Ucidere din culpa. Vatamare corporala din culpa. Conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante. Accident de circulatie rutiera. Culpa exclusiva a inculpatului in producerea evenimentului rutier

Data piblicare portal: 02.10.2018

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Xxxxx nr. 5693/P/2016 înregistrat pe rolul Judecătoriei Xxxxx sub nr. 1800/311/2017, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul Xxxxx pentru infracţiunile de Ucidere din culpă, Vătămare corporală din culpă şi Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, fapte prev. şi ped. de art. 192 alin. 1, 2 şi 3 din Codul penal, art. 196 alin. 1 din Codul penal şi art. 336 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

În actul de sesizare s-a reţinut, în fapt, că la data de xxxx în jurul orei xxx, inculpatul Xxxxx a condus autoturismul marca Alfa Romeo cu nr. De înmatriculare XXXXX pe xxxxx, având o îmbibaţie alcoolică de 1,25 g/l alcool pur în sânge şi a produs un accident rutier care a avut ca rezultat decesul numiţilor Xxxxx şi Xxxxx care se deplasau ca pietoni pe acostamentul din partea dreaptă a părţii carosabile în aceeaşi direcţie şi vătămarea corporală a numitei Xxxxx care se deplasa tot ca pieton pe partea dreaptă a părţii carosabile.

Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară din 06.04.2017, s-au respins, ca nefondate, cererile şi excepţiile invocate de către inculpatul Xxxxx cu privire la rechizitoriul emis de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Xxxxx în dosarul nr. 5693/P/2016, legalitatea administrării probelor şi a efectuări actelor de către organele de urmărire penală.

În baza art. 346 alin. 2 C. proc. pen. s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 5693/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Xxxxx privind pe inculpatul Xxxxx, trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru infracţiunile de Ucidere din culpă, Vătămare corporală din culpă şi Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, fapte prev. şi ped. de art. 192 alin. 1, 2 şi 3 din Codul penal, art. 196 alin. 1 din Codul penal şi art. 336 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Totodată, s-a dispus începerea judecăţii cauzei privind pe inculpatul Xxxxx.

Dispoziţia judecătorului de cameră preliminară de începere a judecăţii a rămas definitivă prin încheierea nr. 61 din 27.04.2017 a Tribunalului xxxx prin care a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia formulată de către inculpatul Xxxxx.

Înainte de a fi începută cercetarea judecătorească au fost depuse la dosarul cauzei cereri de constituire parte civilă de către persoana vătămată Xxxxxdar şi de către numiţii Xxxxx, primele două persoane în calitate de reprezentanţi legali ai persoanelor decedate  Xxxxxxxxx şi Xxxxx iar ultimele în calitate de soră şi bunică maternă ale aceloraşi victime.

Pentru soluţionarea laturii civile a cauzei a fost introdusă în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente, Xxxxx

La termenul de judecată din 29.06.2017, inculpatul Xxxxx, după ce i – au fost aduse la cunoştinţă dispoziţiile art. 374 alin. 1, 2 şi 4 din Codul de procedură penală, a solicitat ca judecata să fie realizată numai pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală recunoscând în totalitate faptele reţinute în sarcina sa. Cererea inculpatului a fost admisă la acelaşi termen de judecată, instanţa constatând că probele administrate în faza de urmărire penală sunt îndestulătoare pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei.

La acelaşi termen de judecată, faţă de conţinutul cererilor de constituire de parte civilă, instanţa, pentru a nu fi depăşit termenul rezonabil de soluţionare a acţiunii penale, a dispus disjungerea acţiunii civile şi formarea unui alt dosar – xxxxx.

Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

În data de xxxxx, în intervalul orar 12.00 – 16.00, inculpatul Xxxxx s – a aflat la domiciliul său din comuna Xxxxxunde, împreună cu numitul Xxxxx cumnatul său, a desfăşurat activităţi gospodăreşti şi a consumat băuturi alcoolice, respectiv vin. În jurul orei 16.25, deşi consumase băuturi alcoolice, inculpatul a urcat la volanul autoturismului marca Alfa Romeo cu nr. de înmatriculare XXXXX, deţinut de către acesta, şi a plecat, însoţit de către martorii Xxxxx, către locul de muncă al cumnatei sale Xxxxx, o croitorie din comuna Xxxxx, pentru a o lua la domiciliu pe aceasta din urmă, la finalizarea programului de lucru, deplasându – se în acest sens pe drumurile publice din localitatea anterior menţionată. După preluarea martorei Xxxxx de la locul de muncă, inculpatul a întors autoturismul şi a început deplasarea către domiciliu folosind acelaşi traseu. Circulând pe strada Xxxxx din localitate, din direcţia loc. Xxxxx către loc. Xxxxx, cu viteza de 102 km/h, la pătrunderea într – o curbă la stânga inculpatul Xxxxx, din cauza vitezei excesive şi a reflexelor încetinite de consumul de alcool, a ieşit în exteriorul curbei, pe acostamentul din partea dreaptă a drumului, împrejurare în care a lovit din spate pietonii XxxxxXxxxx şi Xxxxx care se deplasau pe acostament în aceeaşi direcţie de mers cu autoturismul condus de către inculpat. După lovirea victimelor XxxxxXxxxx şi Xxxxx şi proiectarea acestora în faţa autoturismului pe acelaşi acostament, autoturismul condus de către inculpat a parcurs un traseu necontrolat şi sinuos pe o distanţă de câteva zeci de metri, împrejurare în care a acroşat – o şi pe persoana vătămată Xxxxxcare se deplasa în aceeaşi direcţie de mers, pe acostamentul din dreapta drumului, ulterior oprindu – se într – un şanţ pe partea laterală dreapta.

În urma producerii accidentului a rezultat decesul numiţilor XxxxxXxxxx şi Xxxxx şi vătămarea corporală a numitei Xxxxxcare a suferit leziuni traumatice la piciorul drept.

La reţinerea acestei stări de fapt, instanţa avut în vedere probele administrate în faza de urmărire penală, necontestate de către părţi şi în baza cărora inculpatul Xxxxx a solicitat să aibă loc judecata.

În concret, persoana vătămată Xxxxxa declarat că în data de xxxxx, în jurul orelor 16:30, se deplasa ca pieton pe xxxxx, pe acostamentul din partea dreaptă, din direcţia Xxxxx către Xxxxx, împreună cu numitele Xxxxx şi Xxxxx, auzind în dreptul locuinţei numitei Xxxxx un zgomot puternic, iar când s-a uitat în spate a observat un autoturism care lovise doi copii ce se deplasau în acelaşi sens ca şi ele, pe care i-a proiectat în aer. De asemenea persoana vătămată declară că a fost lovită de acelaşi autoturism.

Conform raportului de primă expertiză medico-legală nr. 142/A1/16 din data de 17.01.2017, numita Xxxxxa prezentat leziuni traumatice care s – au putut produce la data de xxxxx prin lovire cu şi de corpuri dure în circumstanţele unui accident rutier – pieton şi au necesitat 70-80 zile de îngrijiri medicale.

Martorul Xxxxx a declarat că în data de xxxxx, în jurul orelor 16 :30, se deplasa ca pieton împreună cu colegele sale, Xxxxxşi Xxxxx, pe str. Xxxxx din com. Xxxxx. jud. Xxxxx, iar la un moment dat a auzit un zgomot puternic, motiv pentru care şi-a întors privirea şi a observat un autoturism care lovise doi copii pe care i-a aruncat în aer, după care autoturismul şi-a continuat deplasarea pe acostament şi a lovit-o şi pe numita Xxxxx, proiectând-o în şanţul din partea dreaptă. Ulterior accidentului, aceasta împreună cu numita Xxxxx au tras-o de sub maşină pe numita Xxxxx, care avea picioarele prinse sub botul maşinii. Aceasta mai menţionează că de regulă pietonii circulă pe acostamentul din partea dreaptă, cu sensul de mers spre Xxxxx, întrucât acesta este mult mai lat decât cel din stânga, astfel că se poate circula în siguranţă.

