Contestaţie la executare

Decizie 528/2018 din 23.04.2018


Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:051.000528

Cod operator 2442/244...........

Dosar nr. .........../...........0.........../2016

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 528/2018

Şedinţa publică din Aprilie 2018

Completul compus din:

Preşedinte ...........

Judecător ...........

Grefier ...........

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de apelanta intimată ........... împotriva încheierii nr............ din 07.12.2017 pronunţată de Judecătoria Tg Jiu în dosarul nr............/...........0.........../2016 în contradictoriu cu intimata contestatoare ........... ........... ............

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimatul contestator avocat ........... ..........., în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care nemaifiind cerere de formulat se acordă cuvântul pe apelul declarat de către intimată.

Avocat ........... ........... solicită instanței respingerea apelului declarat și menținerea ca legală și temeinică a  hotărârii  atacate, pentru motivele detaliate în întâmpinare, susținând că prima instanță a procedat în mod corect raportându-se la dispozițiile art. 1578 Cod civil. Cu privire la prescripția executării silite arată că sunt îndeplinite și condițiile prescripției dreptului de a cerere executarea silită.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti la data de 29.11.2016 sub nr. .........../...........0.........../2016, contestatoare ........... ........... ...........  (n. ...........) a solicitat instanţei ca, prin sentinţa ce o va pronunţa în contradictoriu cu intimata ..........., să se dispună anularea formelor de executare, inclusiv a încheierii de încuviinţare a executării silite întocmite în dosarul execuţional nr. .........../2016 al BEJ ........... ..........., cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii a arătat că în data de 22.11.2016 i s-a transmis de către angajator, faptul că s-a dispus măsura înfiinţării popririi asupra veniturilor salariale de către BEJ ........... ..........., fapt pentru care a solicitat eliberarea unor copii de pe adresa de înfiinţare şi de încuviinţare a executării silite, ocazie cu care a constatat că în cuprinsul actelor execuţionale s-a menţionat în mod eronat adresa de domiciliu a debitorului, aspect care a condus la neprimirea somaţiei.

A subliniat contestatoarea că înţelege să invoce excepţia inopozabilităţii cesiunii contractului de credit în ceea ce o priveşte în raport de disp. art. 1578 alin 1 lit b Cod civil, întrucât nu a fost informată asupra cesiunii de creanţă şi nici nu a acceptat schimbarea titularilor contractului de credit, aspect asupra căreia Curtea de Apel Bucureşti a statuat în doctrină „Contractul de cesiune de creanţă încheiat între BCR SA şi DDM E AG nu este opozabil intimatei reclamante, apelanta nefăcând dovada că acesteia i-a fost notificată cesiunea prin executor judecătoresc sau că a acceptat-o expres, prin înscris autentic, drept pentru care executarea silită este nelegală, fiind realizată cu încălcarea normelor de ordine publică privind informarea debitorului asupra cesiunii de creanţă”.

Totodată, în temeiul art. 6 din Decretul 167/1958 a invocat şi excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită raportat la data încheierii presupusului contract de credit, respectiv 2007, trecând mai mult de 9 ani.

Cu privire la fondul cauzei, contestatoare a susţinut că prin hotărârea  pronunţată la data de 05.06.2015 în dosarul nr. .........../299/2015, Judecătoria Sector 1 a respins cererea de învestire cu formulă executorie formulată de cesionarul ..........., rămasă definitivă prin decizia civilă nr. 4068/2015 a Tribunalului Bucureşti, fiind astfel stabilit cu putere de lucru judecat că cesionarul nu deţine un titlu executoriu în ceea ce o priveşte, întregul demers execuţional fiind nelegal, întrucât este realizat cu încălcarea puterii lucrului judecat a hotărârilor definitive precitate.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art.712 şi urm. C.pr.civ. .

În dovedirea cererii sale, reclamanta contestatoare a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

S-au ataşat cererii de chemare în judecată, copie de pe încheierea de încuviinţare a executării silite din 2............05.2016 pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti în dosarul nr. .........../...........0.........../2016, adresa de înfiinţare a popririi, certificat de căsătorie, cartea de identitate de contestatoarei, extras de pe portalul Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti cu privire la dosarul nr. .........../299/2015.

La data de 19.12.2016 contestatoarea a formulat precizare la acţiune prin care şi-a completat cadrul procesual dedus judecăţii sub aspectul obiectului, în sensul că a solicitat şi întoarcerea executării silite.

În cauză intimata ........... a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia netimbrării cererii în raport de prevederile ........... alin ........... din OUG 80/201........... şi excepţia tardivităţii conform art. 715 alin 1 pct ........... C.pr.civ.

În ceea ce priveşte excepţia prescripţiei extinctive invocată de contestatoare, a solicitat respingerea acesteia, întrucât  dreptul de a cere executarea silită nu este prescris în raport de prevederile art. 706 alin 1 şi 2 C.pr.civ. .

Dezvoltând, a susţinut că faţă de situaţia că debitoarea nu a achitat ratele, astfel cum au fost stabilite prin contract, la data de 11.09.201..........., RBS Bank S.A a notificat contestatoarea cu privire la cesiunea contractului de credit şi că, potrivit înscrisurilor existente la dosarul cauzei, sesizarea executorului cu cererea de executare silita s-a făcut anterior expirării termenului de trei ani de la momentul în care s-a născut dreptul creditorului pentru a solicita executarea silită.

Apreciază, contestatoarea că toate actele de executare emise de BEJ ........... ........... sunt legale şi temeinice, fiind date cu respectarea dispoziţiilor legale prevăzute de codul de procedură civilă şi că decizia Tribunalului Bucureşti de respingere a cererii de investire cu formulă executorie a contractului nr. .........../2007, nu are putere de lucru judecat.

În continuare, intimata arată că susţinerea contestatoarei, potrivit căreia contractul de credit nu ar fi titlu executoriu, nu este întemeiată, întrucât potrivit dispoziţiilor art. 6...........8 alin. 1 pct. 4 C.pr.civ., sunt titluri executorii şi pot fi puse in executare silită, titlurile de credit sau alte înscrisuri cărora legea le recunoaşte puterea executorie, legiuitorul definind la art. 640, titlul de credit ca fiind cambia, biletul la ordin şi cecul, precum şi alte titluri de credit dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute în legea specială.

