Mandat european de arestare. Motiv opţional de refuz al executării. Recunoaştere pe cale incidentală a hotărârii de condamnare

Sentinţă penală 53 din 26.04.2018


În conformitate cu prevederile art. 98 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, situaţia în care mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea, iar persoana solicitată, care este cetăţean român sau trăieşte în România şi are o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani, declară că refuză să execute pedeapsa în statul membru emitent constituie un motiv opţional de refuz al executării mandatului european de arestare şi, în consecinţă, instanţa poate dispune executarea acestuia.

Autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetăţean român sau trăieşte în România şi are o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani şi aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranţă în statul membru emitent. În această situaţie, anterior pronunţării unei hotărâri cu privire la cererea de predare a persoanei solicitate, autoritatea judiciară română de executare solicită autorităţii judiciare de emitere transmiterea unei copii certificate a hotărârii de condamnare, precum şi orice alte informaţii necesare, informând autoritatea judiciară emitentă cu privire la scopul pentru care astfel de documente sunt solicitate. În cazul în care procedează la recunoaşterea hotărârii penale străine de condamnare, aceasta se face, pe cale incidentală, de instanţa de judecată în faţa căreia procedura executării mandatului european de arestare este pendinte, iar în cazul în care autoritatea judiciară română de executare recunoaște hotărârea penală străină de condamnare, mandatul de executare a pedepsei se emite la data pronunţării hotărârii.

Astfel, constatând că persoana solicitată este cetățean român, având o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 5 ani, şi că aceasta a declarat că refuză să execute pedeapsa în statul solicitant, Curtea conchide că se impune a se refuza predarea persoanei solicitate către autoritățile judiciare străine, corelativ cu recunoașterea – pe cale incidentală a hotărârilor de condamnare.

Sentinţa penală nr.53/F/26.04.2018 a Curţii de Apel Galaţi

La data de 22.02.2018, autorităţile judiciare italiene,  respectiv Parchetul Republicii de pe lângă Tribunalul  din Pordenone - Italia, a emis două  mandate europene de arestare privind pe persoana de cetăţenie română ..., solicitând predarea acestuia în scopul în scopul executării pedepsei rezultante de 1 an, 8 luni şi 25 zile închisoare, stabilită prin mandatul de executare a pedepsei cu închisoarea nr. 169/2017 SIEP.

În cuprinsul celor două mandate s-a arătat că persoana solicitată a fost condamnată la această pedeapsă rezultantă compusă din următoarele pedepse:

-  o pedeapsă de 4 luni închisoare şi 200 euro amendă, stabilită prin sentinţa nr. 843/2014 pronunţată de Tribunalul din Pordenone – Italia la data de 12.08.2014, definitivă la data de 01.10.2014;

- o pedeapsă de  2 ani închisoare şi 1000 euro amendă, stabilită prin  sentinţa nr. 95/2017, pronunţată de Tribunalul din Pordenone Italia la data de 06.02.2017, definitivă la data de 21.04.2017.

În ceea ce privește situația de fapt, în cuprinsul celor  două mandate europene de arestare s-a arătat  următoarele:

-„ La ..., la data de 12.08.2014, pe timp de noapte pe plajă, după ce a stat la pândă, a sustras victimelor care au intrat să facă baie o geantă şi o borsetă în care se aflau 650 de euro, alte obiecte preţioase şi un telefon mobil”.

Fapta astfel descrisă a fost calificată ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de furt în formă agravată, prevăzută de art. 624, 61 pct. 5, 625 pct. 4 şi 7 Cod penal italian.

-„În perioada anterioară dar apropiată zilei de 03.07.2016 la ..., împreună cu alte trei persoane, a primit şi a ascuns bunuri de provenienţă furativă, şi anume: 6 telefoane mobile, un iped şi numeroase alte lucruri.

La data de 26.06.2016, la ..., împreună cu alte două persoane şi-a însuşit un telefon mobil pe care l-a sustras din geanta proprietarei acestuia după ce i-a distras mai întâi atenţia.”

Faptele astfel descrise au fost calificate ca întrunind elementele infracţiunilor de tăinuire în formă continuată comisă în participaţie, prevăzută de art. 110, 81 alin. 2 şi 648 Cod penal italian  şi furt în formă agravată comisă în participaţie, prevăzută de art. 110, 624, 625 pct. 2 şi 5 Cod penal.

Cu referatul nr. 2320/II/5/2018 din data de 16.03.2018 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați a fost sesizată Curtea de Apel Galați cu propunerea de arestare provizorie a persoanei solicitate ...  și de predare a acesteia autorităților judiciare solicitante.

