Anulare act administrativ

Pe rol judecarea cauzei Contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamant S R A şi pe pârât AGENŢIA PENTRU PLĂŢI ŞI INSPECŢIE SOCIALĂ A JUDEŢULUI BACĂU, având ca obiect anulare act administrativ dosar 77/32/2017 Curte de apel BC.

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică din data de 13.09.2017 fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea dată, parte integrantă din prezenta sentinţă când s-au pus concluzii pe fond, iar instanţa din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunţarea cauzei la data de 27.09.2017  şi respectiv pentru astăzi 02.10.2017, când a deliberat şi a pronunţat următoarea hotărâre.

INSTANŢA

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău la data de 06.02.2017 sub dosar nr. 77/32/2017, reclamanta S R A a solicitat în contradictoriu cu pârâta AGENŢIA PENTRU PLĂŢI ŞI INSPECŢIE SOCIALĂ A JUDEŢULUI BACĂU anularea deciziei nr. 1474874035565/26.09.2016 precum şi a răspunsului la ceastă contestaţie comunicat la data de 09.01.2017, emiterea unei noi decizii care să ţină cont de împrejurarea că la data de 17.01.2015 a născut nu unul ci doi copii, astfel încât se impune acordarea stimulentului de reinserţie în cuantumul stabilit de lege şi pentru S T S  în acelaşi cuantum ca cel stabilit pentru sora sa S  S M , precum şi obligarea pârâtei la plata acestui stimulent de la momentul întoarcerii sale în activitate, respectiv de la data de 26.09.2016.

În motivare a indicat în esenţă faptul că, sunt aplicabile prevederile art. 7 alin. 1 din OUG 111/2011, art. 7 alin. 2 din OUG 111/2010, art. 2 alin. 1 din HG 52/2011, art. 9 alin. 1 din OUG 111/2011 întrucât la data de 17 ianuarie 2015 a născut nu unul ci doi copii, decizia contestată făcând referire numai la unul dintre copii.

Reclamanta a mai menţionat faptul că, stimulentul de reinserţie aparţine aceleiaşi categorii de măsuri sociale privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, sunt drepturi de asistenţă socială instituite pentru sprijinirea familiei şi, în mod evident, fiecare dintre copii aduce un plus de greutate in familie în asigurarea condiţiilor pentru creşterea şi dezvoltarea sa, iar gradul de dificultate nu creşte cu un procent pentru fiecare copil, ci fiecare copil are, în mod cert, nevoile sale distincte, egale, cel puţin în perioada de creştere şi îngrijire copil cu a fratelui său. Apreciază că pentru fiecare dintre copii născuţi, principiul este un copil, un drept de asigurări sociale egal cu al altui copil, aceasta însemnând atât indemnizaţia de creştere şi îngrijire cât şi stimulent de inserţie.

Reclamanta a mai menţionat faptul că, este adevărat că, pe de altă parte, stimulentul se acordă părintelui ca factor de influenţă în sensul de a-l determina să reia activitatea lucrativă, însă aici intervine argumentul logic că, în situaţia în care acesta  beneficiază de două indemnizaţii egale pentru fiecare dintre gemeni, nu este atractiv pentru acesta să revină la muncă, în cazul în care i se acordă un singur stimulent.

Reclamanta a mai indicat faptul că, acest efect şi această analiză în balanţă se poate face numai pentru situaţia dreptului de asigurări sociale pentru gemeni, nu şi în cazul unei sarcini unice, în care este evident că venitul plus stimulentul depăşesc indemnizaţia de creştere copil, ce este din start mai mică decât venitul salarial – 85 % (din media veniturilor), însă în cazul sarcinilor multiple, ca efect combinat al prevederilor legale cu cel al Deciziei nr. 26/14.11.2011 a ICCJ, pentru ca stimulentul să-şi atingă sensul, trebuie să fie acordat pentru fiecare copil, păstrând corespondenţa calitativă cu indemnizaţia de creştere şi îngrijire copil.

Reclamanta a solicitat judecata cererii şi în lipsă.

În susţinere a depus la dosarul cauzei înscrisuri.

La data de 02.03.2017 s-a înregistrat la dosar întâmpinarea formulată de pârâtă prin care s-a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.

În motivare, pârâta a indicat în esenţă faptul că, cele două drepturi reglementate de art. 2 şi 7 au fost reglementate de legiuitor în scopuri diferite. Spre deosebire de indemnizaţia de creştere a copilului, stimulentul de inserţie este un drept reglementat în beneficiul părinţilor , acesta acordându-se cu scopul de a încuraja părinţii să obţină venituri impozabile înainte de expirarea concediului pentru creşterea copilului, stimulentul de inserţie adăugându-se veniturilor obţinute de părinte, în timp ce indemnizaţia pentru creşterea copilului se acordă în interesul copilului.

