Obligaţia de a face. Recurs respins ca neavenit

Obligaţia de a face. Recurs respins ca neavenit

- art. 67 alin. 4 Cod de procedură civilă

- art. 68 şi art. 70 Cod de procedură civilă

Potrivit art. 67 alin. 4 Cod de procedură civilă, calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socoteşte neavenită dacă părţii pentru care a intervenit i-a fost anulată, perimată sau respinsă calea de atac, fără a fi cercetată în fond.

Examinând cererea de recurs, instanţa a constatat că aceasta este declarată de către recurenta (...) SRL – societate în faliment, prin lichidator judiciar (...) SPRL, în calitate de intervenient accesoriu, şi nu în calitate de pârât, contrar afirmaţiilor acesteia din şedinţa de judecată.

Curtea a constatat că  în faţa primei instanţe, recurenta a fost chemată în judecată de către reclamantă în calitate de persoană ce ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamanta, motivat de faptul că este persoana care i-a vândut autoturismul la a cărei transcriere este solicitată a fi obligată pârâta, fiind incidente prevederile art. 68 Cod de procedură civilă, după cum precizează expres reclamanta (...), astfel că în baza art. 70 Cod de procedură civilă, acesta putea dobândi calitatea de reclamant în cauză.

Prima instanţă nu a dispus citarea recurentei în cauză în calitate de reclamant, dobândită potrivit art. 70 Cod de procedură civilă. Aceasta nu a fost citată pentru primul termen de judecată, stabilit la 15.03.2017.

La primul termen de judecată din 15.03.2017, recurenta a depus cerere de intervenţie accesorie în folosul reclamantei, prin care susţinea poziţia acesteia în sensul de a obliga pârâta la transcrierea dreptului de proprietate asupra autoturismului (...). La acest termen, prima instanţă a ridicat excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului (...), fără a pune în discuţie aspecte vizând calitatea părţilor în cauză, excepţie ce a fost respinsă, iar cauza a fost repusă pe rol.

La termenul de judecată din 26.04.2017, potrivit consemnărilor din încheierea de şedinţă, instanţa de fond a constatat în mod expres că (...) SRL nu are calitate de pârât, faţă de conţinutul cererii de chemare în judecată, cum susţinea această parte, ci aceea de intervenient.

Ca urmare, a fost pusă în discuţia părţilor admisibilitatea în principiu a cererii de intervenţie accesorie formulată de (...) SRL – societate în faliment, prin lichidator judiciar (...) SPRL, după care a admis în principiu cererea de intervenţie accesorie, după care a trecut la judecarea litigiului, iar în urma deliberării a respins acţiunea principală a reclamantei faţă de pârâtul Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (...) şi a respins cererea de intervenţie accesorie formulată de recurentă.

Prima instanţă a acordat recurentei (...) SRL calitate de intervenient accesoriu, şi nu calitate de pârât, respingând această solicitare, dar nici pe cea de reclamant conform art. 70 Cod de procedură civilă. Prin cererea de recurs nu se aduc critici judecăţii în primă instanţă, prin prisma calităţii procesuale acordate de către judecătorul fondului, aceea de intervenient accesoriu.

Mai mult, Curtea a constatat că recursul declarat de (...) SRL este un recurs principal, cum susţine aceasta, şi nu unul incident ori provocat, însă este declarat în calitate de intervenient accesoriu, aducând critici sentinţei din perspectiva respingerii cererii principale formulate de  reclamantă şi a cererii sale de intervenţie accesorie.

În consecinţă, faţă de calitatea sa procesuală de intervenient accesoriu, recurentei îi sunt aplicabile prevederile art. 67 alin. 4 Cod de procedură civilă.

