Acţiune în constatare

Sentinţă civilă 208/2018 din 05.03.2018


Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2018:010.000208

Cod operator 2442/2443

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONFLICTE DE MUNCA ŞI ASIGURĂRI SOCIALE

Sentinţa Nr. 208/2018

Şedinţa publică din data de 05 Martie 2018

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Asistent  judiciar

Asistent  judiciar

Grefier

Pe rol judecarea cererii de chemare în judecată formulată de către reclamantul U.F., în contradictoriu cu pârâtele S.C. O.M.V .P. S.A. şi IREM S.P.A. S. S.B., având ca obiect acţiune în constatare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns reclamantul, lipsă fiind pârâtele.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care, s-a constatat că prin serviciul e-mail al instanţei, la data de 28.02.2018, apoi la data de 01.03.2018 şi 05.03.2018, s-a depus răspuns la adresa emisă de către instanţă, pârâtei S.C.O.M.V. P.S.A., în două exemplare.

Instanţa a comunicat un exemplar al răspunsului la adresă emisă către pârâta S.C.O.M.V. P.S.A., reclamantului.

 Totodată, instanţa a pus în discuţie necesitatea depunerii la dosar de către reclamant a unei precizări din care să reiasă temeiul de drept pe care şi-a întemeiat cererea de chemare în judecată.

Având cuvântul, reclamantul a învederat instanţei că nu ştie ce temei de drept este, însă doreşte doar să i se acorde grupa de muncă în continuare.

Instanţa a procedat la luarea unei declaraţii, în acest sens,  reclamantului, aceasta fiind consemnată, semnată şi ataşată la dosarul cauzei.

Întrebat fiind, reclamantul a învederat instanţei că nu mai insistă în proba cu expertiză tehnică specialitatea contabilitate.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa a apreciat că în cauză au fost administrate suficiente înscrisuri, motiv pentru care a considerat cauza în stare de judecată şi a acordat cuvântul reclamantului pe fondul cauzei.

Având cuvântul, reclamantul a solicitat instanţei să admită acţiunea aşa cum a fost formulată, să i se acorde grupa de  muncă de care a beneficiat, până în prezent, să-i fie plătite sporurile de care a beneficiat conform fluturaşilor de salariu, precum şi sporul de nocivitate care i-a fost reţinut pe parcurs, fără cheltuieli de judecată. 

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă ;

Prin acţiunea înregistrată la data de 16.08.2017 pe rolul Tribunalului Dolj – Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, sub numărul, reclamantul U.F. a chemat în judecată pârâtele: S.C. O.M.V. P. S.A. (fostă S.C. P. S.A.) şi I.R.E.M. S.P.A. S.S. B., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunţa, să constate că activitatea desfăşurată în perioadele :

-  18.10.1988 - 01.03.1990; 01.04.2001 - 27.02.2002 şi 01.02.2008 - 31.11.2014 în cadrul S.C O.M.V. P. S.A. se încadrează în grupa a II a, pct. 45 Anexa 2 din Ordinul 125/1990 în procent de 100%, solicitând obligarea acesteia să-i elibereze o adeverință în acest sens;

 - 01.12.2014 – prezent, în cadrul I.R.E.M. S.P.A S. S.B. – Departamentul Mentenanţă şi Logistică – Zona de producţie 2 O., se încadrează în grupa a II a de muncă, pct. 45, Anexa 2 din Ordinul 125/1990, în procent de 100%, solicitând de asemenea şi obligarea acesteia să-i elibereze o adeverință în acest sens.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în perioadele 18.10.1988 - 01.03.1990; 01.04.2001 - 27.02.2002 şi 01.02.2008 - 31.11.2014 a lucrat în cadrul P.SA- S P C (în prezent O.M.V. S.A.) la S.P.P.S., în meseria de mecanic compresorist, activitate pe care în prezent o desfăşoară şi în cadrul I.R.E.M. S.P.A. S. S. B., în cadrul Departamentului Mentenanţă şi Logistică – Zona de Producţie 2 O, în realitate fiind preluat începând cu data de 01.12.2014 de către angajatorul curent, în acelaşi tip de activitate şi în acelaşi punct de lucru – Comuna B., Judeţul G, cu punct de mentenanţă în Comuna S, ale angajatorului anterior, ca urmare a noii structuri organizatorice.

