Contestatie la executare

 Pe rol judecarea cauzei Litigii cu profesioniştii privind pe apelant O V I GROUP S.A .şi pe intimat B F , intimat SERVICIUL PUBLIC "DIRECŢIA ASISTENŢA SOCIALĂ", intimat B T  S.A., având ca obiect contestaţie la executare , împotriva sentinţei civile nr. 399/23.02.2017, pronunţată de Judecătoria Oneşti.

Prezenta părţilor şi dezbaterile au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de 17.10.2017, dată la care, având nevoie de timp pentru a delibera, instanţa a amânat pronunţarea pentru data de 24.10.2017, încheiere  care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

INSTANŢA

Deliberând asupra apelului civil de faţă;

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oneşti în data de 23.09.2016, sub nr.5622/270/2016, contestatorul B F , în contradictoriu cu intimata creditoare S.C. O V I Group S.A., intimaţii terţi popriţi Serviciul Public Direcţia Asistenţă Socială , B T , a solicitat anularea actelor de executare silită, încheierea de încuviinţare executare silită, suspendarea executării silite cu cheltuieli de judecată.

Cererea a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în valoare de 490 lei.

În motivare se arată că a primit prin poştă actele de executare emise în dosarul execuţional nr. 555/2016, creditoare fiind intimata creditoare SC O V I Group SA, (care a absorbit B A V SA), titlul executoriu constând in sentinţa civilă nr. 10612/2011 pronunţată de Judecătoria Sector 3 Bucureşti în dosar nr. 35183/301/2010.

Contestatorul a invocat excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită, termenul de 3 ani ar fi început să curgă de la data rămânerii definitive a titlului executoriu mai sus enunţat. Totodată, s-a invocat faptul că lipseşte caracterul cert şi lichid al creanţei, la data de 17.10.2007 fiind achitată către bancă suma de 2.217 ,02 lei, aşa încât nu a creat nici o pagubă băncii.

La data de 8.12.2016, intimata creditoare SC O V I Group SA a formulat întâmpinare invocând excepţia de netimbrare a contestaţiei, excepţia tardivităţii contestaţiei la executare.

În motivare intimata a invocat faptul că a comunicat actele de executare silită la domiciliul debitorului reţinut prin titlul executoriu, iar în ceea ce priveşte dovada plăţii debitului, intimata a precizat că nu există nici o dovada în acest sens şi mai mult, la data de 2.11.2007 V I G a fost cea care a achitat debitul în valoare de 3862,8 lei.

În drept au fost invocate prevederile Codului de Procedură civilă.

În dovedire s-a solicitat încuviinţarea probei cu acte.

A fost ataşat dosarul execuţional nr. 555-2016 al BRJ AAA Eugen.

Prin sentinţa civilă nr.399/23.02.2017, Judecătoria Oneşti a respins excepţia netimbrării. A respins contestaţia la executare formulată de contestatorul B F  în contradictoriu cu intimaţii Serviciul Public Direcţia Asistenţă Socială,  B T , ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă. A admis excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită. A admis contestaţia la executare formulată de contestatorul B F  în contradictoriu cu intimata SC O V I Group SA şi a anulat actele de executare silită emise în dosarul execuţional nr. 555/2016 al BEJ AAA Eugen, inclusiv încheierea de încuviinţare executare silită nr. 2066 din 16.08.2016 pronunțată în dosarul nr. 4645/270/2016,  ca urmare a prescrierii dreptului de a cere executarea silită. A dispus suspendarea executării silite până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri. A obligat intimata la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1184 lei către contestator, reprezentând onorariu de avocat, contravaloare dosar de executare silită. A dispus restituirea taxei judiciare de timbru în cuantum de 490 lei către contestator la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că prin sentinţa civilă nr. 10612/2011 Judecătoria Sector 3 Bucureşti a obligat pe contestatorul din prezenta cauză să plătească creditoarei SC B A V I Group SA suma de 4837,15 lei.

La data de 8.08.2016, intimata creditoare SC O V I Group SA a formulat cerere de executare silită în baza căruia BEJ AAA Eugen a format dosarul execuţional nr. 555/2016.

Prin somaţia emisă la data de 6.09.2016 executorul judecătoresc comunică contestatorului debitor suma de 6.676, 44 lei , reprezentând despăgubiri , dobândă, cheltuieli de judecată ce se actualizează cu dobânda legală remuneratorie, începând cu data de 29.09.2010 până la data plaăţii efective, precum şi 946,83 lei cheltuieli de executare silită.