Astfel, apreciază contestatoarea că, titlul de credit este un înscris emis de către o banca sau o instituţie de credit, care conferă deținătorului sau dreptul de creanţa precis determinat în cuprinsul său şi care se poate referi la dreptul de a primi sau de a transmite o sumă de bani, garantarea unui credit, aspecte care pot fi coroborate inclusiv cu prevederile art. 120 din OCG 99/2006, cu menţiunea însă că aceste dispoziţii nu sunt restrictive, ci enumerative, exemplificative, legea nelimitând noțiune de titlu de credit sau de titlu executoriu. Ca atare, cererea de acordare a împrumutului pentru uz personal şi a cardului de credit nr. ........... din 20.12.2007 reprezintă un contract de credit, respectiv un titlu executoriu, cu atât mai mult cu cât potrivit dispoziţiilor inserate în cuprinsul contractului se stipulează expres că semnătura dată de contestator este dată şi valorează acord faţă de prevederile versiunii JS 1.0............ a cererii de acordarea a împrumutului pentru uz personal, contractul de credit, acord de consultare a bazei de date a Centralei Riscurilor Bancare, acord de transmitere, prelucrare si consultarea a informaţiilor.

Consacrarea, prin art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, a caracterului executoriu al contractelor de credit, încheiate de o instituţie de credit, este impusă pentru a permite executarea silită a unei obligaţii (creanţe), iar nu a unui înscris, acesta fiind doar materializarea izvorului obligaţiei respective. În consecinţă, caracterul executoriu este asociat cu creanţa, iar nu cu înscrisul ca atare şi, atâta timp cât legiuitorul a acordat contractelor de credit caracterul de titluri executorii, creanţa însăşi a devenit una executorie, astfel încât atributul executorialităţii nu se constituie într-un aspect de drept procesual, aşa cum a susţinut titularul sesizării, ci a devenit o calitate a creanţei, care se transmite prin cesiune.

Totodată, a subliniat că prevederile art. 120 din Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, nu a conferit contractelor de credit trăsătura de titlu executoriu in considerarea persoanelor semnatare ale unor asemenea contracte, ci a naturii respectivelor convenţii. Modificarea părţilor originare ale actului juridic care constituie titlu executoriu nu afectează substanţa titlului executoriu, poziţia cesionarului fiind aceea a unui veritabil succesor cu titlu particular, care preia astfel toate drepturile pe care cedentul le avea în legătura cu creanţa, iar în speţă, înscrisul care a fost pus în executare conţine toate elementele esenţiale ale unui contract de credit astfel că intitularea acestuia „cerere" şi nu „contract" nu este decât un aspect formal ce nu poate constitui un impediment la executarea silită.

A evidenţiat intimata faptul că la momentul cesiunii de creanţă, creanţa era certă, lichidă şi exigibilă, fiind comunicată debitoarei, notificarea, conform înscrisurilor anexate întâmpinării şi că după cesiunea de creanţă, nu s-au mai calculat dobânzi sau penalităţi la debitul restant, fapt pentru care în ipoteza în care contestatoarea înțelege să conteste debitul cuantumul penalităților şi/sau al dobânzilor aplicate de către instituţia bancara, în speţă cedentul RBS Bank, va înţelege să invoce excepţia inadmisibilității în conformitate cu dispoziţiile art. 71........... alin. (2) N.C.pr.civ.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, pe considerentul că între RBS Bank (fosta ABN-AMRO Bank) şi contestatoare s-a încheiat la data de 20.12.2007, contractul de credit, cerere de acordare a împrumutului pentru uz personal nr. ..........., debitorul având obligaţia de a restitui integral suma primită şi să plătească dobânda şi comisioanele bancare la termenele şi în sumele convenite prin contract, precum şi asigurările stabilite în contractul de credit bancar, sume care pe lângă debit, dobânzi şi comisioane au intrat şi cheltuielile de executare.

A mai menţionat că la data de 14.08.201........... RBS Bank (România) S.A. (fosta ABN-AMRO Bank) în calitate de cedent a încheiat contractul de cesiune de creanţe cu APS Fund Alpha Uzavreny Investict Fond AS şi Asset Leasing IFN SA în calitate de cesionar, aceasta din urmă cesionând creanţa către DDM INVEST XX la data de 28.08.201............

În continuare, a mai arătat că, cesiunea de creanţă a fost notificată astfel cum este prevăzut de art. 1578 Cod Civil, înaintând către debitoare contestatoare, notificări privind încheierea contractului de cesiune între părți şi solicitându-i achitarea debitului pe cale amiabilă, însă fără nici un rezultat, fapt pentru care a fost demarată procedura de executare silită pentru recuperarea creanţei datorate şi înscrierea în  Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, cesiunea drepturilor fiind definitivă şi irevocabilă.

Totodată, intimata a solicitat respingerea şi a petitului de cerere privind întoarcerea executării silite, deoarece contestatoarea nu a făcut dovada, în concret, a bunurilor sau a veniturilor executate, astfel cum prevăd disp. art. 72........... alin 1 C.pr.civ. .

În apărare au fost invocate dispoziţiile art. 205 şi urm C.pr.civ. şi art. 622 şi urm C.pr.civ. .

Prin sentinţa civilă nr. .........../14.0............2017 pronunţată de Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti în dosarul nr. .........../...........0.........../2016 a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tg Jiu.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg Jiu la data de 1............04.2017, sub nr. .........../...........0.........../2016 şi repartizată aleatoriu spre soluţionare, completului cu indicativul C1.

În baza art. 717 alin 2 C.pr.civ., instanţa a dispus emiterea unei adrese către BEJ ........... ........... pentru a înainta copie certificată cu originalul de pe dosarul de executare silită nr. .........../2016, răspunsul la solicitările instanţei fiind remis la data de 09.06.2017 (filele 11-120).

Prin încheierea de şedinţă din data de 05.07.2017 s-a dispus suspendarea cauzei în conformitate cu dispoziţiile art. 242 alin 1 C.pr.civ., pentru neîndeplinirea obligaţiilor stabilite de instanţă în sarcina reclamantei contestatoarei, în sensul nedepunerii dovezii de achitare a sumei de ...........7 lei, reprezentând contravaloarea copiei dosarului execuţional nr. .........../2016.

La data de 21.09.2017 contestatoarea a formulat cerere de repunere a cauzei pe rol (fila 1......................), fiind acordat termen de judecată la data de 08.11.2017.

Prin Hotărârea nr. .........../0........................2017 a Colegiului de Conducere a Judecătoriei Târgu Jiu s-a dispus desfiinţarea completului de judecată cu indicativul C1, iar conform dispoziţiile art. ...........4 din Hotărârea 1...........75/17.12.2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, s-a procedat la repartizarea acestei cauze, conform procesului-verbal din 04.............2017, pe baza criteriului ciclic, completului cu indicativul C 21.