Cu toate că în carnetul său de muncă, se menţionează că în perioada 01.03.1990 -01.04.2001 a lucrat în grupa a II a de muncă, în procent de 100%, conform Ordinului 125/1990, Anexa 2, pct. 45, acelaşi angajator nu-i mai recunoaşte condiţiile de muncă.

Menţionează că s-a adresat pârâtei cu cereri în vederea eliberării unei adeverinţe care să ateste desfăşurarea activităţii în condiţiile grupei a II a de muncă, însă aceasta nu i-a comunicat nici un răspuns.

A solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi a probei testimoniale cu martorul Mănescu Sebastian, în scop probator depunând în copie: CI şi carnetul de muncă.

A solicitat de asemenea judecarea cauzei în lipsă.

La dosar a depus în copie înscrisuri şi a  solicitat administrarea probei testimoniale.

Pârâta IREM SPA S – S B a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată.

A arătat că reclamantul nu a înaintat o cerere în ceea ce priveşte eliberarea unei adeverinţe, care să ateste încadrarea în grupa a II a de muncă, şi că se află în imposibilitate de a elibera o astfel de adeverinţă, atât vreme cât în  carnetul de muncă al reclamantului nu există o menţiune în acest sens.

A solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi interogatoriu.

În drept întâmpinarea a fost întemeiată pe dispoziţiile art.292, 205 şi 249 Cod Procedură Civilă.

S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La data de 04.10.2017, pârâta SCOMV PSA a depus întâmpinare, prin care pe cale de excepţie a solicitat admiterea excepţiei necompetenţei teritoriale a Tribunalului Dolj, reclamantul având domiciliul în Sat T, Comuna H, Judeţul G, în aceste condiţii instanţa competentă ar fi Tribunalul Gorj, în temeiul art. 130 alin. 2 şi alin. 3 Cod Procedură Civilă, raportat la dispoziţiile art. 269 alin. 2 din Codul Muncii.

A solicitat de asemenea admiterea excepţiei inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, în ceea ce priveşte acordarea de condiţii deosebite şi/sau speciale, pentru perioada lucrată după data de 01.04.2001 şi respingerea acţiunii ca inadmisibilă (01.04.2001 - 27.02.2002 şi 01.02.2008 - 31.11.2014).

Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acţiunii, ca fiind neîntemeiată.

Analizând actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele :

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj sub nr., reclamantul U F a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunţa să constate că constate că activitatea desfășurată în perioadele :

-  18.10.1988 - 01.03.1990; 01.04.2001 - 27.02.2002 şi 01.02.2008 - 31.11.2014 în cadrul SC OMV PSA se încadrează în grupa a II a, pct. 45 Anexa 2 din Ordinul 125/1990 în procent de 100%, solicitând obligarea acesteia să-i elibereze o adeverință în acest sens;

 - 01.12.2014 - prezent, în cadrul IREM SPA SSB – Departamentul Mentenanţă şi Logistică – Zona de producţie 2 O, se încadrează în grupa a II a de muncă, pct. 45, Anexa 2 din Ordinul 125/1990, în procent de 100%, solicitând de asemenea şi obligarea acesteia să-i elibereze o adeverință în acest sens.

Prin sentința civilă nr. din 20.11.2017, pronunțată de Tribunalului Dolj- Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale în cauză, a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei, privind pe reclamantul UF în favoarea Tribunalului Gorj, având în vedere domiciliul reclamantului care este în sat T, com. H, jud.G .