În drept, prima instanţă a reţinut că potrivit art. 706 C.pr.civ.: ”(1) Dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel. În cazul titlurilor emise în materia drepturilor reale, termenul de prescripţie este de 10 ani.

(2) Termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită. În cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale, termenul de prescripţie începe să curgă de la data rămânerii lor definitive.”

Conform art. 707 C.pr.civ.:

” (1) Prescripţia nu operează de plin drept, ci numai la cererea persoanei interesate.

(2) Prescripţia stinge dreptul de a obţine executarea silită şi orice titlu executoriu îşi pierde puterea executorie. În cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale, dacă dreptul de a obţine obligarea pârâtului este imprescriptibil sau, după caz, nu s-a prescris, creditorul poate obţine un nou titlu executoriu, pe calea unui nou proces, fără a i se putea opune excepţia autorităţii de lucru judecat.”

Potrivit art. 709 C.pr.civ.:

”  (1) Cursul prescripţiei se întrerupe:

1.pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de executare a obligaţiei prevăzute în titlul executoriu ori a recunoaşterii, în orice alt mod, a datoriei;

2. pe data depunerii cererii de executare, însoţită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent;”

În baza art. 248 alin.1 C.pr.civ., instanţa a respins excepţia netimbrării, reţinând că s-a achitat taxa judiciară de timbru datorată

A reţinut prima instanţă că prescripţia dreptului de a cere executarea silită reprezintă instituţia menită să sancţioneze pasivitatea creditorului care neglijează creanţa sa, prin stingerea puterii executorii a titlului obţinut în prealabil pentru realizarea intereselor sale.

Instanţa a constatat că termenul de prescripţie de 3 ani a început să curgă de la data rămânerii definitive şi irevocabile a sentinţei civile nr. 10612/2011 pronunţată de Judecătoria Sector 3 Bucureşti în dosar nr. 35183/301/2010, şi anume 30.08.2011, aşa încât dreptul de a solicita executarea silită pin cererea adresată către BEJ AAA Eugen la data de 8.08.2016 era prescris de aproximativ 2 ani (30.08.2014).

Faţă de considerentele anterior menţionate, instanţa a apreciat că nu mai impune analizarea caracterului cert, lichid şi exigibil al ceanţei, urmând să admită excepţia presripţiei, contestaţia la executare şi să anuleze toate actele de executare silită, inclusiv încheierea de încuviinţare a executării silite. În ceea ce priveşte încheierea executorului judecătoresc, inclusiv cea de stabilire a cheltuielilor de executare, ea constituie un act de executare silită în sens larg ce urmează a fi anulat odată cu celelalte acte de executare silită, nefiind nevoie de o dispoziţie expresă în dispozitivul hotărârii pendinte, în acest sens.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel intimata S.C. O V I Group, prin care a solicitat respingerea excepţiei prescripţiei dreptului de a cere executarea silită şi pe fond respingerea contestaţiei la executare.

În motivarea căii de atac, apelanta a arătat că executarea silită pornită nu este prescrisă, motivat de faptul că în data de 05.06.2014 s-a adresat B.E.J. YYY Calin din judeţul Buzău care, în data de 17.03.2016, a constatat că nu mai este competent, deoarece debitorul are domiciliul în Oneşti. A precizat apelanta că s-a adresat unui executor din Bacău şi că un nou termen de prescripţie a început să curgă de la data încheierii primului executorului judecătoresc, astfel că noua cerere de executare silită este introdusă în termenul de prescripţie.

Cu privire la fondul contestaţiei la executare, apelanta a arătat că intimatul-contestator nu a achitat suma urmărită, ci o sumă ce face obiectul unui alt dosar de daună - RCC/B0/09984/07.

În drept, au fost invocate prevederile art.718 Cod procedură civilă.

Cererea de apel a fost lega timbrată cu 245 lei taxă judiciară de timbru.

Intimatul-contestator B F  a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat şi menţinerea hotărârii instanţei de fond, ca temeinică şi legală.

În motivare, intimatul a arătat că prima instanţă a admis excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită, prin raportare la data depunerii cererii de executare a cărei legalitate a contestat-o, iar nu la alte înscrisuri străine acestei executări, cum este cererea de executare adresată B.E.J. YYYS Călin.