Ori, constatând că recursul declarat de reclamantă, în folosul căreia a intervenit recurenta (...) SRL, a fost constatat nul ca urmare a declarării sale tardive, fără ca instanţa de recurs să procedeze la judecarea fondului cererii, instanţa a apreciat recursul declarat de intervenientul accesoriu ca neavenit.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 Cod de procedură civilă, Curtea a respins ca neavenit recursul declarat de recurenta (...) SRL – societate în faliment, prin lichidator judiciar (...) SPRL.

Curtea de Apel Oradea – Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal

Decizia nr. 382/02.02.2018

Prin Sentinţa nr. (...)/CA/25.05.2017, Tribunalul (...) a respins acţiunea formulată de reclamanta (...) în contradictoriu cu pârâtul Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (...). A respins cererea de intervenţie accesorie formulată de (...) SRL – societate în faliment, prin lichidator judiciar (...) SPRL, în susţinerea poziţiei procesuale a reclamantei (...). Fără cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta (...), solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei nr. (...)/CA/25.05.2017 dată în prezentul dosar, obligarea pârâtei la transcrierea în evidenţele sale a transmiterii dreptului de proprietate liber de sarcini al recurentei cu privire la autoturismul (...), având număr de înmatriculare (...) cumpărat prin licitaţie publică în cadrul procedurii de faliment, de la societatea (...) SRL.

În subsidiar, în cazul admiterii cererii, recurenta solicită ca în temeiul art. 18, alin. (6) din Legea nr. 544/2004, să se stabilească un termen de executare a acestei operaţiuni administrative, sub sancţiunea unei penalităţi pentru fiecare zi de întârziere.

A formulat recurs şi intervenientul accesoriu (...) SRL – societate în faliment, prin lichidator judiciar (...) SPRL, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi rejudecarea cauzei cu consecinţa obligării pârâtei la transcrierea în evidenţele sale a transmiterii dreptului de proprietate liber de sarcini cu privire la autoturismul (...), având număr de înmatriculare (...), de la vânzătoarea (...) SRL la cumpărătoarea (...).

Intimaţii nu au formulat întâmpinare în cauză.

Examinând recursul declarat de reclamanta (...), în temeiul art. 248 Cod de procedură civilă, cu prioritate asupra excepţiei tardivităţii declarării recursului, instanţa a reţinut următoarele:

Conform prevederilor art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, termenul de recurs este de 15 de zile de la data comunicării hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.

Termenul de recurs este un termen legal şi absolut, iar nerespectarea lui afectează însăşi validitatea şi eficacitatea actului de procedură, deoarece depăşirea termenului de declarare a recursului atrage decăderea părţii interesate din dreptul de a mai efectua acest act de procedură.

Declararea recursului după împlinirea termenului legal de recurs, atrage nulitatea actului de procedură, respectiv a cererii de recurs, astfel cum prevede art. 185 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, nulitate ce trebuie constatată de instanţă.

În speţă, hotărârea atacată s-a comunicat cu recurenta (...) în data de 25.08.2017. Calculând termenul de recurs în conformitate cu prevederile art. 181 Noul Cod de procedură civilă, raportat la data la care s-a efectuat comunicarea, Curtea a constatat că ultima zi pentru declararea recursului  a fost în data de 11.09.2017. Recursul a fost depus la instanţă în data de 13.09.2017, după împlinirea termenului de declarare.

Pentru aceste motive, Curtea a constatat nulitatea recursului declarat de recurenta reclamantă (...), împotriva sentinţei nr. (...)/CA/25.05.2017 pronunţată de Tribunalul (...).

Instanţa de recurs, analizând recursul declarat de recurenta - intervenientă (...) SRL – societate în faliment, prin lichidator judiciar (...) SPRL, raportat la incidenţa art. 67 alin. 4 Cod de procedură civilă, a constatat următoarele:

Potrivit art. 67 alin. 4 Cod de procedură civilă, calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socoteşte neavenită dacă părţii pentru care a intervenit i-a fost anulată, perimată sau respinsă calea de atac, fără a fi cercetată în fond.