Prin încheierea din data de 16.03.2018, Curtea de Apel Galați a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și, în baza art. 101 alin. 5 lit. a din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a dispus arestarea provizorie a  persoanei  solicitate ...  pe o durată de 15 zile, cu începere din data de 16.03.2018 la data de 30.03.2018,  inclusiv. 

Prin aceeași încheiere s-a luat act că persoana solicitată nu a consimțit la predarea sa către autoritățile judiciare italiene și a cerut recunoașterea pe cale incidentală a hotărârii de condamnare și executarea în România a pedepsei rezultante la care se referă mandatele europene de arestare.

Pentru a dispune astfel, Curtea a reținut că, prezentă fiind în instanță, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, persoana solicitată ...  a învederat că, deși recunoaște comiterea infracțiunilor pentru care a fost condamnată de autoritățile judiciare italiene, nu este de acord să fie predată acestora, solicitând recunoașterea pe cale incidentală a hotărârii de condamnare și executarea în România a pedepsei aplicate prin aceasta.

Față de poziția exprimată de persoana solicitată, Curtea a constatat că în cauză ar putea deveni incidente dispozițiile art. 98 alin. 2 lit. c din Legea nr. 302/2004, potrivit cărora autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare în cazul în care mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetăţean român sau trăieşte în România şi are o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani şi aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranţă în statul membru emitent.

În susținerea poziției sale față de cererea de predare formulată de autoritățile judiciare italiene, persoana solicitată a arătat că doreşte să stea alături de familie în România.

Raportat la motivele invocate de persoana solicitată, Curtea a apreciat că în cauză se impune efectuarea de cercetări suplimentare în vederea aplicării dispozițiilor art. 98 alin. 2 lit. c din Legea nr. 302/2004, în sensul dovedirii susținerilor persoanei solicitate. În consecință, Curtea a dispus efectuarea unei anchete sociale de către departamentul de specialitate din cadrul Primăriei comunei ..., pentru a se verifica veridicitatea susţinerilor făcute, respectiv situaţia familială a persoanei solicitate.

În paralel, pentru a fi în măsură să procedeze la recunoașterea hotărârii penale pronunțate de autoritățile judiciare italiene în cazul constatării îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege în ceea ce privește motivul opțional de refuz de predare, Curtea a solicitat acestora hotărârile prin care a fost condamnată persoana solicitată, însoţite de traducerea acestora.

Cu adresa nr. 3441/16.04.2018, Primăria Comunei ..., jud. ... a comunicat instanței referatul de anchetă socială privind familia persoanei solicitate ..., în care se menționează că acesta nu este căsătorit, are o relaţie de concubinaj de aproape 9 ani cu numita ..., cu care nu are copii. Se arată că numitul ...  locuieşte în casa proprietatea concubinei sale, împreună cu fiica minoră a acesteia.

La data de 13.04.2018, autoritățile judiciare italiene au transmis instanței hotărârile penale de condamnare ale persoanei solicitate ..., traduse în limba română, precum şi ordinul de executare a închisorii.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază că în speță sunt incidente dispozițiile art. 98 alin. 2 lit. c, 3 și 4 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în referire la art. 4 pct. 6 din Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene privind mandatul european de arestare şi procedura de predare între statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit dispozițiilor legale mai sus evocate, autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european când mandatul european de arestare a fost emis în scopul executării unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, dacă persoana solicitată este cetăţean român sau trăieşte în România şi are o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani şi aceasta declară că refuză să execute pedeapsa ori măsura de siguranţă în statul membru emitent. În această situaţie, anterior pronunţării unei hotărâri cu privire la cererea de predare a persoanei solicitate, autoritatea judiciară română de executare solicită autorităţii judiciare de emitere transmiterea unei copii certificate a hotărârii de condamnare, precum şi orice alte informaţii necesare, informând autoritatea judiciară emitentă cu privire la scopul pentru care astfel de documente sunt solicitate. În cazul în care procedează la recunoaşterea hotărârii penale străine de condamnare, aceasta se face, pe cale incidentală, de instanţa de judecată în faţa căreia procedura executării mandatului european de arestare este pendinte, iar în cazul în care autoritatea judiciară română de executare recunoaște hotărârea penală străină de condamnare, mandatul de executare a pedepsei se emite la data pronunţării hotărârii.

În speța de față, constatând că persoana solicitată ... este cetățean român, având o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 5 ani, şi că aceasta a declarat că refuză să execute pedeapsa în statul solicitant, Curtea conchide că se impune a se refuza predarea persoanei solicitate către autoritățile judiciare italiene, corelativ cu recunoașterea – pe cale incidentală – a sentinţei penale nr. 843/2014 pronunţată de Tribunalul din Pordenone la data de 12.08.2014, definitivă la data de 01.10.2014 şi a sentinţei penale nr. 95/2017 pronunţată de Tribunalul din Pordenone la data de 06.02.2017, definitivă la data de 21.04.2017, cu consecința punerii în executare în România a pedepsei rezultante aplicate persoanei condamnate ... prin hotărârile astfel recunoscute.