A mai arătat intimatul că executorul judecătoresc sus-menţionat nu s-a declarat necompetent şi nu şi-a declinat competenţa, ci prin încheierea din 17.03.2016 a dispus încetarea executării silite pe motivul lipsei bunurilor, astfel că nu este incident motivul de întrerupere a prescripţiei prevăzut de art.709 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă.

Intimatul a precizat că apelanta nu a depus o cerere de reluare a executării silite, ci a depus o nouă cerere la B.E.J. YYY Eugen, ceea ce înseamnă că data avută în vedere pentru calculul termenului de prescripţie este data formulării cererii de executare silită care a stat la baza executării silite contestate în prezenta cauză.

În ceea ce priveşte cuantumul creanţei datorate, intimatul a arătat că apelanta încearcă să inducă în eroare instanţa, susţinând că ar fi deschise două dosare de daună, aspect care dacă ar fi real ar presupune că aceasta a încasat suma de bani, ceea ce nu s-a întâmplat, banii regăsindu-se în continuare în contul său.

Intimata B T  S.A. a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care a arătat că lasă la aprecierea instanţei temeinicia motivelor de apel invocate. A arătat intimata că, în calitate de terţ poprit şi-a îndeplinit obligaţiile legale şi că hotărârea atacată nu reţine o conduită culpabilă a sa.

În drept, au fost invocate prevederile art.471 şi următoarele şi art.787 alin.5 Cod procedură civilă.

Analizând apelul formulat în raport de înscrisurile aflate în dosarul cauzei, tribunalul constată că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:

În fapt, prin sentinţa civilă nr.10612/21.07.2011, pronunţată de Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti în dosarul nr.35183/301/2010, a fost admisă cererea formulată de S.C. B A V I Group S.A. în contradictoriu cu pârâtul B F  şi a fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 4837,15 lei, din care: 3862,8 lei reprezentând despăgubiri, a sumei de 974,35 lei reprezentând dobândă legală, precum şi la plata dobânzii legale aferente, calculate în continuare, până la achitarea debitului. De asemenea, a fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 892,46 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Sentinţa civilă a rămas definitivă şi irevocabilă, prin nerecurare, la data de 30.08.2011, astfel cum rezultă din menţiunile de la fila 13 dosar primă instanţă. Potrivit menţiunilor din această hotărâre, pârâtul a fost trecut ca având domiciliul în Oneşti, str.Stirenului, jud. Buzău.

Prin cererea din 06.06.2014, S.C. O V I Group S.A. (fostă S.C. B A V I Group S.A.) a solicitat B.E.J. YYY Călin din Ploieşti punerea în executare silită mobiliară, imobiliară şi prin poprire a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr.10612/21.07.2011 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Ca urmare a acestei cereri, executorul judecătoresc a format dosarul de executare silită nr.260/2014, iar prin încheierea din 17.03.2016 a dispus încetarea executării silite pornite, întrucât executarea nu poate fi efectuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile ale debitorului, având în vedere că, din verificările efectuate, a rezultat că debitorul avea domiciliul în oraşul Oneşti, jud. Bacău, în afara circumscripţiei Curţii de Apel Ploieşti (fila 77 dosar primă instanţă).

Prin cererea din 03.08.2016, creditoarea a solicitat B.E.J. AAA Eugen executarea silită împotriva debitorului B F , în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr.10612/21.07.2011 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti (fila 82 dosar primă instanţă).

Executorul judecătoresc a admis cererea şi a dispus deschiderea dosarului de executare silită nr.555/2016 iar ulterior a solicitat Judecătoriei Oneşti încuviinţarea executării silite. Prin încheierea din 16.08.2016, Judecătoria Oneşti a admis cererea şi a încuviinţat executarea silită împotriva debitorului B F .

Prin încheierea din 06.09.2016, executorul judecătoresc a stabilit cheltuielile de executare silită în cuantum de 946,83 lei.

Prin adresele din 14.09.2016 emise către terţii popriţi Serviciul Public „Direcţia de Asistenţă Socială” Oneşti şi B T , executorul judecătoresc a dispus înfiinţarea popririi asupra veniturilor realizate de către debitor (filele 49-50 dosar primă instanţă).