Examinând cererea de recurs, instanţa a constatat că aceasta este declarată de către recurenta (...) SRL – societate în faliment, prin lichidator judiciar (...) SPRL, în calitate de intervenient accesoriu, şi nu în calitate de pârât, contrar afirmaţiilor acesteia din şedinţa de judecată.

Curtea a constatat că  în faţa primei instanţe, recurenta a fost chemată în judecată de către reclamantă în calitate de persoană ce ar putea pretinde aceleaşi drepturi ca şi reclamanta, motivat de faptul că este persoana care i-a vândut autoturismul la a cărei transcriere este solicitată a fi obligată pârâta, fiind incidente prevederile art. 68 Cod de procedură civilă, după cum precizează expres reclamanta (...), astfel că în baza art. 70 Cod de procedură civilă, acesta putea dobândi calitatea de reclamant în cauză.

Prima instanţă nu a dispus citarea recurentei în cauză în calitate de reclamant, dobândită potrivit art. 70 Cod de procedură civilă. Aceasta nu a fost citată pentru primul termen de judecată, stabilit la 15.03.2017.

La primul termen de judecată din 15.03.2017, recurenta a depus cerere de intervenţie accesorie în folosul reclamantei, prin care susţinea poziţia acesteia în sensul de a obliga pârâta la transcrierea dreptului de proprietate asupra autoturismului (...). La acest termen, prima instanţă a ridicat excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului (...), fără a pune în discuţie aspecte vizând calitatea părţilor în cauză, excepţie ce a fost respinsă, iar cauza a fost repusă pe rol.

La termenul de judecată din 26.04.2017, potrivit consemnărilor din încheierea de şedinţă, instanţa de fond a constatat în mod expres că (...) SRL nu are calitate de pârât, faţă de conţinutul cererii de chemare în judecată, cum susţinea această parte, ci aceea de intervenient.

Ca urmare, a fost pusă în discuţia părţilor admisibilitatea în principiu a cererii de intervenţie accesorie formulată de (...) SRL – societate în faliment, prin lichidator judiciar (...) SPRL, după care a admis în principiu cererea de intervenţie accesorie, după care a trecut la judecarea litigiului, iar în urma deliberării a respins acţiunea principală a reclamantei faţă de pârâtul Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (...) şi a respins cererea de intervenţie accesorie formulată de recurentă.

Prima instanţă a acordat recurentei (...) SRL calitate de intervenient accesoriu, şi nu calitate de pârât, respingând această solicitare, dar nici pe cea de reclamant conform art. 70 Cod de procedură civilă. Prin cererea de recurs nu se aduc critici judecăţii în primă instanţă, prin prisma calităţii procesuale acordate de către judecătorul fondului, aceea de intervenient accesoriu.

Mai mult, Curtea a constatat că recursul declarat de (...) SRL este un recurs principal, cum susţine aceasta, şi nu unul incident ori provocat, însă este declarat în calitate de intervenient accesoriu, aducând critici sentinţei din perspectiva respingerii cererii principale formulate de  reclamantă şi a cererii sale de intervenţie accesorie.

În consecinţă, faţă de calitatea sa procesuală de intervenient accesoriu, recurentei îi sunt aplicabile prevederile art. 67 alin. 4 Cod de procedură civilă.

Ori, constatând că recursul declarat de reclamantă, în folosul căreia a intervenit recurenta (...) SRL, a fost constatat nul ca urmare a declarării sale tardive, fără ca instanţa de recurs să procedeze la judecarea fondului cererii, instanţa a apreciat recursul declarat de intervenientul accesoriu ca neavenit.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 Cod de procedură civilă, Curtea a respins ca neavenit recursul declarat de recurenta (...) SRL – societate în faliment, prin lichidator judiciar (...) SPRL.

Curtea a constatat, în temeiul art. 453 Cod de procedură civilă, că intimata pârâtă nu a solicitat cheltuieli de judecată în faza procesuală a recursului.

Domenii speta

Spete similare