum si la instalaţiile aflate in patrimoniul si/sau in gestiunea operatorului de distribuţie ori a operatorului de transport si de sistem ; »

Conform dispoziţiilor art. 93 punctul 30 din Legea nr. 123/2012 constituie contravenţie « interzicerea/impiedicarea de către persoane fizice sau juridice a exercitării drepturilor prevăzute de prezenta lege, de acces, uz si servitute, ori de restrângere a unor activitati, cu ocazia efectuării lucrărilor de retehnologizare, reparaţii, revizii, intervenţii la avarii, investiţii, mentenanta si/sau racordare de noi utilizatori si pentru defrişare sau a tăierilor de modelare, pentru crearea si menţinerea distantei regulamentare fata de reţelele electrice ;

Restricţionarea accesului societăţii reclamante la Postul de Transformare nr. 694 reprezintă un abuz din partea paratei, aceasta fapta fiind contravenţie conform art. 93 pct. 30 din Legea nr. 123/2012.

Refuzul nejustificat al paratei de a permite accesul in vederea efectuării manevrelor necesare in PT 694 are repercursiuni asupra siguranţei in alimentarea cu energie electrica a consumatorilor din zona.

A învederat instanţei că ............................ in calitate de operator de distributie- beneficiaza de un drept de uz si de servitute asupra terenurilor si bunurilor proprietatea publica sau privata a altor persoane fizice sau juridice si asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice conform art. 12 din Legea nr. 123/2012.

Drepturile de uz si de servitute de care beneficiază subscrisa conform Legii nr. 123/2012 au ca obiect utilitatea publica, au caracter legal si se exercita fara înscriere in Cartea Funciara pe toata durata existentei capacitatii energetice sau temporar, cu ocazia retehnologizarii unei capacitati in funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie in caz de avarie, conform art. 12 alin. 3 din Legea nr. 123/2012. Se învederează instanţei ca Postul de Transformare nr. 694 este proprietatea ........................... astfel cum rezulta din fisa mijlocului fix anexata.

Totodată, a invederat instanţei ca parata este de rea credinţa, deoarece condiţionează permiterea accesului de plata unor indemnizaţii la care de fapt nu are dreptul, aspect care rezulta si din adresa nr. ......................... emisa de ......................

Mai mult decât atat, in convenţia de exploatare nr. ......................, semnata de parata ................... se prevede la pct. 3.3. « Operatorul de distribuţie si consumatorul de energie electrica vor avea acces in instalaţiile din gestiunea proprie ce se găsesc in incinta comuna, asigurată contra pătrunderii persoanelor străine prin uşi metalice de accdes  prevăzute cu chei de deblocare ce se găsesc la ambele  unități de exploatare

In drept, au fost invocate dispoziţiile art. 470 NCPC, art. 996 si următoarele C.proc. Civ  şi Legea nr. 123/2012 - Legea energiei electrice si a gazelor naturale.

La data de 30.06.2017 intimata -pârâtă  .......................... a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului declarat de ........................... împotriva sentinţei civile ..................... pronunţată de Judecătoria Craiova în Dosarul nr. ........................... atât pe bază de excepţie cât şi pe fond ca fiind inadmisibilă întrucât nu îndeplineşte cumulativ condiţiile instituite prin norme de strictă interpretare ale art.996 şi urm. Ncpc.

A invocat excepţia  puterii de lucru judecat a SC 5689 din 18.04.2016 pronunţată de Judecătoria Craiova în Dosarul ..................... rămasă definitivă prin respingerea Apelului formulat de reclamantă conform deciziei ......................... pronunţată de Tribunalul Dolj.

Prin hotărârile amintite s-a respins tot o cerere de ordonanţă preşedinţială având aceleaşi părţi, cauză şi acelaşi obiect, cu prezenta cauză, cu precizarea că nu s-au modificat împrejurările de fapt care au justificat respingerea ordonanţei aspect care este în conformitate cu Art. 1002(1) NCPC.

Chiar dacă prin SC nr. ................... instanţa de fond a respins excepţia autorităţii de lucru judecat invocată, pe motiv că nu există identitate de obiect întrucât în cazul ...................... reclamanta a solicitat accesul la PT130 iar prin prezenta cauză se solicită accesul la PT694, considerând că acest aspect este greşit. Obiectul ordonanţei preşedinţiale presupune nu numai obiectul material - în speţă accesul la PT694, în prezenta cauză, respectiv accesul la PT130 în cauza în care s-au pronunţat hotărârile care se invocă ca având autoritate de lucru judecat ci şi dreptul subiectiv - dreptul de uz şi dreptul de servitute - în baza cărora ..................... solicită, prin ordonanţă preşedinţială, obligarea ..................... să permitem accesul la PT694. Ori atât în cadrul dosarului .................... cât şi îi cadrul prezentului dosar, reclamanta invocă acelaşi drept subiectiv, şi pe cale de consecinţă, se consideră că este identitate de obiect între cele două cauze chiar dacă identitatea este parţială, numai în ceea ce priveşte drepturile subiective.

Prin norme de strictă interpretare, ordonanţa preşedinţială aşa cum este e definită de Art.997 şi unu. NCPC, pentru a fi admisibilă trebuie să îndeplineasc cumulativ trei condiţii şi anume: urgenţa, vremelnicia şi neprejudicierea fondului. Justificarea pe care o invocă reclamanta nu reprezintă o urgenţă ci o supoziţie subiectivă a acesteia cum că s-ar putea periclita siguranţa în alimentarea cu energie electrică în zonă, iar instanţa de judecată nu poate aprecia urgenţa printr-o supoziţie subiectivă ci doar în raport de circumstanţele obiective ale cauzei care nu este dovedită de ...................... Urgenta în acest caz ar fi dacă ar exista o avarie a alimentării cu energie electrică a consumatorilor din zonă, care este intr-adevăr o urgenţă de remediat fără întârziere; în concret. ...................... confundă urgenta cu celeritatea.