Referitor la condițiile care trebuie îndeplinite pentru ca o hotărâre pronunțată de autoritățile judiciare italiene să fie recunoscută în România, Curtea apreciază că acestea sunt cele prevăzute de dispozițiile cuprinse în Titlul VI al Legii nr. 302/2004, republicată, intitulat Dispoziţii privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene în aplicarea Deciziei-cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană.

Astfel, potrivit art. 155 alin. 1 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 300/2013, în relația cu alte state membre ale Uniunii Europene, în vederea executării pedepsei sau a măsurii privative de libertate într-un penitenciar sau unitate sanitară din România, instanţa română recunoaşte şi pune în executare hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii, analizate pentru fiecare hotărâre de condamnare în parte, respectiv:

a) hotărârea este definitivă şi executorie

Astfel cum rezultă din actele și lucrările dosarului, în cazul persoanei solicitate, au fost pronunţate două hotărâri de condamnare care au rămas definitive la datele de 01.10.2014 (sentinţa penală nr. 843/2014 pronunţată de Tribunalul din Pordenone) şi 21.04.2017 (sentinţa penală nr. 95/2017 pronunţată de Tribunalul din Pordenone).

b) fapta pentru care s-a aplicat pedeapsa ar fi constituit, în cazul în care ar fi fost săvârşită pe teritoriul României, o infracţiune şi autorul ar fi fost sancţionabil (în cazul în care pedeapsa a fost aplicată pentru mai multe infracţiuni, verificarea condiţiei se face pentru fiecare infracţiune în parte)

Faptele pentru care a fost condamnată persoana solicitată ar fi constituit infracţiuni şi dacă ar fi fost săvârşite pe teritoriul României, acestea fiind infracţiuni de drept comun, nefiind vorba despre infracţiuni de natură politică sau militară.

 Condiţia aceasta apare ca fiind îndeplinită, infracţiunile pentru care numitul ... a fost condamnat în Italia având corespondent în dispoziţiile art. 228-229 alin. 1 lit. b, art. 228 alin. 1 şi art. 270 alin. 1  din Codul penal al României.

Pe de altă parte, în cauză nu rezultă că persoanei condamnate i-ar fi fost aplicată o pedeapsă pe motive de rasă, religie, sex, naţionalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenenţă la un anumit grup social. Totodată, cu privire la persoana condamnată nu există vreun motiv pentru care să nu fi fost sancţionat penal în cazul în care ar fi comis faptele pe teritoriul României;

c) persoana condamnată are cetăţenie română

Condamnatul ... este cetăţean român, aceasta fiind născut la data de 13.01.1980 în municipiul ..., judeţul ... şi având domiciliul în sat. ..., com. ..., jud. ...;

d) persoana condamnată este de acord să execute pedeapsa în România

În ceea ce priveşte consimţământul, Curtea constată că persoana solicitată a fost de acord să execute în România pedeapsa aplicată de autoritățile judiciare italiene;

e) nu este incident vreunul din motivele de nerecunoaştere şi neexecutare prevăzute la art. 151 din Legea nr. 302/2004, respectiv:

- persoana a fost condamnată într-un alt stat pentru aceleaşi fapte penale, iar hotărârea judecătorească străină dată în acest stat a fost anterior recunoscută şi pusă în executare pe teritoriul României (din actele și lucrările dosarului nu rezultă o astfel de împrejurare);

- persoana condamnată beneficiază în România de imunitate de jurisdicţie penală (nu este cazul);

- pedeapsa a fost aplicată unei persoane care nu răspunde penal potrivit legii penale române (nu a fost identificat nici o cauză – reală sau personală – pentru care persoana solicitată nu ar răspunde penal potrivit legii române);

- pedeapsa constă într-o măsură care constă în asistenţă psihiatrică sau medicală care nu poate fi executată în România sau, după caz, prevede un tratament medical sau terapeutic care nu poate fi supravegheat în România, în conformitate cu sistemul naţional juridic sau de sănătate (nu este cazul);

- potrivit legii penale române, a intervenit prescripţia executării pedepsei (nu este cazul);

- persoana condamnată nu a fost prezentă personal la judecată (procedurile derulate în faţa autorităţilor judiciare italiene  au avut loc în prezenţa persoanei solicitate, care s-a aflat în stare de arest preventiv în data de 12.08.2014 fiind prins în flagrant, precum şi în perioada 03.07.2016 -06.02.2017).