Martorul Xxxxx declară faptul că în data de xxxxx, în jurul orei 16:30, în timp

ce conducea auto marca Xxxxx cu nr. XXXXX pe raza com. Xxxxx, în dreptul târgului săptămânal a observat că în afara părţii carosabile se afla o persoană întinsă pe sol, după care la circa 50 m a observat mai multe persoane care i-au făcut semn să oprească. Oprind a observat răsturnat în şanţ un autoturism Alfa Romeo de culoare argintiu, înmatriculat în xxxx, iar în şanţ în faţa maşinii se afla o persoană de sex feminin pe care a ridicat-o, observând că nu se poate deplasa. Cu ocazia audierii, martorul Xxxxx declară că în data de xxxxx, în jurul orelor 16:30, se afla în curtea locuinţei sale, iar la un moment dat a auzit un zgomot puternic provenind, dinspre stradă, motiv pentru care a ieşit la poartă şi a observat cadavrele a doi copii întinse în afara şti, părţii carosabile, la circa un metru de partea carosabilă. Acesta mai menţionează că de regulă pietonii circulă pe acostamentul din partea dreaptă, cu sensul de mers spre Xxxxx, întrucât acesta este mult mai lat decât cel din stânga, astfel că se poate circula în siguranţă.

Martorul Xxxxx declară că în data de xxxxx. în jurul orelor 16:30, în timp ce se afla ca pasager în auto marca Xxxxx cu numărul de înmatriculare XXXXX, condus de numitul Xxxxx pe str. Xxxxx din com. Xxxxx. jud. Xxxxx. într-o curbă la stânga a observat că în aceeaşi direcţie, în apropiere de axul drumului, se deplasau doi pietoni, iar pentru a evita impactul cu aceştia, conducătorul auto a virat stânga, moment în care a pierdut controlul volanului, autoturismul a derapat şi a acroşat cei doi copii după care autoturismul s-a răsturnat în şanţul din partea dreaptă.

Un alt pasager în auto condus de către inculpat a fost şi Xxxxx, care fiind audiată în calitate de martor declară faptul că în data de xxxxx, în jurul orelor 16:30. în timp ce se afla ca pasager în auto marca Xxxxx cu numărul de înmatriculare XXXXX, condus de numitul Xxxxx pe str. Xxxxx din com. Xxxxx. jud. Xxxxx, într-o curbă la stânga a văzut că un alt autoturism se apropia cu viteză, astfel că pentru a evita o tamponare inculpatul a tras dreapta de volan în dreptul imobilului cu nr. 134, ieşind parţial de pe din partea carosabilă, pe acostamentul care era acoperit cu gheaţă şi a lovit doi copii care mergeau în afara părţii carosabile. Ulterior s-au izbit de un cap de pod, intrând în şanţ. Menţionează martora că în faţa maşinii a observat o femeie căzută care acuza dureri la picior.

Numitul Xxxxx, de asemenea pasager în auto condus de inculpat, declară faptul că în data de xxxxx, în jurul orelor 16 :30. în timp ce se afla ca pasager în auto marca Xxxxx  cu numărul de înmatriculare XXXXX, condus de numitul Xxxxx pe str. Xxxxx din com. Xxxxx. jud. Xxxxx, într-o curbă la stânga autoturismul a derapat, fără să ştie din ce motiv. A observat că inculpatul a tras de volan către axul drumului, moment în care doi copii care se deplasau pe asfalt au sărit în faţa maşinii, fiind acroşaţi de autoturism.

Din procesul-verbal de cercetare la faţa locului (filele 27-33) rezultă că în data de xxxxx,în jurul orelor 16:30, organele de poliţie rutieră din cadrul Poliţiei Municipiului Xxxxx-Biroul Rutier în timp ce se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au fost anunţate de către ofiţerul de serviciu de la Pol. Mun. Xxxxx despre faptul că pe raza com. Xxxxx, a avut loc un accident rutier soldat cu victime omeneşti. La faţa locului s-au deplasat doi lucrători de poliţie care au procedat atât la identificarea conducătorului auto implicat în accidentul rutier, inculpatul Xxxxx, cât şi a victimelor, respectiv Xxxxxde 16 ani şi Xxxxx de 14 ani, care în urma impactului cu autoturismul au decedat şi Xxxxxcare a fost transportată la SJU Xxxxx pentru a i se acorda îngrijiri medicale. Inculpatul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind 0,50 mg/l alcool în aerul expirat, fiind condus ulterior la SJU Xxxxx, în vederea recxxxxxării mostrelor biologice de sânge.