În drept, tribunalul reţine că, potrivit art. 6 din Decretul nr.167/1958 (aplicabil în speţă având în vedere data rămânerii definitive şi irevocabile a sentinţei civile ce reprezintă titlu executoriu), dreptul de a cere executarea silită în temeiul oricărui titlu executor se prescrie prin împlinirea unui termen de 3 ani iar potrivit art.7, prescripţia începe să curgă de la data când se naşte dreptul la acţiune sau dreptul de a cere executarea silită. De asemenea, potrivit art.706 Cod procedură civilă, dreptul de a obţine executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel; termenul de prescripţie începe să curgă de la data când se naşte dreptul de a obţine executarea silită; în cazul hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale, termenul de prescripţie începe să curgă de la data rămânerii lor definitive.

Conform art.709 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă, cursul prescripţiei se întrerupe pe data depunerii cererii de executare, însoţită de titlul executoriu, chiar dacă a fost adresată unui organ de executare necompetent iar potrivit alin.2, după întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripţie.

Tribunalul evidenţiază şi faptul că prescripţia dreptului de a cere executarea silită, atunci când este formulată pe cale de acţiune, este un motiv de nelegalitate a executării silite, respectiv un aspect ce ţine de fondul cauzei şi nu o excepţie propriu-zisă, de natură să ducă la respingerea acţiunii sau la întârzierea judecăţii

Aplicând aceste prevederi legale în cauză, instanţa de apel apreciază că motivul de nelegalitate a executării privind intervenirea prescripţiei dreptului de a cere executarea silită este neîntemeiat, executarea desfăşurată împotriva intimatului-contestator B F  fiind pornită în cursul termenului de prescripţie de 3 ani.

Astfel, tribunalul reţine că dreptul de a cere executarea silită a creanţei decurgând din sentinţa civilă nr.10612/21.07.2011 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti s-a născut  la data de 30.08.2011 - data rămânerii definitive şi irevocabile a acestei hotărâri. În raport de acest moment, având în vedere cererea de executare silită adresată de creditoare B.E.J. Ţărean Călin în data de 06.06.2014, instanţa de apel reţine că termenul de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită a fost întrerupt la data depunerii acestei cereri, deoarece aceasta s-a situat în decursul termenului de 3 ani prevăzut de art.706 Cod procedură civilă.

Întreruperea termenului de executare silită a durat până la data de 17.03.2016, când executorul judecătoresc Ţărean Călin a dispus încetarea executării silite. Tribunalul reţine că nu s-a făcut dovada că executarea silită ce a făcut obiectul dosarului nr.260/2014 al B.E.J. YYYCălin a fost anulată, astfel că aceasta se încadrează în prevederile art.709 alin.1 pct.2 Cod procedură civilă şi se impune instanţei de executare la stabilirea termenului de prescripţie a executării silite.

De la data pronunţării încheierii de încetare a executării silite de către B.E.J. YYY Călin, tribunalul constată că a început să curgă un nou termen de prescripţie de 3 ani, conform dispoziţiilor art.709 alin.2 Cod procedură civilă. În cursul acestui termen de 3 ani, respectiv la data de 03.08.2016, apelanta-creditoare s-a adresat B.E.J. AAA Eugen cu o nouă cerere de executare silită, fiind format dosarul de executare 555/2016, fiind întrerupt din nou termenul de prescripţie.

Având în vedere aceste considerente de fapt şi de drept, tribunalul constată că în mod greşit prima instanţă a constatat întemeiat motivul privind împlinirea termenului de prescripţie a executării silite, astfel că urmează a admite apelul formulat de apelanta-creditoare şi a schimba în tot sentinţa civilă atacată, în sensul respingerii acestui motiv de nelegalitate a executării silite.

În rejudecarea contestaţiei la executare, instanţa de apel reţine că executarea silită desfăşurată împotriva intimatului-contestator B F  este legală, nefiind identificat niciun motiv de nelegalitate a actelor de executare desfăşurate împotriva acestuia.

Astfel, având în vedere că nu s-a împlinit termenul de prescripţie a dreptului de a solicita executarea silită, sentinţa civilă nr.10612/21.07.2011 a Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti are în continuare putere executorie, fiind în mod corect încuviinţată executarea silită de către Judecătoria Oneşti şi efectuate actele de executare silită de către B.E.J. AAA Eugen sub forma popririi.

De asemenea, tribunalul reţine că B.E.J. AAA Eugen a stabilit în mod corect cheltuielile de executare silită, prin încheierea din 06.09.2016, având în vedere cuantumul debitului urmărit, Ordinul M.J. nr.2550/2006 - anexa 1 şi art.39 din Legea nr.188/2000.