Sub aspectul materialului probator administrat în cauză, în temeiul art. 258 alin 1 raportat la art. 255 alin 1 C.pr.civ., instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisurile de la dosar.

Prin încheierea nr. ........... din 07.12.2017 pronunţată de Judecătoria Tg Jiu în dosarul nr............/...........0.........../2016 s-a respins excepţia netimbrării şi excepţia tardivităţii invocate prin întâmpinare; s-a admis contestaţia la executare aşa cum a fost precizată contestaţia la executare formulată de către contestatoarea ........... ........... ........... (n. ...........), în contradictoriu cu intimata ...........; s-a dispus anularea tuturor formelor şi actelor de executare silită întreprinse în dosarul de executare silită nr. .........../2016 al BEJ ........... ...........; s-a dispus întoarcerea executării silite în cauză prin restituirea de către intimat a sumelor reţinute şi executate silit de la contestatoare în cadrul dosarului de executare silită nr. .........../2016 al BEJ ........... ...........; s-a respins cererea de suspendare ca rămasă fără obiect; s-a dispus restituirea taxei de timbru pentru contestaţia la executare în sumă de 96...........,71 lei, achitată cu chitanţa nr. .........../14.12.2016 eliberată de Municipiul Tg. Jiu lei, către contestatoare la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri şi a obligat intimata la cheltuieli de judecată în favoarea contestatoarei în sumă de 407 lei.

Pentru a pronunţa această încheiere, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Contestatoarea solicită anularea formelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. .........../2016  al BEJ  ........... ..........., iar  creditoarea a  invocat  excepţia  netimbrării şi tardivităţii.

Deliberând cu privire la excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată, instanţa a reţinut că pentru a dispune asupra oricărei cereri, instanţa  trebuie să fie mai întâi legal investită, acest aspect realizându-se, printre altele, şi prin plata taxei de timbru.

Potrivit dispoziţiilor art............ din OUG NR.80/201..........., în materia executării silite, următoarele cereri se taxează astfel: a) cereri pentru învestirea cu formulă executorie a titlurilor, altele decât hotărârile judecătoreşti, pentru fiecare titlu - 20 lei; b) cereri de suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii - 50 lei  (2) În cazul contestaţiei la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestaţia la executare se taxează cu ...........0 lei.”

Raportat la aceste dispoziţii legale, prin rezoluţia judecătorului din 06.12.2016 s-a comunicat reclamantei contestatoare, prin comunicare, obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 96...........,71 lei, pentru contestaţia la executare, sub sancţiunea anulării cererii ca netimbrată, adresa de comunicare fiind comunicată contestatoarei  la cutia poştală, la domiciliul menţionat în acţiune, în data de 1............12.2016.

Potrivit art. ...................... alin.(1) din OUG nr.80/201..........., taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege, iar conform art. 197 C. proc.civ. în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii, iar netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii.

A constatat instanţa că, reclamanta - contestatoare a achitat taxa judiciară de timbru, în conformitate cu dispoziţiile OUG nr. 80/201..........., cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 96...........,71 lei, potrivit chitanţei Seria .........../2016 nr. .........../14.12.2016, aflată la fila 22 din dosarul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, motiv pentru care a respins excepţia netimbrării cererii invocată de intimată prin întâmpinare,

În ceea ce priveşte excepţia tardivităţii  introducerii  contestaţie la executare  invocată  prin întâmpinare  de  intimata , instanţa  a reţinut  că potrivit art. 714 alin.(1) C.pr.civ dacă prin lege nu se prevede altfel, contestaţia privitoare la executarea silită propriu-zisă se poate face în termen de 15 zile de la data când: 1. contestatorul a luat cunoştinţă de actul de executare pe care îl contestă; 2. cel interesat a primit comunicarea ori, după caz, înştiinţarea privind înfiinţarea popririi. Dacă poprirea este înfiinţată asupra unor venituri periodice, termenul de contestaţie pentru debitor începe cel mai târziu la data efectuării primei reţineri din aceste venituri de către terţul poprit; ............ debitorul care contestă executarea însăşi a primit încheierea de încuviinţare a executării sau somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazurile în care nu a primit încheierea de încuviinţare a executării şi nici somaţia sau executarea se face fără somaţie.

În speţă, instanţa a reţinut că  reclamanta contestatoare a promovat  contestaţia împotriva executării silite  la data de  29.11.2016,  în  termenului legal de 15 zile prevăzut de  disp. art. 714  alin.1 pct.2 C.pr. civ., întrucât a primit somaţia la data de  22.11.2016 – f.7........... din dosarul Judecătoriei Tg Jiu,  motiv pentru care a respins  excepţia  tardivităţii  formulării  contestaţie la executare.

Pe fondul cauzei instanţa a reţinut că, între contestatoarea ........... (actualmente) ........... ........... ..........., în calitate de debitor împrumutat, şi ABN AMBRO Bank (Romania) SA, în calitate de creditor împrumutător s-a încheiat la data de 20.12.2007, contractul de credit nr. ..........., pentru suma în cuantum de 6650 Euro, pe o perioadă de 96 luni (f. 14-15 – dosarul Judecătoriei Tg Jiu).

Prin contractul de cesiune de creanţă încheiat la data de 14.08.201........... între RBS Bank (Romania) SA în calitate de cedent şi APS Fund Alpha şi Asset Leasing IFN SA, în calitate de cesionară, a fost cesionată creanţa rezultată din contractul de credit nr. .........../2007, aşa cum rezultă din contractul de cesiune aflat la filele 16-18. Ulterior, potrivit contractului de cesiune de creanţe din 28.08.201..........., APS Fund Alpha a cedat la rândul său, cesiunea de creanţă, cesionarei ..........., (filele 22-2...........).

La data de 09.05.2016, intimata cesionară ........... a depus la sediul  BEJ  ........... ..........., cererea de executare silită formulată împotriva debitoarei ........... ........... ........... în baza titlului executoriu, reprezentat de contractul de credit nr. .........../2007.

Cererea de încuviinţare a executării silite mai sus menționată a fost înregistrată la BEJ ........... ..........., conform înscrisului ataşat în copie la fila 1........... din dosar, iar prin încheierea din 09.05.2016 a fost admisă cererea creditoarei intimate, dispunându-se înregistrarea cererii de executare silită în registrul general al BEJ ........... ........... şi deschiderea dosarului de executare silită nr. .........../2016 împotriva debitoarei ........... ........... ............