Cauza a fost înregistrată ulterior pe rolul Tribunalului Gorj - Secţia Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, sub nr..

Prin încheierea de şedinţă din data de 29.01.2018, instanţa a admis excepţia inadmisibilităţii invocată de pârâta SC OMV P SA, pentru perioada 01.04.2001-27.02.2002, respectiv 01.02.2008-31.11.2014, motivarea regăsindu-se în cuprinsul încheierii.

Astfel că, perioada asupra căreia instanţa urmează a se pronunţa este 18.10.1988-01.03.1990.

În ce priveşte cererea de constatare a faptului că reclamantul a desfăşurat activitate în grupa a II-a de muncă în procent de 100% în perioada 18.10.1988 - 01.03.1990, instanţa constată următoarele:

Reclamantul a fost angajatul pârâtei, așa cum rezultă din carnetul de muncă, având meseria de mecanic, după cum urmează, în perioada 18.10.1988- 01.04.1994, apoi de mecanic 10GK compresor  în perioada 01.11.1994-01.07.2001, așa cum rezultă din pozițiile 1- 48 din carnetul de muncă.

 Instanţa reţine că acordarea grupelor de muncă pentru perioada anterioară datei de 01.04.2001 a fost reglementată prin Ordinul nr.50/1990 pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupa I şi II de muncă în vederea pensionării, emis de Ministerul Muncii şi Ocrotirilor Sociale, Ministerul Sănătăţii, Comisia Naţionala Pentru Protecţia Muncii.

Conform art.1 și 2 din ordinul menţionat,  în  grupa I de muncă se încadrează  locurile de muncă, activităţile şi categoriile profesionale cuprinse în anexa nr.1, iar în grupa a II-a de muncă se încadrau locurile de muncă, activităţile şi categoriile profesionale cuprinse în anexa nr.2.

În art.3 se prevedea că beneficiază de încadrarea în grupele I şi II de muncă, fără limitarea numărului, personalul care era în activitate, respectiv: muncitori, ingineri, subingineri, maiştri, tehnicieni, personal de întreţinere şi reparaţii, controlori tehnici de calitate, precum şi alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă şi activităţile prevăzute în anexele numerele 1 şi 2.

În conformitate cu art.6 din ordin, nominalizarea persoanelor care se încadrau în grupa I şi II de muncă se făcea de către conducerea unităţilor împreună cu sindicatele libere din unităţi, ţinându-se seama de condiţiile deosebite de muncă concrete în care îşi desfăşurau activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiţii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).

Potrivit prevederilor art.7 din ordin, încadrarea în grupele I şi II de muncă se făcea proporţional cu timpul efectiv lucrat la locurile de munca incluse în aceste grupe, cu condiţia ca, pentru grupa I, personalul să lucreze în aceste locuri cel puţin 50%, iar pentru grupa a II-a, cel puţin 70% din programul de lucru.

Condiţiile concrete de muncă sunt esenţiale pentru încadrarea în grupa  I sau a II-a de muncă, iar in cauză nu s-a făcut nicio dovadă că s-a emis un document intern, respectiv o decizie de aplicare a Ordinului nr.50/1990 cu privire la încadrarea în mod concret a locului de muncă al reclamantului în grupa I, în perioada în discuţie.

Prin decizia nr./16.05.2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului în interesul legii, s-a stabilit că instanţele de judecată au posibilitatea analizării şi constatării pe cale judiciară, ulterior abrogării Ordinului nr.50/1990, a încadrării muncii prestate în perioada 18 aprilie 1969 - 1 aprilie 2001, în grupa I sau a II-a de muncă.

S-a reţinut că premisa derulării acestei proceduri în faţa instanţei este ca tipul de activitate să se regăsească în anexele I şi II ale variantei consolidate a ordinului.

În aceste condiții, nu pot fi adăugate alte activităţi şi locuri de muncă faţă de cele din anexe, chiar dacă îndeplinesc aceleaşi condiţii de muncă posibil vătămătoare.