Inculpatului Xxxxx i-au fost prelevate probe biologice de sânge, iar rezultatul analizei toxicologice a fost următorul: alcoolemie 1.25 g/l - prima proba, respectiv 1,10 g/l a doua probă, conform buletinului de analiză toxicologică nr. 1441 din 19.12.2016 (fila 95 d.u.p.).

Conform raportului de expertiză medico-legală (Autopsie) nr. 3375/A3/417 din data de 19.12.2016 moartea numitului Xxxxx-Xxxxx a fost violentă, datorându-se secţiunii bulbului rahidian, consecinţă a unui traumatism cranio-vertebral cu fractură-luxaţie atlanto-occipitală. Leziunile de violenţă s-au putut produce prin lovire-basculare-proiectare pe un plan dur, în condiţiile accidentului de circulaţie suferit, iar între leziunile de violenţă şi deces există legătură de cauzalitate de tip direct şi necondiţionat. În sângele recxxxxxat de la cadavru nu s-a evidenţiat prezenţa de alcool etilic. (filele 70-71 d.u.p.).

Conform raportului de expertiză medico-legală (Autopsie) nr. 3376/A3/416 din data de 19.12.2016, moartea numitei Xxxxx a fost violentă, datorându-se dilacerării de

trunchi cerebral, consecinţă a unui traumatism cranio-cerebral acut deschis cu fractură de bxxxxxă şi bază de craniu. Leziunile de violenţă s-au putut produce prin lovire-basculare-proiectare pe un plan dur, în condiţiile accidentului de circulaţie suferit, iar între leziunile de violenţă şi deces există legătură de cauzalitate de tip direct şi necondiţionat. în sângele recxxxxxat de la cadavru s-a evidenţiat prezenţa a 0,35g/l alcool etilic. (filele 72-73 d.u.p.).

Conform raportului de expertiză tehnică-auto întocmit de Ing. Xxxxx, viteza autoturismului în momentul impactului cu cei doi minori a fost de 102,54 km/h, iar starea de pericol a fost creată de către conducătorul auto, care în curba drumului a început să se deplaseze pe acostamentul din partea dreaptă a drumului. Autoturismul a lovit din spate pe acostament atât cei doi copii decedaţi, cât şi pe persoana vătămată Xxxxx. Din cauza vitezei anormal de mari din curbă şi a reflexelor încetinite de prezenţa alcoolemiei în sânge, auto a fost aruncat de forţa centrifugă în exteriorul curbei, respectiv pe acostamentul din dreapta. Accidentul ar fi putut fi evitat doar de către conducătorul auto dacă acesta s-ar fi deplasat numai pe banda de mers asfaltată spre Xxxxx, dacă ar fi respectat regimul legal de viteză admis pe acel sector de drum şi dacă nu ar fi consumat alcool înainte de a se urca la volanul autoturismului.

Atât expertul tehnic desemnat de către organul de urmărire penală cât şi cel desemnat de către părţile civile au apreciat că accidentul nu s-a produs ca urmare a nerespectării art. 72 din OUG 195/2002 de care cele două victime decedate, care se deplasau în acelaşi sens de mers cu autoturismul, respectiv pe acostamentul din partea dreaptă a drumului.

Asupra celorlalte aspecte care au făcut obiectul expertizei, expertul desemnat de părţile civile a formulat aceleaşi concluzii ca şi expertul desemnat de către organul de urmărire penală.

Expertul desemnat de către inculpatul Xxxxx a formulat o opinie separată faţă de expertul desemnat de către organele de urmărire penală, în sensul că a apreciat că cei doi minori decedaţi se deplasau ca pietoni pe partea carosabilă, iar impactul dintre aceştia şi autoturism a avut loc pe partea carosabilă a drumului, unde au fost identificate cele două fragmente din dispersorul farului din stânga. Referitor la locul impactului cu pietonul Xxxxx, persoană vătămată în cauză, menţionează expertul că nu se poate stabili din punct de vedere dimensional. De asemenea, mai menţionează că pe partea stângă a drumului, în sensul de mers al autoturismului exista acostament în lăţime de 1,05 m şi era curăţat de zăpadă, putând fi utilizat de pietoni pentru a se deplasa regulamentar.