Potrivit art.  1578 din Noul Cod Civil, debitorul este ţinut să plătească cesionarului din momentul în care acceptă cesiunea printr-un înscris cu dată certă sau primeşte o comunicare scrisă a cesiunii, pe suport hârtie sau în format electronic, în care se arată identitatea cesionarului, se identifică în mod rezonabil creanţa cedată şi se solicită debitorului să plătească cesionarului. În cazul unei cesiuni parţiale, trebuie indicată şi întinderea cesiunii. În acelaşi timp, textul de lege prevede că înainte de acceptare sau de primirea comunicării, debitorul nu se poate libera decât plătind cedentului, atunci când comunicarea cesiunii este făcută de cesionar, debitorul îi poate cere acestuia să îi prezinte dovada scrisă a cesiunii, iar până la primirea unei asemenea dovezi, debitorul poate să suspende plata; comunicarea cesiunii nu produce efecte dacă dovada scrisă a cesiunii nu este comunicată debitorului.

Aplicând aceste prevederi legale în speţă, s-a reţinut faptul că intimatul nu a făcut dovada acceptării sau a comunicării scrise a cesiunii către debitor, potrivit art. 1578 alin. 1 lit. a şi b din Noul Cod Civil. Astfel prima cesiune a fost înscrisă în Arhiva electronică (fila 16 vol II), însă pentru cea de-a doua cesiune de creanţă, deşi intimata a depus la dosar Notificarea din 11.09............01........... - fila 28, vol.II, nu a făcut dovada comunicării către debitoare. Borderoul pentru obiecte de corespondenţă cu indicaţia ,,Recomandat cu confirmare de primire” înaintat la data de 29.0............201........... către Oficiul Poştal București 84 (fila ...........2) nu face dovada comunicării în lipsa dovezii de înmânare. 

Astfel, în lipsa comunicării sau acceptării cesiunii, potrivit dispoziţiilor legale, cesiunea de creanţă nu produce niciun efect, deşi creanţa a fost deja transmisă către cesionar – contractul îşi produce efectele doar între părţile cesiunii, nu şi faţă de debitorul cedat, care reprezintă un terţ specific al cesiunii de creanţă. Debitorul cedat este îndreptăţit să se comporte ca şi cum cesiunea nu ar exista, chiar dacă ştie de ea pe o altă cale decât comunicarea sau acceptarea cesiunii, raportat la prev. art. 1582 alin. 1 din Noul Cod Civil. 

În acest context, instanţa a reţinut, în primul rând, faptul că prin contractul de cesiune s-a cesionat către intimat creanţa rezultata din contractul de credit, datorată de contestatoare faţă de RBS Bank (Romania) SA, împreună cu accesoriile ei.

Executarea silită se pate efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori al unui alt înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. În opinia instanţei, contractul de cesiune de creanţă nu constituie titlu executoriu, deoarece legea nu îi conferă acest caracter. Cu privire la problema de drept dedusă judecăţii instanţa a reţinut că aceasta este aceea dacă acel caracter de titlu executoriu al contractului de credit, s-a apreciat exclusiv în persoana instituţiei bancare şi a debitorului împrumutat sau se aplică şi cesionarului în cazul cesiunii de creanţă a contractului de credit. Asupra acestei probleme de drept, instanţa a apreciat că atunci când creditorul care solicită executarea silita a unui contract de credit este creditorul cesionar în urma încheierii unei cesiuni de creanţă cu instituţia de credit, executarea silita este lipsita de un titlu executoriu. În argumentarea acestei opinii, s-a reţinut că, potrivit art. 120 din O.U.G. 99/2006 contractele de credit, inclusiv contractele de garanţie reală sau personală încheiate de instituţiile de credit constituie titluri executorii. Aşadar, valoarea de titlu executoriu al unui înscris, altul decât o hotărâre judecătorească, trebuie expres statuată de legiuitor. Însă, ca instrument juridic care conferă calitatea de creditor al obligaţiei pecuniare, contractul de cesiune de creanţă nu are natura juridică a unui contract de garanţie( reală sau personală) în sensul celor arătate mai sus. Ca urmare, nu se poate extrapola caracterul de titlu executoriu prevăzut de art. 120 din OUG 99/2006 în privinţa contractului de cesiune de creanţă. Este adevărat că cesiunea de creanţă implică transmiterea creanţei împreună cu accesoriile şi garanţiile sale, potrivit ar. 1...........96 din vechiul Cod civil, aplicabil speţei de faţă. Potrivit art. 1...........96 din vechiul Cod civil, vinderea sau cesiunea unei creanţe cuprinde accesoriile creanţei, precum cauţiunea, privilegiul şi ipoteca. Noţiunea de creanţă, de garanţii, de accesorii priveşte materialitatea, substanţa dreptului dedus judecăţii, iar nu atributul executorialităţii sale, aspect de drept procesual. Cu toate acestea, este greşit a interpreta că transferul creanţei implică şi transmiterea valorii sale de titlu executoriu, întrucât caracterul de titlu executoriu al creanţei nu este un accesoriu al dreptului cedat, ci un atribut pe care legiuitorul l-a prevăzut expres sau nu pentru acest contract. În cazul contractelor de garanţie reală şi personală aferente contractului de credit a fost reglementat în mod expres caracterul de titlu executoriu. În cazul cesiunii de creanţă nu a fost prevăzut în mod expres acest caracter.

În acelaşi sens, instanţa a reţinut că legiuitorul a înţeles să confere caracter de titlu executoriu contractului de credit în considerarea persoanei creditorului, respectiv a instituţiei de credit care acordă împrumutul bancar, titlul executoriu fiind raportat strict cu privire la obiectul său: debitul principal şi accesoriile, precum şi la subiectele sale: instituţia bancară şi debitorul.

Cesiunea de creanţă reprezintă, pe de altă parte, un contract de sine stătător, care poate comporta transformări în planul întinderii dreptului de creanţă şi care poate fi şi trebuie să fie, la rândul său, supus analizei judecătorului în ceea ce priveşte întinderea creanţei pretinse pe calea unei acţiuni de drept comun, debitorul cedat având, la rândul său, posibilitatea invocării unor apărări, precum inopozabilitatea cesiunii de creanţă, aspecte care privesc fondul dreptului, iar ulterior obţinerii unui titlu executoriu, cesionarul creditor se poate adresa executorului judecătoresc în vederea executării silite.