Puteau fi nominalizate, prin asimilare, în temeiul dispoziţiilor art.3, alte categorii de personal în activitate ale aceluiaşi angajator decât cele enumerate expres, după criteriul: muncitori, ingineri, subingineri etc., cu condiţia generală de a lucra efectiv (acele categorii de personal care au lucrat efectiv) în locuri de muncă sau în activităţile nominalizate în anexă şi aplicate acelui angajator (alin.1 al pct.3) sau personalul muncitor care a realizat anumite tipuri de lucrări expres nominalizate în ordin (respectiv extinderi, modernizări sau reparaţii ale capacităţilor de producţie) în respectivele unităţi ce au făcut obiectul încadrării, acesta fiind motivul pentru care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii (alin.2 al pct.3).

Sintagma „aceleaşi condiţii”, contrar opiniei celor care au împărtăşit soluţia extinderii domeniului de aplicare a Ordinului nr.50/1990, nu se referă la condiţiile generale de muncă nefavorabile privind nivelul de noxe, microclimat, suprasolicitare fizică sau psihică, riscuri de explozii, iradiere etc. ale altor salariaţi aflaţi în raport de muncă cu alţi angajatori în domenii ce nu au fost indicate în anexe, ci la condiţiile concrete descrise de alin.(1) şi (2) ale pct.3 dintr-un anumit domeniu de activitate nominalizat expres în anexe.

În baza reglementărilor mai-sus enunţate, încadrarea în grupa I sau a II-a de muncă implică o analiză atentă a condiţiilor concrete de muncă, ţinând cont, totodată, de activităţile şi locurile de muncă specificate în anexele la Ordinul nr.50/1990.

Pentru constatarea încadrării reclamantului în grupa a II-a de muncă, acesta trebuia să indice temeiul din Anexa nr.2 la Ordinul nr.50/1990, pentru care ar fi trebuit să fie încadrat în grupa a II-a de muncă în procent de 100%.

Conform acestui act normativ, pentru  acordarea  grupelor  de muncă era necesară  nominalizarea persoanelor  care se încadrau în acestea, având in vedere specificul activităţilor din anexele la Ordinul nr.50/1990,  de către conducerea unităţilor împreună cu sindicatele din unităţi (art.6), ţinându-se seama de condiţiile de muncă concrete în care îşi desfăşurau activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiţii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).

Se reţine că, potrivit dispoziţiilor art.5 din Ordinul nr.50/1990, existenţa condiţiilor deosebite la locul de muncă şi noxele trebuia să rezulte din determinările de noxe, efectuată de către Ministerul Sănătăţii sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităţilor, determinări ce trebuiau confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecţia muncii care, la data efectuării analizei, constatau că s-au aplicat toate măsurile posibile de normalizare a condiţiilor şi toate instalaţiile de protecţia muncii funcţionau normal (art.5), precum și ca salariatul să lucreze în aceste condiţii cel puţin 50 % pentru grupa I de muncă şi cel puţin 70% din programul de lucru pentru grupa a II-a de muncă (art.7).

În art.6 din Ordinul nr.50/1990 se prevede cine nominalizează persoanele care se încadrează în grupele I şi II de muncă, în sensul că nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I şi II de muncă se face de către conducerea unităţii împreună cu sindicatele libere din unităţi.

Din probatoriul administrat nu rezultă că pentru perioada 18.10.1988 - 01.03.1990, pârâta a făcut astfel de nominalizări în ce îl priveşte pe reclamant, însă, chiar dacă reclamantul şi-a desfășurat activitatea de mecanic în condiţii de muncă nefavorabile, aceasta nu atrage în mod automat încadrarea în grupa a II-a de muncă, fiind necesar ca activităţile sau locul de muncă să fie prevăzute în Anexa nr.2 la Ordinul nr.50/1990.