În drept, au fost invocate prevederile art. 201 coroborat cu art. 205 Cod procedură civilă, art. 2, art. 5, art. 7 din OUG 111/2010, HG 52/2011, OUG 111/2010, HG 52/2011.

În susţinere a fost depus materialul probator care a stat la baza emiterii actului administrativ contestat.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând materialul probator administrat în cauză, Tribunalul reţine următoarele:

În fapt, prin decizia nr. 1474874035565/26.09.2016 emisă de Agenţia Judeţeană pentru plăţi şi inspecţie socială Bacău s-a decis aprobarea acordării dreptului constând în stimulent de inserţie în cuantum de 531 de lei pentru reclamantă în calitate de reprezentant legal al copilului S  S M , dreptul acordându-se începând cu data de 27.09.2016.

În drept, conform prevederilor art. 7 din O.U.G. 111/2010 (forma în vigoare la data emiterii actului contestat):  (1) Persoanele care, în perioada în care sunt îndreptăţite să beneficieze de concediul pentru creşterea copilului, prevăzut la art. 2 alin. (1), obţin venituri supuse impozitului potrivit art. 3 au dreptul la un stimulent de inserţie în cuantum lunar de 50% din cuantumul minim al indemnizaţiei stabilit la art. 2 alin. (2).

(2) Pentru persoanele care obţin venituri supuse impozitului potrivit art. 3, cu cel puţin 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, acordarea stimulentului de inserţie se prelungeşte astfel:

a) până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani;

b) până la împlinirea de către copil a vârstei de 4 ani, în cazul copilului cu handicap, fără a beneficia în această perioadă de prevederile art. 31 alin. (1) şi (2).

(3) În cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţia lunară şi solicită dreptul la stimulent de inserţie, plata acestei indemnizaţii se suspendă.

Conform prevederilor art. 2 alin. 1 din HG 19.01.2011  (1) Drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1), art. 5, art. 7 alin. (1) şi (2), art. 8 alin. (4) şi art. 9 alin. (4) şi (5) din ordonanţa de urgenţă se cuvin pentru fiecare naştere sau, după caz, pentru fiecare situaţie prevăzută la art. 8 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă.

Reclamanta contestă decizia nr. 1474874035565/26.09.2016 emisă de Agenţia Judeţeană pentru plăţi şi inspecţie socială Bacău întrucât prin aceasta s-a acordat un unic stimulent de inserţie în cuantum de 531 de lei deşi la data de 17.01.2015 a născut doi copii gemeni respectiv pe S  Theodor – Ştefan şi pe S  Sophia – Maria, susţinând că se impune acordarea unui stimulent pentru fiecare dintre copii.

Tribunalul reţine faptul că, în mod corect pârâta a acordat un singur stimulent şi nu două aşa cum solicită reclamanta pentru următoarele considerente.

Astfel, plecând de la scopul legii, se constată faptul că, există o diferenţă între natura juridică a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi natura juridică a stimulentului de inserţie.

Aşa cum s-a reţinut prin decizia nr. 26/2011 pronunţată de ICCJ în soluţionarea unui recurs în interesul legii în dosarul nr. 21/2011, acordarea acestui drept (indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului) se raportează la interesul copilului, scopul declarat de legiuitor la adoptarea acestui act normativ precizând în mod clar că beneficiarul final al acestei forme de protecţie socială este copilul ca titular de drepturi. Având în vedere scopul legiuitorului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis că indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului se acordă pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, prevederile legale fiind modificate în mod corespunzător după pronunţarea acestei decizii, în prezent, art. 5 din OUG 111/2010 prevăzând faptul că, nivelul indemnizaţiei lunare prevăzute la art. 2 alin. (2) se majorează cu 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere.

Pe de altă parte, stimulent de inserţie se acordă părintelui şi nu copilului, aspectul rezultând explicit din textul de lege şi, prin urmare nu înlocuieşte indemnizaţia pentru creşterea copilului. Însăşi denumirea dată de legiuitor dreptului de care beneficiază părintele la întoarcerea anticipată la locul de munca conduce la concluzia că menirea acestuia este de a stimula părintele să se întoarcă la activitatea profesională prin adăugarea unui spor la drepturile salariale cuvenite pentru postul ocupat.