În concluzie, întrucât societatea intimată nu a făcut dovada calităţii de creditoare faţă de debitorul cedat, executarea silită a fost începută şi continuată în mod nelegal, la cererea acesteia, instanţa consideră  că sub acest aspect executarea silită în dosarul execuţional nr. .........../2016 al BEJ ........... ........... s-a realizat în lipsa unui titlu executoriu. Astfel, s-a apreciat că nici nu se mai impune analizarea celorlalte motive invocate de către contestatoare, în condiţiile în care executarea silită începută în dosarul menţionat este lipsită de temei, respectiv de existenţa unui titlu executoriu.

În condiţiile în care din dosarul de executare silită rezultă că în cauză au fost poprite sume de bani din contul contestatoarei, fără a se putea însă cuantifica suma totală reţinută, în temeiul art. 724 C.pr.civ., instanţa a dispus întoarcerea executării silite în cauză prin restituirea de către intimat a sumelor reţinute şi executate silit de la contestatoare în cadrul dosarului de executare silită nr. .........../2016 al BEJ ........... ............

Având în vedere prevederile art. 719 alin. (1) C.proc. civ. potrivit căruia ,,până la soluţionarea contestaţiei la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părţii interesate şi numai pentru motive temeinice, instanţa competentă poate suspenda executarea” si faţă de situaţia că instanţa s-a pronunţat asupra cererii având ca obiect contestaţie la executare, astfel, a fost respinsă cererea de suspendare ca rămasă fără obiect.

Cu privire la taxa de timbru aferentă contestaţiei la executare, în temeiul art. 45 din OUG nr.80/201..........., instanţa a dispus restituirea taxei de timbru în sumă de 96...........,71 lei achitată cu chitanţa nr. .........../14.12.2016 eliberată de Municipiul Tg. Jiu, către contestatoare la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Potrivit  disp. art. 45........... C.pr. civ.  partea care pierde procesul va fi obligată,  la cererea părţii  care  a câştigat, să  îi  plătească acesteia  cheltuieli de judecată, astfel că a fost obligată  intimata la plata sumei de 407 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către contestatoare, reprezentând ...........7 lei cheltuieli ocazionate de copia dosarului de executare şi ...........00 lei taxă de timbru pentru întoarcerea executării.

Împotriva acestei încheierii a formulat apel intimata ..........., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a încheierii atacate şi pe fond respingerea contestaţiei la executare ca neîntemeiată.

Susţine că în data de 07.12.2017 instanţa de fond a dispus admiterea contestaţiei la executare formulata de contestatorul-debitor ........... ........... ..........., reţinând ca nu s-a făcut dovada notificării cesiunii de creanţa, precum faptul că lipsește titlul executoriu, întrucât după cesiune contractul de credit si-a pierdut caracterul de titlu executoriu.

Cu privire la lipsa notificării cesiunii dc creanţă, instanţa de fond s-a aflat într-o gravă eroare, întrucât apelanta a făcut dovada acceptării sau a comunicării scrise a cesiunii către debitor, potrivit art. 1578 alin.1 lit a si b din NCPC, fiind îndeplinite obligaţiile prevăzute de aceste dispoziţii legale.

In acest sens, susține că a depus în dosarul de fond, anexat întâmpinării, notificarea cesiunii de creanţa si dovada notificării debitorului cedat din data de 11.09.201..........., respectiv borderoul pentru obiecte de corespondentă cu indicația recomandat cu confirmare de primire, înscris care până la proba contrară reprezintă dovada transmiterii notificării de cesiune către debitor.

Menţionează că nu au fost citaţi pentru a se conforma acestei obligaţii suplimentare in sensul de a depune suplimentar o altă dovadă a notificării către debitor a cesiunii de creanţă.

Totuşi, nu exclude posibilitatea ca instanţa de fond să pună în vedere părţilor să depună la dosar înscrisuri considerate a fi concludente, utile si pertinente soluţionării cauzei, respectiv dovada primirii notificărilor de cesiune de către debitoare, astfel depune  plicul neridicat de către debitor ce poarta menţiunea AR 69017, menţiune care se regăseşte inserata si in notificarea de cesiune depusa la dosarul de fond. Numărat AR 69017 inserat în trimiterea poștala a fast menţionat de către expeditor, întrucât el este cel care completează confirmarea de primire, iar numărul care se observă pe plic este cel din notificarea ce se regăseşte in interiorul plicului, plicul fiind de tipul celor cu fereastra transparenta, astfel, critica instanţei este neîntemeiata având in vedere considerentele mai sus expuse.

In ceea ce priveşte contractele de cesiune încheiate arătă că au fost respectate toate dispoziţiile legale referitor la opozabilitatea cesiunii de creanţa fata de debitorul cedat cu respectarea art.1...........9........... C.civ. (art. 1587 NCC), acesta fiind notificat atât cu privire la schimbarea denumirii ABN AMRO BANK ROMANIA SA în RBS BANK ROMANIA SA. cât şi cu privire la  cesiunea contractului de credit către DDM IKVEST XX AG.

Sub aspectul naturii sale juridice, cesiunea de creanţa se încheie valabil prin simplul acord de voinţa al părţilor, consimţământul debitorului cedat nu se cere deoarece nu este parte în contractul de cesiune, cesiunea de creanţa are ca efect transferul dreptului de creanţa din patrimoniul cedentului în patrimoniul cesionarului, creanţa se transmite asa cum a existat in patrimoniul cedentului, păstrându-și natura civila sau comerciala, cu toate accesoriile si garanțiile ei. Fata de terţi, cesiunea de creanţa produce efecte în sensul ca le este opozabila din momentul îndeplinirii cerinţelor de publicitate.

Astfel, aceasta este dovada înscrierii în AEGRM a cesiunii de creanţa, dublată de notificarea debitorului referitor la cesiunea contractului sau de credit are efect de opozabilitate fată de terţi, însă opozabilitatea, trebuie analizată exclusiv din perspectiva subiectului/subiecților de drept cărora li se poate realiza plata in mod valabil dar si a celorlalte modalități de stingere a creanţei cedate în raporturile cu cedentul sau/si cesionarul. Practic, in cazul în care debitorul cedat nu a realizat vreun act susceptibil a conduce la stingerea creanţei a format obiectul cesiunii, acesta nu se poate prevala de inopozabilitatea, acestei operaţiuni pentru a paraliza procedura de executare silita declanșată de cesionarul devenit creditor, pentru că nu justifica existenta unui interes legitim în derularea unui astfel de demers, iar o astfel de posibilitate ar reprezenta o valorificare a conduitei sale culpabile de a nu executa de bunăvoie obligaţia pe care şi-a asumat-o faţă de creditorul iniţial.