Fiind audiat în faza de urmărire penală, inculpatul Xxxxx a recunoscut nuanţat comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, declarând că în data de xxxxx, orele 16:30, în timp ce conducea autoturismul marca Xxxxx cu numărul de înmatriculare XXXXX pe xxxxx, într-o curbă la stânga a observat că pe mijlocul benzii sale de deplasare circulau doi pietoni, în aceeaşi direcţie, iar pentru a evita impactul cu aceştia a virat stânga de volan, moment în care a pierdut controlul direcţiei, autoturismul a derapat şi a lovit cei doi pietoni, după care autoturismul a părăsit partea carosabilă. Acesta menţionează că nu a observat dacă ulterior impactului a mai acroşat şi alte persoane. De asemenea inculpatul declară că la faţa locului au sosit organele de poliţie rutieră care l-au testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind 0,50 mg/l alcool în aerul expirat şi i-au fost prelevate probe biologice de sânge. Inculpatul mai declară că a consumat 300-400 ml cu vin în intervalul orar 14:00 -15:00, la domiciliu împreună cu martorul Xxxxx.

Instanţa nu va reţine această variantă faptică expusă de către inculpat în faza de urmărire penală având în vedere că este contrazisă de celelalte probe administrate în faza de urmărire penală – declaraţii persoană vătămată Xxxxx, declaraţii martori Xxxxx, Xxxxx, raport de expertiză tehnică – auto, proces – verbal de cercetare la faţa locului şi planşa fotografică ataşată acestui înscris – astfel cum acestea au fost expuse în paragrafele anterioare.

De altfel, în faza de judecată, inculpatul a recunoscut în totalitate faptele reţinute în sarcina sa şi a solicitat ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, însuşindu – şi starea de fapt descrisă în actul de sesizare a instanţei.

Pentru aceleaşi motive, instanţa, la stabilirea situaţiei de fapt, nu va avea în vedere concluzia formulată de către expertul parte desemnat de către inculpat, potrivit căreia cei doi copii decedaţi se deplasau ca pietoni pe partea carosabilă iar impactul dintre aceştia şi autoturism a avut loc pe partea carosabilă a drumului. Astfel, singurele mijloace de probă care susţin această ipoteză sunt declaraţiile date în calitate de martori de către Xxxxx şi Xxxxx, martori ale căror declaraţii sunt apreciate ca subiective de către judecător, având în vedere relaţia de afinitate care există între aceştia şi inculpat iar în ceea ce îl priveşte pe martorul Xxxxx şi starea în care se afla la momentul producerii accidentului – sub influenţa băuturilor alcoolice, aşa cum rezultă chiar din declaraţia acestuia – fila 118 verso – stare care îi putea afecta capacitatea de a percepe în termeni obiectivi modul de desfăşurare a evenimentului, fiind de necombătut că efectele sedative ale alcoolului afectează creierul şi, implicit, judecata persoanelor. Mai departe, la stabilirea lipsei de corespondenţă cu adevărul a declaraţiilor celor doi martori, instanţa are în vedere elementele de fapt evidenţiate de depoziţia martorului Xxxxx, persoană aflată, ca şi cei doi martori, în autoturismul condus de către inculpatul Xxxxx, şi care a declarat, imediat după producerea evenimentului rutier, că inculpatul a intrat cu viteză în curbă, a ieşit parţial în afara părţii carosabile pe acostamentul care era acoperit cu gheaţă şi zăpadă şi a lovit cu partea faţă a autoturismului doi copii care mergeau unul pe lângă celălalt, în afara părţii carosabile, această declaraţie reflectând, în opinia instanţei, realitatea lucrurilor în condiţiile în care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.

La aprecierea concluziilor expertului – parte desemnat de către inculpat în referire la deplasarea celor trei victime ale accidentului pe partea carosabilă în momentul producerii accidentului, instanţa are în vedere că aceste concluzii se bazează mai mult pe presupuneri - acostamentul din partea dreaptă era acoperit cu gheaţă şi zăpadă bătătorită, astfel că deplasarea pietonilor pe acest acostament s-ar fi făcut cu multă dificultate; dacă ar fi existat o circulaţie frecventă a pietonilor pe acostamentul drumului ar fi trebuit să se formeze o potecă bătătorită de paşi – fila 149 verso d.u.p., stabilirea locului de impact în raport de locul în care au fost identificate anumite obiecte care au aparţinut victimelor sau fragmente care s – au desprins din autoturismul condus de către inculpat – şi nu pe elemente de fapt care să fie relevate de probele administrate în cauză sau pe explicaţii riguroase care să rezulte din calculele specifice unei lucrări cu caracter tehnic, motiv pentru care, aşa cum se arăta anterior, nu va fi avută în vedere la reţinerea stării de fapt avută în vedere la soluţionarea acţiunii penale.