Ca atare, de vreme ce titularul dreptului la acordarea stimulentului de inserţie este părintele şi, acesta a optat pentru suspendarea acordării indemnizaţiei pentru creşterea copiilor, acesta nu are temei legal pentru a pretinde aplicarea regimului juridic propriu indemnizaţiei, aceasta din urmă fiind reglementată printr-o normă de strictă interpretare care nu se poate extinde la o altă situaţie decât cea reglementată.

Aşadar, decizia nr. 26/2011 pronunţată de I.C.C.J. în soluţionarea unui recurs în interesul legii în dosarul nr. 21/2011 nu se poate aplica mutatis mutandis şi cu privire la stimulentul de inserţie având în vedere faptul că, aceasta a analizat strict art. 1 alin. 1 şi art. 6 alin.1 din OUG nr. 148/2005, sub aspectul dreptului fiecărui copil născut dintr-o sarcină multiplă, la o indemnizaţie lunară şi nu a analizat stimulentul de inserţie, raţionamentul ICCJ pornind de la scopul acordării acestui drept, or, aşa cum s-a arătat scopul acordării stimulentul de inserţie de diferit şi raţionamentul din decizia indicată nu s-ar putea aplica prin analogie.

O interpretare contrară, ar reprezenta o adăugare  la lege, ceea ce nu îi este permis interpretului, potrivit principiului „Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”

Tribunalul mai reţine faptul că, diferenţa de regim juridic dintre cele doua drepturi se justifica si prin aceea ca indemnizaţia se acorda pentru perioada concediului pentru creşterea copilului, perioada in care părintele nu obţine venituri impozabile, iar stimulentul de inserţie se adaugă la veniturile impozabile obţinute de către părinte.

Indemnizaţia pentru creşterea copilului se acordă în considerarea faptului că părintele se află în concediu pentru creşterea copilului şi astfel nu mai obţine venituri. Prin urmare, este firesc ca plata acestei indemnizaţii să fie suspendată în condiţiile în care părintele îşi reia activitatea, indemnizaţia pentru creşterea copilului neputând fi cumulată cu veniturile impozabile obţinute de părinte. Suspendarea plăţii indemnizaţiei prevăzute de art. 2 alin. 1 lit. a nu conduce însă la concluzia că stimulentul de inserţie înlocuieşte indemnizaţia pentru creşterea copilului, natura juridică a celor două drepturi fiind diferită.

Această împrejurare rezultă şi din faptul că cele două drepturi se acordă pentru perioade diferite.

Astfel, indemnizaţia pentru creşterea copilului reglementată de art. 2 din O.U.G. 111/2010 se acordă până la împlinirea de către minor a vârstei de 2 ani respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, iar stimulentul de inserţie prevăzut de art. 7 din O.U.G. 111/2010 se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani respectiv 4 ani în cazul copilului cu handicap.

De asemenea, se reţine faptul că, nici în cazul sarcinilor gemelare, indemnizaţia pentru creşterea copilului nu se acordă în cuantum dublu (câte o indemnizaţie pentru fiecare copil) ci, conform prevederilor art. 5 din O.U.G. 111/2010 nivelul indemnizaţiei lunare prevăzute la art. 2 alin. (2)  - care se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată -  se majorează cu 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere.

Aşadar, în cazul sarcinilor gemelare indemnizaţia prevăzută de art. 2 alin. 2 se majorează cu o anumită sumă (având în vedere salariul minim brut în 2016 de 1250 de lei, majorarea de 85% este de 1062, 5 lei).

Prin urmare, nici din această perspectivă nu se poate dispune în sensul dorit de către reclamantă, instanţa neputând acorda câtre un stimulent de inserţie pentru fiecare copil şi, în lipsa oricăror prevederi legale, nu poate majora cuantumul stimulentului de inserţie în mod asemănător modului în care se majorează indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului, întrucât în această modalitate s-ar adăuga la lege.

Dacă legiuitorul ar fi dorit ca în cazul sarcinilor gemelare, de tripleţi sau multipleţi să se majoreze şi cuantumul stimulentului de inserţie ar fi reglementat în mod expres această posibilitate, instanţei nefiindu-i permis decât să interpreteze prevederile legale existente iar nu să adauge la lege.

Având în vedere aceste considerente, Tribunalul va respinge cererea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea privind pe reclamant S R A cu domiciliul în Bacău, , jud. Bacău şi pe pârât AGENŢIA PENTRU PLĂŢI ŞI INSPECŢIE SOCIALĂ A JUDEŢULUI BACĂU cu sediul în Bacău, , ca neîntemeiată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare care se va depune la TRibunalul Bacău - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, sub sancţiunea anulării cererii.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 02.10.2017.

Domenii speta

Spete similare