Totodată precizează că a ataşat întâmpinării, depuse in dosarul de fond, si contractul cesiune de creanţe încheiat între APS FUND ALPHA UZAVRENY INVESTlCNI FOND si ........... in data de 28.08.201........... si anexa, astfel, creanţa deținuta în temeiul contractului nr. ........... a fost cesionata către apelantă prin cele doua contracte de cesiune mai sus evidenţiate.

De asemenea, susţine că lipsa notificării cesiunii de creanţa către contestator nu atrage nulitatea actelor de executare silita, deoarece aceasta lipsă nu este sancţionată cu nulitatea cesiunii, ci cu inopozabilitatea cesiunii fată de debitorul cedat care avea posibilitatea sa-si achite creanţa către creditorul iniţial –cedentul RBS Bank -până la momentul comunicării actelor din dosarul de executare nr............/2016 de către executorul judecătoresc ........... ..........., depunând în acest sens practica judiciara: încheierea nr. .........../17.07.2017 pronunţată in dosarul nr............/271/2017 de Judecătoria Oradea, definitiva prin respingerea apelului, considerând că motivarea instanţei de fond este neîntemeiată având in vedere considerentele mai sus expuse.

În ceea ce priveşte critica adusă de contestator potrivit căreia contractul de credit nu ar fi titlu executoriu, reţinută şi de instanţa de fond, solicită instanţei de judecata respingerea acestei excepţii motivat de următoarele împrejurări.

Referitor la expunerea contestatorului, dar si a instanţei de fond în sensul că, contractul de credit nu este titlul executoriu, învederează faptul că potrivit dispoziţiilor art. 6...........8 alin.1 pct.4 NCPC sunt titluri executorii si pot fi puse în executare silită, titlurile de credit sau alte înscrisuri cărora legea le recunoaşte puterea executorie.

La art. 640 NCPC legiuitorul defineşte titlul de credit ca fiind cambia, biletul la ordin si cecul, precum si alte titluri de credit daca îndeplinesc condiţiile prevăzute în legea speciala.

Astfel, titlul de credit este un înscris emis de către o banca sau o instituţie de credit, care conferă deținătorului sau dreptul de creanţă precis determinat în cuprinsul sau si care se poate referi la dreptul de a primi sau de a transmite o suma de bani, garantarea unui credit. Aceste aspecte pot fi coroborate inclusiv cu prevederile art.120 din OUG 99/2006, cu menţiunea ca acele dispoziții nu sunt restrictive, ci enumerative. Exemplificative, legea nelimitând noţiune de titlu dc credit sau de titlu executoriu.

Totodată, arată că, contractul nr.071218P1L0248 reprezintă un contract de credit, respectiv un titlu executoriu, cu atât mai mult, cu cât, potrivit dispoziţiilor inserate in cuprinsul contractului se stipulează expres că semnătura dată de contestator este data si valorează acord fată de prevederile versiunii PIL 1.0............ a cererii de acordarea a împrumutului pentru uz personal, contractul de credit, acord de consultare a bazei de date a centralei Riscurilor Bancare, acord de transmitere, prelucrare si consultarea a informațiilor. Consacrarea, prin art.120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.99/2006, aprobata cu modificări şi completări prin Legea nr.227/2007, cu modificările si completările ulterioare, a caracterului executoriu al contractelor de credit, încheiate de o instituţie de credit, este impusa pentru a permite executarea silita a unei obligaţii (creanţe), iar nu a unui înscris, acesta fiind doar materializarea izvorului obligaţiei respective. In consecinţă, caracterul executoriu este asociat cu creanţa, iar nu cu înscrisul ca atare si, atât timp cât legiuitorul a acordat contractelor de credit caracterul de titluri executorii, creanţa însăşi a devenit una executorie, astfel încât atributul executorialităţii nu se constituie într-un aspect de drept procesual, asa cum a susţinut titularul sesizării, ci a devenit o calitate a creanţei, care se transmite prin cesiune.

Totodată, susţine că trebuie subliniat ca art.120 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 99/2006, aprobata cu modificări si completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare, nu a conferit contractelor de credit trăsătura de titlu executoriu în considerarea persoanelor semnatare ale unor asemenea contracte, ci a naturii respectivelor convenții. Modificarea părţilor originare ale actului juridic care constituie titlu executoriu nu afectează substanţa titlului executoriu, poziţia cesionarului fiind aceea a unui veritabil succesor cu titlu particular, care preia astfel toate drepturile pe care cedentul le avea în legătura cu creanţa.

Referitor la capătul de cerere privind întoarcerea executării silite, instanţa de fond a admis în mod neîntemeiat această solicitare, întrucât contestatorul nu a făcut dovada, în concret, ce au fost executate bunurile şi/sau veniturile acestuia şi în ce cuantum, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 72........... alin. 1 Cod de Procedură Civilă.

În sprijinul celor susţinute, depune cu titlu de jurisprudența, hotărâri judecătoreşti prin care contractul de credit constituie titlu executoriu: decizia civila nr.1670/2016 pronunţată de Tribunalul Iași in dosarul nr............/86672015, sentinţa civila nr. .........../17.07.2017 pronunţată in dosarul nr.......................45/211/2016 de Judecătoria Cluj-Napoca, definitivă prin anularea apelului şi respectiv hotărârile pronunţate de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. .........../299/2015 si nr. 120590/299/2015, Tribunalul Argeș in dosarul nr.2520/216/2015 si Tribunalul Vrancea in dosarul nr. 467/17.........../2016 si Curtea Constituționala care a respins excepțiile de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.120 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificările şi completările prin Legea nr. 227/2007, ICCJ prin decizia nr. .........../2014 de respingere a pronunţării unei hotărâri preliminare, dar şi Judecătoria Oradea prin încheierea nr. .........../17.07.2017 pronunţată in dosarul nr. .........../271/2017.

În concluzie, solicită admiterea apelului aşa cum a fost formulat.

Prin întâmpinarea depusă la data de 2............02.2018, intimata ........... ........... ........... a solicitat respingerea apelului, menţinerea sentinţei de fond ca legală şi temeinică, în raport de dispoziţiile art.286 alin. 4 Cod de procedură civilă, întrucât înscrisurile depuse de apelantă nu sunt originale sau conform cu originalul.