În raport de elementele de fapt descrise mai sus, se constată că accidentul de circulaţie în urma căruia a intervenit decesul victimelor Xxxxxşi Xxxxxşi vătămarea corporală a persoanei vătămate Xxxxxeste rezultatul culpei exclusive a inculpatului Xxxxx.

Instanţa nu poate reţine o culpă a victimelor care să rezulte din împrejurarea că circulau pe partea dreaptă a drumului, în acelaşi sens de mers cu inculpatul, motivat de faptul că, aşa cum s – a reţinut în paragrafele anterioare, accidentul de circulaţie s – a produs doar ca urmare a manifestării unei conduite lipsite de responsabilitate din partea inculpatului – circulând cu viteza de peste 100 km/h în localitate şi în apropierea unei curbe, după ce a consumat în mod repetat băuturi alcoolice – iar nu dintr – o culpă a victimelor a căror conduită, în împrejurările date, nu a fost de natură să influenţeze în vreo măsură evenimentul rutier.

Situaţia de fapt reţinută de către instanţă rezultă din următoarele mijloace de probă:

- proces verbal de cercetare la faţa locului;

- planşa foto aferentă procesului verbal de cercetare la faţa locului;

- buletin de analiză toxicologică – alcoolemie;

- raportul de expertiză medico – legală nr. xxxxx;

- raportul de expertiză medico – legală nr. xxxxx;

- raportul de expertiză medico – legală nr. xxxxx;

- raportul de expertiză tehnică – auto;

- opinie separată la raportul de expertiză;

- declaraţie persoană vătămată Xxxxx;

- declaraţii inculpat;

- declaraţii martori;

- alte înscrisuri.

În drept, fapta inculpatului Xxxxx, constând în aceea că în data de xxxxx, în jurul orelor 16:30, în timp ce conducea autovehiculul marca Xxxxx cu numărul de înmatriculare XXXXX pe xxxxx, din cauza nerespectării dispoziţiilor legale referitoare la conducerea unui autovehicul pe drumurile publice – consumul de băuturi alcoolice, viteza situată peste limita legal admisă, neadaptarea vitezei la condiţiile de vizibilitate şi de drum, nereducerea vitezei în curbă – a pierdut controlul direcţiei de mers, a ieşit în afara părţii carosabile şi a accidentat pe numiţii Xxxxxde 16 ani şi Xxxxx de 14 ani, ambii din com. Xxxxx, care se deplasau ca pietoni pe acostamentul din partea dreaptă a părţii carosabile în aceeaşi direcţie, în urma impactului rezultând decesul acestora din urmă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de Ucidere din culpă, faptă prev. şi ped. de art. 192 alin. 1, 2 şi 3 din Codul penal.

Sub aspectul laturii subiective, se apreciază că acţionând în acest mod – conducând autoturismul după ce a consumat băuturi alcoolice în mod repetat în cursul zilei de 17.12.2017 având o alcoolemie de 1,25 g/‰ în momentul producerii accidentului, cu o viteză de peste 100 km/h în interiorul localităţii, fără a adapta viteza la condiţiile de drum şi la intrarea într – o curbă la stânga – inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, dar nu a acceptat producerea acestuia, socotind fără temei că el nu se va produce, reţinându – se ca formă de vinovăţie culpa cu prevedere.