Mai mult decât atât, beneficiul grupei a II-a de muncă nu poate fi acordat doar prin raportare la condiţiile grele de muncă, ci este necesară îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute de lege.

Deşi reclamantului i s-a pus în vedere la termenul din data de 05.03.2018 să-şi precizeze temeiul de drept pe care înţelege să-şi întemeieze solicitarea, acesta a arătat că nu poate aprecia asupra acestui aspect (fila 54 din dosar).

Chiar şi în această situaţie, instanţa a analizat susţinerile reclamantului.

Astfel, potrivit art.2 din Ordinul nr.125/1990,  în grupa a II -a de muncă se încadrează locurile de muncă, activităţile şi categoriile profesionale cuprinse în anexa nr.2.

La pct.45 din anexa nr.2 la ordin s-au prevăzut categoriile de personal a căror activitate se încadrează în grupa a II-a de muncă şi anume: salariaţi din activitatea de extracţie a ţiţeiului şi a gazelor (operatori extracţie, lăcătuşi întreţinere instalaţie la sonde, sudori, electricieni şi tehnologi care lucrează efectiv la sonde, montări şi demontări conducte transport ţiţei, gaze şi apă), montări şi demontări instalaţii petroliere, încărcări şi descărcări scule şi material tubular la şi de la sonde, injectarea în zăcământ a apelor tehnologice şi reziduale, operaţii speciale la sonde, depozitarea, tratarea şi transportul ţiţeiului şi gazolinei, comprimarea şi transportul gazelor naturale şi a aerului; degazolinarea şi deetanizarea gazelor de sondă.

În art.5 din Ordinul nr.125/1990 s-a prevăzut că ordinul se aplică pentru perioada lucrată după 1 martie 1990, deci ulterior perioadei pentru care reclamantul solicită constatarea dreptului la grupa a II-a de muncă, prevederile prezentului ordin nefiindu-i aplicabile. 

Chiar şi în situaţia în care prevederile Ordinului nr.125/1990 i-ar fi fost aplicabile, art.4 din ordin prevede faptul că metodologia pe baza căreia unitățile efectuează încadrarea în grupele I și II de muncă, este cea prevăzută în ordinul nr.50/1990, cu completările făcute prin Ordinul nr.100/1990 și care se aplică în continuare.

De altfel, societatea pârâtă a urmat procedura de încadrare în grupe de muncă, potrivit dispozițiilor legale mai-sus menționate, activitatea reclamantului fiind încadrată în grupa a II-a de muncă în baza ordinului nr.125/1990, cu aplicabilitate de la data de 01.03.1990 până la 01.04.2001, perioadă pentru care acesta a beneficiat de grupa a II-a de muncă, fapt atestat de menţiunile din carnetul de muncă şi de adeverinţa nr. /29.09.2017 (fila 55 din dosar).

Mai mult, reclamantul nu a înţeles să administreze alte probe decât cele existente la dosar în vederea susţinerii cererii.

Instanţa va respinge și capătul de cerere având ca obiect şi obligarea pârâtelor la emiterea unei adeverinţe,  având în vedere caracterul accesoriu al acestuia.

Având în vedere motivele de fapt şi de drept mai sus expuse, tribunalul urmează să admită excepţia inadmisibilităţii cererii pentru perioada ulterioară anului 2001 şi să respingă în rest cererea reclamantului.

Opinia asistenţilor judiciari este conformă cu prezenta hotărâre.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia inadmisibilităţii cererii pentru perioada ulterioară anului 2001.

Respinge în rest cererea formulată de către reclamantul UF, având C.N.P., cu domiciliul în, în contradictoriu cu pârâtele S.C. OMV PS.A., cu sediul în şi IREM S.P.A. S S B, cu sediul în.

Cu apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 05.03.2018, la Tribunalul Gorj.

Red. T.R.B./M.Ş.

Thred.L.B./5 ex.

 14 Martie 2018