Susţine că  nu a fost notificată asupra cesiunii creanţei, ori asupra modificărilor intervenite cu privire la banca ABN Amro Bank Romania SA,  iar adresa din Cluj, invocată de apelantă, nu are nici o legătură cu ea, fiind probabil o eroare de redactare din partea apelantei, iar în ceea ce priveşte cesiunea de creanţă, dispoziţiile art. 120 din OUG nr.99/2006 conferă dreptului de executare silită în materia instituţiilor bancare caracter intuitu personae, contractul de credit având la rândul său acest caracter şi care nu se restrânge şi asupra convenţiei de cesiune a creditului bancar. De îndată ce contractul de credit este cesionat către o altă entitate juridică decât o bancă, raportul dintre noul creditor şi debitor  capătă o altă natură juridică, astfel OUG nr.99/2006 interzice în mod expres  entitățile juridice care nu sunt instituţii de credit să desfășoare activităţi cu specific bancar, iar apelanta este o societate cu răspundere limitată, neacreditată ori înregistrată în Romania sau în Uniunea Europeană, invocând decizia nr. ...........87/2016 a Tribunalului Specializat Cluj.

În consecinţă, solicită respingerea apelului şi menţinerea sentinţei de fond ca legală şi temeinică.

Tribunalul, analizând actele şi lucrările dosarului, reține următoarele:

Prima instanță a reţinut că intimatul nu a făcut dovada acceptării sau a comunicării scrise a cesiunii către debitor, potrivit art. 1578 alin. 1 lit. a şi b din Noul Cod Civil, constatând că prima cesiune a fost înscrisă în Arhiva electronică (fila 16 vol II), însă pentru cea de-a doua cesiune de creanţă, deşi intimata a depus la dosar Notificarea din 11.09............01........... - fila 28, vol.II, nu a făcut dovada comunicării către debitoare și că borderoul pentru obiecte de corespondenţă cu indicaţia ,,Recomandat cu confirmare de primire” înaintat la data de 29.0............201........... către Oficiul Poştal București 84 (fila ...........2) nu face dovada comunicării în lipsa dovezii de înmânare. 

Astfel, prima instanță a apreciat că  în lipsa comunicării sau acceptării cesiunii, potrivit dispoziţiilor legale, cesiunea de creanţă nu produce niciun efect, deşi creanţa a fost deja transmisă către cesionar – contractul îşi produce efectele doar între părţile cesiunii, nu şi faţă de debitorul cedat, care reprezintă un terţ specific al cesiunii de creanţă. Debitorul cedat este îndreptăţit să se comporte ca şi cum cesiunea nu ar exista, chiar dacă ştie de ea pe o altă cale decât comunicarea sau acceptarea cesiunii, raportat la prev. art. 1582 alin. 1 din Noul Cod Civil.

Tribunalul constată că sub aspectul naturii sale juridice, cesiunea de creanța se încheie valabil prin simplul acord de voință al părților, iar consimțământul debitorului cedat nu se cere deoarece nu este parte în contractul de cesiune și că față de terți, produce efecte în sensul ca le este opozabila numai din momentul îndeplinirii cerințelor de publicitate care constau în notificarea făcută debitorului sau acceptarea cesiunii de către debitor prin înscris autentic.

În aceste condiții, cesiunea față de debitorul cedat începe să producă efecte din momentul în care cesiunea îi devine opozabilă, și anume de la data notificării făcută prin executorul judecătoresc sau de la data acceptării făcute de debitorul cedat prin act autentic sau act sub semnătură privată. Pentru aceste motive, debitorul cedat poate plăti în mod valabil cedentului și se poate apăra împotriva cesionarului invocând dovezile de plată obținute de la cedent, cu condiția ca acestea să aibă o data anterioara notificării sau acceptării.

Așadar, valabilitatea acestor dovezi nu depinde de data la care s-a făcut cesiunea, întrucât chiar în cazul în care debitorul cedat a plătit cedentului după ce s-a făcut cesiunea, el va fi liberat de obligație dacă plata a fost făcută înainte de notificare ori de acceptare.

În consecință, Tribunalul apreciază că cesiunea de creanța intervine fără a se cere consimțământul debitorului cedat, ea nu poate dauna acestui debitor, motiv pentru care acesta își păstrează dreptul de a opune cesionarului toate excepțiile pe care le putea opune si cedentului: nulitățile, rezilierea, prescripția, autoritatea de lucru judecat, etc.

Din momentul în care au fost îndeplinite formalitățile notificării sau acceptării, debitorul cedat devine debitorul cesionarului si, prin urmare, nu mai poate plați valabil cedentului.

Față de cele expuse, Tribunalul concluzionează că scopul notificării debitorului este acela de a-l înștiința despre faptul că cedentul nu mai este proprietarul creanței și că trebuie să facă plata noului creditor. Prin urmare, pentru a invoca lipsa notificării, debitorul cedat trebuie să justifice un interes, în sensul că neștiind de cesiune, a plătit primului creditor – cedentul, plată care în aceste condiții apare ca perfect valabilă.

Cum, debitoarea cedată nu a realizat vreun act susceptibil să conducă la stingerea creanței ce a format obiectul cesiunii, acesta nu se poate prevala de inopozabilitatea acestei operațiuni pentru a paraliza procedura de executare silită declanșată de cesionarul devenit creditor, pentru că nu ar justifica existența vreunui interes legitim în derularea unui astfel de demers și ar constitui o valorificare a conduitei sale culpabile de a nu executa de bunăvoie obligația pe care și-a asumat-o față de creditorul inițial.

Pentru aceste considerente, Tribunalul constată că acest motiv de apel este fondat, și în consecință constată că susținerile formulate în cuprinsul contestației la executare referitoare la lipsa notificării sunt neîntemeiate.

Totodată, Tribunalul constată că prima instanță apreciind că societatea intimată nu a făcut dovada calităţii de creditoare faţă de debitorul cedat, executarea silită a fost începută şi continuată în mod nelegal, a considerat  că sub acest aspect executarea silită în dosarul execuţional nr. .........../2016 al BEJ ........... ........... s-a realizat în lipsa unui titlu executoriu și a a apreciat că nu se mai impune analizarea celorlalte motive invocate de către contestatoare.

Tribunalul, având în vedere și toate considerentele expuse mai sus cu privire la motivul de apel referitor la lipsa notificării, constată că în cauză nu se poate aprecia că s-a solicitat executarea silită fără să existe un titlu executoriu pentru următoarele motive :

Potrivit Deciziei nr. 4/14.04.2014 a ÎCCJ privind modul de interpretare şi aplicare a disp. art. 120 din OUG nr. 99/2006 cu referire la instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, modificarea părţilor originale ale actului juridic care constituie titlu executoriu nu afectează substanţa titlului executoriu.