În drept, fapta inculpatului Xxxxx, constând în aceea că în data de xxxxx, în jurul orelor 16:30, în timp ce conducea autovehiculul marca Xxxxx cu numărul de înmatriculare XXXXX pe xxxxx, din cauza nerespectării dispoziţiilor legale referitoare la conducerea unui autovehicul pe drumurile publice – consumul de băuturi alcoolice, viteza situată peste limita legal admisă, neadaptarea vitezei la condiţiile de vizibilitate şi de drum, nereducerea vitezei în curbă – a pierdut controlul direcţiei de mers, a ieşit în afara părţii carosabile şi a accidentat pe persoana vătămată Xxxxxcare se deplasa ca pieton pe acostamentul din partea dreaptă a părţii carosabile în aceeaşi direcţie cu inculpatul, cauzându – i acesteia leziuni traumatice ce au necesitat 70 – 80 de zile de îngrijiri medicale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de Vătămare corporală din culpă, faptă prev. şi ped. de art. 196 alin. 1 din Codul penal.

Sub aspectul laturii subiective, se apreciază că acţionând în acest mod – conducând autoturismul după ce a consumat băuturi alcoolice în mod repetat în cursul zilei de 17.12.2017 având o alcoolemie de 1,25 g/‰ în momentul producerii accidentului, cu o viteză de peste 100 km/h în interiorul localităţii, fără a adapta viteza la condiţiile de drum şi la intrarea într – o curbă la stânga – inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale, dar nu a acceptat producerea acestuia, socotind fără temei că el nu se va produce, reţinându – se ca formă de vinovăţie culpa cu prevedere.

În drept, fapta inculpatului Xxxxx care în data de xxxxx, în jurul orei 16:30, a condus autoturismul marca Xxxxx cu numărul de înmatriculare XXXXX pe xxxxx, având în sânge o alcoolemie de 1,25 g ‰ la prima probă şi 1,10 g ‰ la a doua probă, întruneşte elemente constitutive ale infracţiunii de Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 336 alin. 1 din Codul penal.

Analizând latura obiectivă a infracţiunii prevăzute de art. 336 C. pen., instanţa reţine că elementul material constă în acţiunea de conducere a unui vehicul pe drumurile publice de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Acţiunea inculpatului, care în data de xxxxx, în jurul orei 16:30, a condus autoturismul marca Xxxxx cu numărul de înmatriculare XXXXX pe xxxxx, având în sânge o alcoolemie de 1,25 g ‰ la prima probă şi 1,10 g ‰ la a doua probă, realizează elementul material al infracţiunii de Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, urmarea imediată constând în atingerea adusă relaţiilor sociale create în jurul conceptului de siguranţă a traficului rutier, valoare socială ocrotită penalmente. Legătura de cauzalitate dintre elementul material şi urmarea imediată rezultă în cauză ex re, din însăşi săvârşirea faptei.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei indirecte, conform dispoziţiilor art. 16 alin. 3 lit. b C. pen., întrucât inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale şi, deşi nu l – a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui – starea de pericol pentru siguranţa traficului rutier.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi stabilită în sarcina inculpatului, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În concret, pe de – o parte instanţa reţine că inculpatul se află la primul conflict cu legea penala, este tânăr, are posibilităţi reale de îndreptare şi a recunoscut şi regretat săvârşirea faptelor reţinute în sarcina sa. Pe de altă parte, instanţa are în vedere starea de pericol creată pentru valorile ocrotite de legea penală – generată de nerespectarea dispoziţiilor legale privind relaţiile sociale referitoare la respectarea dreptului la viaţă şi la integritate corporală al persoanei şi cele referitoare la conceptul de siguranţă a traficului rutier; reliefată de modalitatea concretă de comitere a faptelor – conducând autoturismul după ce a consumat băuturi alcoolice în mod repetat în cursul zilei de xxxxx, având o alcoolemie de 1,25 g/‰ în momentul producerii accidentului, cu o viteză mai mare de 100 km/h în interiorul localităţii, fără a adapta viteza la condiţiile de drum şi la intrarea într – o curbă, urmarea produsă/gravitatea rezultatului produs – decesul a doi minori în împrejurări deosebit de violente şi vătămarea corporală a unei persoane tinere.

Având în vedere toate argumentele expuse mai sus, urmează ca în baza art. 396 alin. 2 C.p.p. să se dispună condamnarea inculpatului Xxxxx pentru comiterea infracţiunilor de Ucidere din culpă, Vătămare corporală din culpă şi Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, fapte prev. şi ped. de art. 192 alin. 1, 2 şi 3 din Codul penal, 196 alin. 1 din Codul penal şi art. 336 alin. 1 din Codul penal, la pedeapsa închisorii, aceasta fiind de natură să realizeze scopul educativ şi preventiv al pedepsei.