În ceea ce priveşte motivul invocat de către contestator privind lipsa caracterului cert al creanţei urmărite, tribunalul reţine din înscrisurile aflate în dosarul cauzei că suma de 6676,44 lei pusă în executare este formată din cuantumul despăgubirilor şi al dobânzii legale în sumă de 5729,61 lei şi cuantumul cheltuielilor de executare silită în sumă de 946,83 lei.

Referitor la apărarea intimatului-contestator că nu a avut cunoştinţă de sentinţa civilă prin care a fost obligat la plata despăgubirilor către apelanta-creditoare, tribunalul reţine că acest aspect putea fi invocat de către contestator în calea de atac a recursului declarat împotriva acestei hotărâri, cu privire la care putea să solicite repunerea în termenul de declarare, atunci când a luat cunoştinţă de existenţa acestei hotărâri. În speţă, nu s-a făcut dovada desfiinţării sentinţei civile nr.10612/21.07.2011 a Judecătoriei Sectorului 3 pentru acest motiv, astfel că hotărârea judecătorească se bucură de putere de lucru judecat şi nu poate fi analizată din acest punct de vedere de către instanţa de executare, a cărei analiză se referă strict la legalitatea actelor de executare.

De asemenea, susţinerea intimatului-contestator că a achitat în data de 17.10.2007 suma restantă în cuantum de 2.217,02 lei nu poate fi analizată de către instanţa de executare, deoarece această plată se situează anterior pronunţării sentinţei civile puse în executare silită, ceea ce ar conduce la nerespectarea celor reţinute cu putere de lucru judecat în cadrul acestei hotărâri. Şi acest aspect ar fi putut fi invocat de către intimatul-contestator în calea de atac a recursului, în vederea reformării hotărârii Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Tribunalul reţine şi faptul că toate constatările instanţei de judecată cu privire la neîmplinirea termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită şi legalitatea actelor de executare silită se impun a fi realizate şi în contradictoriu cu terţii popriţi, aceştia fiind obligaţi să îşi conformeze conduita celor reţinute de către instanţă prin prezenta hotărâre. În consecinţă, instanţa de apel apreciază că în mod greşit s-a invocat din oficiu şi admis de către prima instanţă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a celor doi terţi popriţi, astfel că, în rejudecare, urmează a fi respinsă această excepţie, ca neîntemeiată.

Faţă de aceste considerente, tribunalul apreciază contestaţia la executare formulată de către contestatorul B F  împotriva executării silite ce face obiectul dosarului de executare silită nr.555/2016, ca fiind neîntemeiată, astfel că o va respinge pentru acest considerent. Având în vedere că este neîntemeiată contestaţia la executare formulată, tribunalul constată că nici cererea de întoarcere a executării silite nu poate fi primită.

Având în vedere toate aceste considerente, reţinând că soluţia primei instanţe este nelegală şi netemeinică, în baza art.480 alin.2 Cod procedură civilă, tribunalul va admite apelul formulat şi va schimba în tot sentinţa civilă atacată iar în rejudecare va respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimaţilor Serviciul Public „Direcţia Asistenţă Socială” Oneşti şi B T  S.A. şi va respinge, ca neîntemeiată, contestaţia la executare formulată de contestatorul B F  în contradictoriu cu intimaţii S.C. O V I Group S.A., Serviciul Public „Direcţia Asistenţă Socială” Oneşti şi B T  S.A.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelanta-intimată S.C. O V I Group S.A., cu sediul în Bucureşti, împotriva sentinţei civile nr.399/23.02.2017 a Judecătoriei  Oneşti.

Schimbă în tot sentinţa civilă atacată în sensul că:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimaţilor Serviciul Public „Direcţia Asistenţă Socială” Oneşti, cu sediul în  Oneşti, Str.Poştei, nr. 1, Judeţ Bacău şi B T  S.A., cu sediul în  Cluj Napoca,

Respinge, ca neîntemeiată, contestaţia la executare formulată de contestatorul B F , , domiciliat în  Oneşti, Judeţ Bacău,  în contradictoriu cu intimaţii S.C. O V I Group S.A., Serviciul Public „Direcţia Asistenţă Socială” Oneşti şi B T  S.A.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică din 24.10.2017.

Domenii speta

Spete similare