Pretenţii - servicii de salubrizare

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Filiaşi la data de 02.03.2018, reclamanta S.C. R.E. S. S.A. TIMIŞOARA a chemat în judecată pe pârâta A.R., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 48,88 lei reprezentând debit şi penalităţi de întârziere calculate conform contractului cu nr. X/01.09.2015.

De asemenea, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.

În motivarea, în fapt, a cererii de chemare în judecată, timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, reclamanta a arătat că, în baza raporturilor contractuale pe care le-a avut cu pârâta, conform contractului cu nr. X/01.09.2015, a colectat, transportat şi depozitat deşeurile menajere de la adresa indicată de pârâtă din oraşul Filiaşi, str. X, nr. 6A. judeţul Dolj, sens în care au fost emise facturi aferente perioadei de timp 31.12.2015 - 30.09.2016, în valoare de 48,88 lei, conform centralizatorului privind situaţia facturilor emise pe seama debitorului, facturi pe care, beneficiarul serviciului avea posibilitatea de a le contesta în situaţia în care reclamanta nu şi-ar fi îndeplinit obligaţiile iar  din împrejurarea că debitoarea nu a contestat în nici un fel facturile emise şi nici nu le-a returnat, rezultă că societatea reclamantă şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin contract, efectuând serviciul de salubrizare.

A arătat reclamanta în continuare că, potrivit prevederilor contractuale, a fost stipulat în mod expres că facturarea se va efectua lunar iar beneficiarul are obligaţia de a achita contravaloarea acestor facturi emise pe seama sa.

A mai învederat reclamanta că, potrivit dispoziţiilor art. 969 şi 970 coroborate cu art. 1270 şi 1350, toate din Codul civil, contractul legal încheiat are putere de lege între părţile contractante, acestea trebuind să-şi respecte obligaţiile asumate prin contract, precizând că, totodată, prin contractul încheiat între părţi, în cazul neachitării la termenul stabilit a facturilor emise, s-a stipulat şi o clauză privind plata de penalităţi de întârziere, de 0,02% pe zi de întârziere, acestea fiind în cazul de faţă în sumă de 4,20 lei.

În drept,a  invocat dispoziţiile art. 969, art. 970, art. 1073 toate din vechiul Cod civil şi art. 1166, art. 1169, art. 1170, art. 1270, art. 1350, art. 1469, art. 1523, art. 1538, art. 1547 şi art. 1548 toate din Codul civil.

În susţinerea acţiunii, a solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri şi a depus, în copii certificate, contract nr. X/01.09.2015, facturi fiscale, certificat constatator ONRC, mod de calcul privind penalităţile pretinse.

În temeiul art. 223 coroborat cu art. 411 ambele din C. proc. civ. a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru potrivit dispoziţiilor art. 3 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru – chitanţă fila nr. 5 dosar.

Legal citată, pârâta nu a depus întâmpinare şi nu s-a prezentat în instanţă.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că, între reclamantă şi pârâtă s-au desfăşurat relaţii comerciale, fiind încheiat Contractul pentru prestarea serviciilor de salubrizare nr. X/01.09.2015, prin care operatorul S.C. R.E. S. S.A. Timişoara, judeţul Timiş s-a obligat către utilizatorul A.R.să presteze servicii de colectare a deşeurilor municipale din  locaţia situată în oraşul Filiaşi, str. X, nr. 6A, judeţul Dolj, iar debitoarea s-a obligat să plătească contravaloarea acestora, în termenul de scadenţă de 15 de zile de la data primirii facturilor.

Potrivit art. 14 alin. 1 din Contract, neachitarea facturilor de către utilizator în termen de 30 de zile de la data scadenţei atrage penalităţi de întârziere stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, respectiv: penalităţile se datorează începând cu prima zi de după data scadenţei; penalităţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare; valoarea totală a penalităţilor nu va depăşi valoarea facturii şi se constituie în venit al operatorului.

În cauză, instanţa retine că, deşi ca urmare a contractului încheiat, creditoarea a prestat debitoarei servicii de colectare a deşeurilor municipale din locaţia sa, acesta nu a înţeles să-si execute obligaţiile corelative, înregistrând la plată sume restante în cuantum de 44,08 lei. În acest sens, în perioada de timp 31.12.2015 - 30.09.2016, conform situaţiei de calcul centralizatoare, debitorul a totalizat un debit  în valoare de 48,88 lei.

Aşa cum rezultă din facturile: nr. 5406751/31.12.2015, nr. 5837986/31.07.2016, nr. 5899080/31.08.2016, nr. 5960404/30.09.2016 depuse la dosar (filele nr. 11 – 14 din dosar), din luna decembrie 2015 şi până în luna  septembrie 2016, debitoarea nu a mai realizat nici o plată, debitul total acumulat până în prezent fiind în cuantum de 48,88 lei din care suma de 44,08  lei, reprezintă debit şi 4,80 lei, penalităţi de întârziere.

Pentru actul juridic, cum este şi Contractul pentru prestarea serviciilor de salubrizare numărul 00140184/01.09.2015, legiuitorul a stabilit ca regulă aplicarea legii în vigoare la data încheierii actului juridic nu numai în privinţa condiţiilor de validitate şi, pe cale de consecinţă, a nulităţii, ci şi pentru alte aspecte ce privesc încheierea actului juridic, pentru alte cauze de ineficacitate, pentru regulile de interpretare a actului, pentru efectele actului juridic (inclusiv cele produse după intrarea în vigoare a unei noi legi), pentru executarea obligaţiilor asumate de părţi, pentru încetarea actului juridic.

Această regulă se desprinde atât din dispoziţiile art. 6 alin. (2) si (3) din Noul Cod Civil (reluate în art. 3 si art. 4 din Legea nr. 71/2011), cât şi din art. 102 alin. (1) din Legea numărul 71/2011, potrivit căruia, ”contractul este supus dispoziţiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce priveşte încheierea, interpretarea, efectele, executarea si încetarea sa”.

Prin urmare, în speţă este aplicabilă legea în vigoare la data încheierii actului juridic, respectiv prevederile Codului Civil .

Potrivit dispoziţiilor art. 1270 din  Cod civil, “convenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante”, debitorul obligându-se la plata acestor sume prin contractul încheiat.

Creanţa solicitată de către creditoarea S.C. R.E. S. S.A. Timişoara este certă, existenţa sa rezultând din facturile emise şi cu care debitorul a fost de acord la încheierea contractului, lichidă, fiind determinabilă atât în privinţa debitului principal cât şi în privinţa penalităţilor, conform cap. IV, art. 14 din Contractul pentru prestarea serviciilor de salubrizare nr. X/01.09.2015. De asemenea, creanţa este şi exigibilă, termenul scadenţei fiind împlinit. Reclamanta - creditoare a făcut dovada că în baza raporturilor juridice are o creanţă certă, lichidă şi exigibilă faţă de pârâtul - debitor, aşa cum sunt definite aceste noţiuni în articolul 663 Codul de procedură civilă, iar pârâta – debitoare nu a făcut dovada plăţii.

Prin urmare, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute prin dispoziţiile legale menţionate şi faţă de situaţia de fapt reţinută, instanţa va admite cererea şi va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 48,88 lei din care suma de  44,08  lei, reprezintă debit şi 4,80 lei, penalităţi de întârziere.

În baza dispoziţiilor art. 453 C.pr.civ. urmează a fi obligată  pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 20 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Domenii speta

Spete similare