Instanţa, faţă de recunoaşterea de către inculpat a faptelor reţinute în sarcina sa, va face în cauză aplicarea dispoziţiilor art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, în sensul că limitele de pedeapsă se vor reduce cu o treime.

Cu respectarea limitelor astfel stabilite şi ţinând cont de considerentele anterior expuse, instanţa apreciază că se impune aplicarea unor pedepse cu închisoarea situate peste minimul prevăzut de lege pentru a putea fi astfel îndeplinit scopul preventiv-educativ al pedepsei.

Pentru aceste motive, având în vedere şi aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 375 alin. 1 şi art. 396 alin. 10 din Codul penal, va aplica pedeapsa de 3 ani şi 3 luni închisoare inculpatului Xxxxx pentru săvârşirea infracţiunii de Ucidere din culpă, faptă prev. şi ped. de art. 192 alin. 1, 2 şi 3 din Codul penal, pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de Vătămare corporală din culpă, faptă prev. şi ped. de art. 196 alin. 1 din Codul penal şi 1 an şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de Conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, faptă prev. şi ped. de art. 336 alin. 1 din Codul penal.

În ceea ce priveşte pedepsele complementare, în cauza de faţă, raportat la natura şi gravitatea infracţiunii de Ucidere din culpă, împrejurările cauzei şi persoana inculpatului dar ţinând cont şi de faptul că pedeapsa principală stabilită pentru această infracţiune este închisoarea, instanţa apreciază că se impune pentru inculpatul Xxxxx aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi prevăzută de dispoziţiile art. 66 din Codul penal pe lângă pedeapsa stabilită pentru infracţiunea de Ucidere din culpă.

Aşadar, în baza art. 66 alin. 1 lit. a, b şi i C. pen. va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a conduce orice categorie de autovehicule, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

Pedeapsa accesorie este pedeapsa ce poate fi aplicată persoanei fizice alături de pedeapsa închisorii, constând în interzicerea unuia sau a mai multor drepturi a căror exercitare a fost interzisă de instanţă ca pedeapsă complementară.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b şi i C. pen. va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a conduce orice categorie de autovehicule, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza art. 38 alin. 1 şi 39 alin. 1 lit. b din Codul penal va contopi pedepsele aplicate inculpatului în cauza dedusă judecăţii urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 3 luni închisoare la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 7 luni, în total va executa 3 ani şi 10 luni închisoare în regim de detenţie.

Cu privire la individualizarea modalităţii de executare a pedepsei instanţa reţine că inculpatul, aşa cum se arăta şi în paragrafele anterioare, aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, creează o stare de pericol iminent, pe care o evaluează cu superficialitate conducând autovehiculul cu o viteză excesivă la intrarea într – o curbă la stânga şi, pe cale de consecinţă, produce un accident rutier care are ca urmare decesul imediat a două persoane şi vătămarea unei a treia. În contextul împrejurărilor descrise anterior instanţa apreciază că scopul pedepsei nu poate fi atins decât prin executarea pedepsei de 3 ani şi 10 luni închisoare în regim de detenţie.

În baza art. 45 alin. 1 rap. la art. 66 alin. 1 lit. a, b şi i Codul penal va interzice inculpatului ca pedeapsă complementară, exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a conduce orice categorie de autovehicule, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 45 alin. 1 rap. la art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b şi i Codul penal va interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a conduce orice categorie de autovehicule, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În baza 404 alin. 4 lit. a din Codul de procedură penală rap. la art. 72 alin. 1 din Codul penal va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului Xxxxx perioada reţinerii și arestării preventive de la data de xxxxx la zi.

În baza art. 399 alin. 1 şi 4 din Codul de procedură penală, având în vedere că nu s – au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive iar perioada în care inculpatul s – a aflat în stare de arest preventiv nu a atins o durată nerezonabilă, va menţine măsura preventivă a arestului preventiv dispusă faţă de inculpatul Xxxxx.

În baza art. 274 alin. 1 din Codul de procedură penală, va obliga pe inculpatul Xxxxx, CNP 1871002286048, la plata sumei de 4000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat(din care suma de 3000 lei avansată în faza de urmărire penală).

Domenii speta

Spete similare