Înalta Curte a statuat că consacrarea, prin art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 a caracterului executoriu al contractelor de credit, încheiate de o instituție de credit, este impusă pentru a permite executarea silită a unei obligații (creanțe), iar nu a unui înscris, acesta fiind doar materializarea izvorului obligației respective. În consecință, caracterul executoriu este asociat cu creanța, iar nu cu înscrisul ca atare și, atât timp cât legiuitorul a acordat contractelor de credit caracterul de titluri executorii, creanța însăși a devenit una executorie, astfel încât atributul executorialității nu se constituie într-un aspect de drept procesual, ci a devenit o calitate a creanței, care se transmite prin subrogație.

De asemenea, instanța supremă a statuat că art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 nu a conferit contractelor de credit trăsătura de titlu executoriu în considerarea persoanelor semnatare ale unor asemenea contracte, ci a naturii respectivelor convenții .

În consecință, având în vedere însăși natura juridică a subrogației, respectiv aceea de mod de transmitere a obligațiilor, Tribunalul apreciază că modificarea părților originare ale actului juridic care constituie titlu executoriu nu afectează substanța titlului executoriu, iar cesionarul fiind subrogat în drepturile creditorului din contractul de credit beneficiază de executabilitatea contractului de credit astfel preluat și dobândește toate drepturile creditorului plătit în legătură cu creanța.

Totodată, din cuprinsul contestației la executare rezultă faptul că, în opinia debitoarei atâta vreme cât prin încheierea pronunțată în data de 05.06.2015 pronunțată în dosarul nr. .........../299/2015 definitivă prin decizia nr.4068/2015 a Tribunalului București s-a stabilit cu putere de lucru judecat că cesionarul nu deține un titlu executoriu în ceea ce o privește, executarea silită este nelegală.

Tribunalul constată că aceste susțineri sunt neîntemeiate întrucât, pe de o parte hotărârile judecătorești menționate de către intimata debitoare sunt pronunțate în materia învestirii cu formulă executorie a titlului de creanță, în baza unor dispozițiile legale în prezent abrogate, dar care nici la data când erau în vigoare, hotărârile judecătorești nu aveau putere de lucru judecat sau autoritate de lucru judecat fiind pronunțate într-o procedură necontencioasă, conform dispozițiilor art. 5...........5 din Codul de procedură civilă.

Pe de altă parte, prin încheierea din data de 05 iunie 2015 s-a respins cererea de învestire cu formulă executorie a contractului de credit, întrucât s-a apreciat că în speță nu există identitate între persoana indicată în calitate de creditor în titlu și cea care a solicitat învestirea cu formulă executorie, constatându-se că din înscrisurile depuse la dosar nu se poate stabilii dacă creanța izvorâtă din contractul de credit invocat în cauză a făcut obiectul cesiunii, nu pentru că s-ar fi considerat că respectivul contract nu ar avea caracterul de titlu executoriu.

 De asemenea, analizând pe fond contestația la executare, Tribunalul constată ca fiind neîntemeiat și motivul referitor la prescrierea dreptului de a cere executarea silită .

Pentru a stabilii dacă în cauză a intervenit prescripția dreptului de a cere executarea silită, Tribunalul are în vedere faptul că între RBS BANK S.A. şi contestatoare a fost încheiat contractul de credit nr. ........... din data de 20.12.2007, pentru o perioadă de 96 luni.

Potrivit art.6 alin.(4) din Codul civil, prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit, iar art.201 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil prevede că prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.

Astfel fiind, în cauza de față, prescripția a început să curgă potrivit dispozițiilor Decretului nr. 167/1958, al cărui articol 6 prevede că dreptul de a cere executarea silită în temeiul oricărui titlu executor se prescrie prin împlinirea unui termen de ........... ani.

Totodată potrivit art.706 alin.1 din Codul de procedură civilă, dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de ........... ani, dacă legea nu prevede altfel, iar alin.2 prevede că termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită, iar din cuprinsul cererii de acordare a contractului de credit nr. ........... din data de 20.12.2007, însușit de către debitoare rezultă că acesta are o perioadă de 96 luni, iar data scadenței este la data de 16 a fiecărei luni, în consecință data expirării contractului este data de 16.12.2015 .

Tribunalul constată că cererea de executare a fost formulată la data de 09.05.2015 de către creditorul cesionar, așa cum reiese din cuprinsul încheierii din aceiași dată aflată la fila 49 din dosar.

Astfel, în situația în care s-ar reține teza susținută de debitoare în sensul că dreptul de a obține executare silită este prescris întrucât contractul de credit a fost încheiat în anul 2007, s-ar ajunge la concluzia de neacceptat, conform căreia deși contractul a fost în derulare până la data de 16.12.2015, la data când a fost formulată cererea de executare silită, în 09.05.2015, dreptul de a obține executare silită era deja prescris, în ciuda dispozițiilor contractuale și al dispozițiilor legale menționate.

Or, având în vedere faptul că prescripția dreptului de a cere și obține executarea silită funcționează ca o sancțiune procesuală pentru creditor și un beneficiu legal pentru debitor, Tribunalul apreciază, ținând cont de argumentele expuse mai sus, că în cauză nu era prescris dreptul creditoarei de a cere executarea silită la data de 09.05.2015, când s-a depus cererea de executare silită la biroul executorului judecătoresc.

Pentru aceste motive, Tribunalul, în temeiul art.480 alin.2 din Codul de procedură civilă, va admite apelul declarat de apelanta intimată ..........., împotriva încheierii nr............ din 07.12.2017 pronunţată de Judecătoria Tg Jiu în dosarul nr............/...........0.........../2016 în contradictoriu cu intimata contestatoare ........... ........... ........... (n. ...........), urmând a fi schimbată încheierea în sensul respingerii contestației la executare ca neîntemeiată și obligării intimatei la plata către apelantă a sumei de 482 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru aferentă apelului, în temeiul art.45........... din Codul de procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelanta intimată ..........., cu sediul în Bucureşti,............, sector 1, împotriva încheierii nr............ din 07.12.2017 pronunţată de Judecătoria Tg Jiu în dosarul nr............/...........0.........../2016 în contradictoriu cu intimata contestatoare ........... ........... ........... (n. ...........), având CNP: ............, cu domiciliul în Târgu Jiu, .........., judeţul Gorj şi cu domiciliul procedural ales la Avocat ............

Schimbă încheierea în sensul că respinge contestaţia la executare ca neîntemeiată.

Obligă intimata la plata către apelantă a sumei de 482 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă .

Pronunţată în şedinţa publică din 2........... Aprilie 2018 la Tribunalul Gorj.

Preşedinte,

...........Judecător,

...........

Grefier,

...........

Red. A.D.T./tehnored.D.B.

4 ex/25 Aprilie 2018

Jud. fond.E.M.S.