De altfel aceleaşi argumente au fost invocate de reclamantă şi în cadrul procesului ce a făcut obiectul dosarului ....................tot în cadrul unei Ordonanţe Preşidenţiale, ordonanţă care a fost respinsă în conformitate cu .................... respectiv decizia ....................... care au stabilit că urgenţa nu este întrunită în cauză.

Instanţa de fond prin sentinţa civilă .................... pronunţată în dosarul ...................... în expunerea de motive la pag.4 alin.7 reţine că „In ceea ce priveşte condiţia urgenţei instanţa apreciază că aceasta nu este dovedită.,. Prin urmare intervenţia nu este determinată de remedierea unei stări de avarie sau de evitare a unui pericol pe cale să se producă sau iminent ci de raţiuni legale de un plan de modernizare a instalaţiei de furnizare energie electrică ce se întinde pe o perioadă mai lungă de timp.”

In concluzie măsura solicitată de reclamantă nu poate fi dispusă pe calea ordonanţei preşedinţiale deoarece în acest mod s-ar rezolva definitiv drepturile şi obligaţiile existente între părţi printr-o procedură prin care se pot lua doar măsuri vremelnice. De altfel legiuitorul prin pct.(5) al articolului citat mai sus dispune fără echivoc că „Pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul pe fond..”.

Neprejudicierea fondului nu instituie o obligaţie către instanţa competentă să se pronunţe asupra unei cereri de ordonanţă preşedinţială, să intre în cercetarea fondului cauzei ci doar să ,pipăie” aparenţa dreptului.

Reclamanta în mod greşit susţine la pag.3 alin. ultim a cererii introductive că aparenţa dreptului este în favoarea acesteia prin prisma Legii 123/2012, fără să menţioneze că şi ei îi revin anumite obligaţii faţă de ........................pe care refuză să le îndeplinească iar noi i-am solicitat reclamantei prin adresa noastră nr. .................. înregistrată Ia aceasta sub nr. .................., precum şi prin adresa ...................... primită de reclamantă sub nr........................să îndeplinească obligaţiile instituite de Legea 123/2012 şi să prezinte documentele prealabile după cum urmează:

să încheie un contract cu noi pe baza căruia să ne plătească indemnizaţii de comun acord stabilite, indemnizaţii care urmează a fi plătite începând cu 3 ani în urmă de la data încheierii contractului, contract pe care avea obligaţia să-l emită în cel mult 30 de zile de la data cererii noastre din 26.01.2016 - pe care nu l-a emis nici până în prezent

să precizeze cât de mare este zona de protecţie în jurul cablului şi zona de siguranţă am sugerat reclamantei de asemenea să împământeze vechiul cablul pe domeniul public care se află la 1,5-2 metri distanţă de actuala împământare care este pe terenul proprietatea noastră şi de asemenea să facă acest lucru şi cu PT90 şi PT694.

La cele arătate mai sus reclamanta nu a dat nici un răspuns, iar fără o convenţie prin care să plătească indemnizaţiile solicitate, care sunt în conformitate cu prevederile art.24 din Legea 123/2012, reclamanta nu poate avea un drept de uz şi de servitute asupra terenului proprietatea pârâtei având în vedere că această convenţie este un contract sinalagmatic cu drepturi şi obligaţii reciproce ale părţilor.

Examinând sentinţa apelată prin prisma motivelor de apel invocate şi a dispoziţiilor legale incidente în cauză, în conformitate cu dispoziţiile art. 476 şi urm. din Codul de Pr. Civilă, tribunalul constată că apelul nu este fondat, pentru următoarele considerente:

Prin apelul declarat împotriva sentinţei civile nr. ........................... pronunţată de Judecătoria Craiova, apelanta nu a formulat propriu-zis critici, ci a reluat, în motivarea apelului depusă la dosar la data de 04.07.2017, susţinerile din cererea de ordonanţă preşedinţială formulată în faţa primei instanţe.

De altfel, cum apelul nu a fost motivat în termen, potrivit dispoziţiilor art. 476 al. 2 din Codul de Pr. Civilă, judecarea acestuia se face pe baza celor invocate la prima instanţă.

Aşa fiind, Tribunalul constată că prima instanţă a stabilit corect, raportat la normele de procedură privind judecarea cererii de ordonanţă preşedinţială, că reclamanta-apelantă urmăreşte să-şi realizeze însăşi fondul dreptului anume şi obligarea pârâtei să-i permită accesul pe terenul său, invocând o servitute legală.

Chiar dacă a invocat în drept dispoziţiile referitoare la ordonanţa preşedinţială, instanţa este datoare să verifice aparenţa dreptului şi în niciun caz nu se poate pronunţa pe fondul dreptului dedus judecăţii.

Prin urmare, analizând judicios condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale, prima instanţă a constatat că acestea nu sunt îndeplinite în cauză, că nu există pe rolul instanţelor o acţiune de drept comun care să vizeze dreptul sau de acces la postul de  transformare indicat, că nu există urgenţă în luarea unei măsuri vremelnice.

Având în vedere considerentele de fapt şi de drept arătate, Tribunalul constată că sentinţa apelată este temeinică şi legală şi în temeiul dispoziţiilor art. 480 al. 1 din Codul de Pr. Civilă va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul  formulat de apelanta-reclamantă ...............................  împotriva sentinţei nr. ......................... pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. .......................... în contradictoriu cu  intimata-pârâtă ............................., având ca obiect ordonanţă preşedinţială.

Definitivă.