În consecinţă, Curtea constată că în speţa de faţă sunt întrunite condiţiile de recunoaştere şi executarea a sentinţei penale de condamnare a numitului ..., nefiind incident vreunul din cazurile pentru care se poate refuza recunoaşterea şi punerea în executare.

În ceea ce priveşte pedeapsa rezultantă aplicabilă condamnatului ... Curtea apreciază că aceasta va fi recunoscută astfel cum a fost precizată de către autoritățile italiene apreciind că durata pedepsei rezultante aplicată în cazul concursului nu depășește totalul pedepselor stabilite pentru infracţiunile concurente sau limita maximă generală a pedepsei închisorii admisă de legea penală română, astfel cum se menţionează în cuprinsul art. 135 alin. 7 lit. b) din Legea nr. 304/2004 republicată. Conform relaţiilor comunicate prin hotărârea penală nr. 843/2014 pronunţată de Tribunalul din Pordenone la data de 12.08.2014, definitivă la data de 01.10.2014, persoana solicitată ... a fost condamnată la o pedeapsă principală de 4 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 624, 61 pct. 5, 625 pct. 4 şi 7  din Codul penal italian, având corespondent în  art. 228- 229 alin. 1lit. b  Cod penal al României.

Prin hotărârea penală nr. 95/2017 pronunţată de Tribunalul din Pordenone la data de 06.02.2017, definitivă la data de 21.04.2017, persoana solicitată ...  a fost condamnată la o pedeapsă principală de 2 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracţiunilor prevăzute în art. 110, 81 alin. 2, 648 Cod penal italian  şi art. 110, 624,625 pct. 2 şi 5  din Codul penal italian, având corespondent în  art. 228 alin. 1  şi art. 270 alin. 1  Cod penal al României.

Prin Ordinul de executare emis la data de 29.06.2017de Parchetul de pe lângă Tribunalul Pordenone s-a stabilit o pedeapsă rămasă de executat de 1an, 8 luni şi 25 zile, precum şi o amendă pecuniară de 1200 euro, cu menţiunea că persoana solicitată a executat în arest în penitenciar din 12.08.2014, o zi şi în perioada 03.07.2016- 06.02.2017, 7 luni şi 4 zile.

Pe de altă parte, Curtea apreciază că nu pot fi recunoscute în prezenta cauză pedepsele complementare/accesorii sau amenzile penale aplicate persoanei  solicitate de către autoritățile judiciare italiene.

În consecinţă în baza art. 154 alin. 6 lit. a din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată, Curtea va dispune executarea într-un penitenciar din România a unei pedepsei principale rezultante de  2 ani şi 4 luni  închisoare.

De asemenea, va deduce din pedeapsa de 2 ani şi 4 luni închisoare perioada de 7 luni şi 4 zile arest executată de persoana solicitată în Penitenciarul din Trieste - Italia, de la 03.07.2016 până la 06.02.2017, precum și durata arestării preventive executată în România, de la 16.03.2018 până la data încarcerării efective.

În baza art. 103 alin. 9 şi 10 din Legea nr. 302/2004, republicată, se va menţine măsura arestării preventive  a persoanei solicitate ...  de la data prezentei, până la data încarcerării efective, dar nu mai mult de 30 de zile.

În temeiul art. 272 alin. 1 Cod procedură penală, se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiţiei a sumei de 420 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru persoana solicitată.

În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Prin Incheierea din camera de consiliu din 11.05.2018, potrivit art. 279 in referire la art. 278 Cod procedură penală, s-a dispus înlăturarea omisiunii vădite strecurate în minuta şi dispozitivul  sentinţei penale nr. 53/F pronunţată în data de 26.04.2018 în dosarul nr. 172/44/2018 de Curtea de Apel Galaţi, în sensul că s-a introdus un nou paragraf cu următorul cuprins „În temeiul art. 107 alin. 4 din Legea nr. 302/20004 republicată, în referire la art. 28 alin. 3 din Legea nr. 141/2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului Informatic Naţional de Semnalări şi participarea României la Sistemul de Informaţii Schengen, cu modificările ulterioare, solicită Biroului Naţional SIRENE întreprinderea demersurilor necesare pentru adăugarea unui indicator de validitate la semnalarea din SIS introdusă de autorităţile italiene  în baza celor două mandate europene de arestare emise la data de 21.02.2018 de Parchetul Republicii de pe lângă Tribunalul din Pordenone –Italia, în dosarul  de referinţă nr. SIEP 169/2017 privind persoana solicitată ...”.

Potrivit dispoziţiilor art. 278 alin. 3 Cod procedură penală, s-a dispus a se face menţiune în cuprinsul sentinţei penale nr. 53/F/26.04.2018  pronunţată în dosarul nr. 172/44/2018 de Curtea de Apel Galaţi, despre îndreptarea efectuată.