Minori ordonanță președințială – dreptul mamei la legături personale cu minorii

ORDONANȚĂ PREȘEDINȚIALĂ – DREPTUL MAMEI LA LEGĂTURI PERSONALE CU MINORII

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. … la data de …., reclamanta V. L. –E. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul D. G. V., pe cale de ordonanţă preşedinţială, încuviinţarea legăturilor personale cu minorii V. A. –M. C., născută la …., şi V. E. A., născut la data de ….

În motivare, a arătat că pe rolul Judecătoriei Buzău a introdus un dosar de fond cu acelaşi obiect, iar până la soluţionarea acestuia solicită ca, în condiţiile art. 997 alin. 2 C.pr.civ., să se constate îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale cererii de ordonanţă preşedinţială, astfel cum sunt definite de art. 997 alin. 1 C.pr.civ.

În acest sens, a arătat că prin Sentinţa civilă nr. …, definitivă prin Decizia nr. …., locuinţa minorilor a fost stabilită la pârât, iar în prezent între ei, părinţii acestora, există grave neînţelegeri în ceea ce priveşte exercitarea legăturilor personale dintre copii şi mamă, pârâtul refuzând, exercitând chiar acte de violenţă în limbaj şi gesturi.

Reclamanta a mai arătat că între ea şi copii există legături afective puternice, iar vârsta acestora impune cu necesitate menţinerea legăturilor personale cu mama, cu atât mai mult cu cât, pârâtul, după soluţionarea dosarului nr. …, a părăsit teritoriul României, iar copiii sunt lăsaţi în grija unor terţe persoane, fiind lipsiţi în mod cert de ocrotirea părintească.

Având în vedere aceste argumente, a solicitat admiterea cererii şi încuviinţarea legăturilor personale cu minorii, astfel: prin luarea în locuinţa sa din Constanţa, în al doilea şi al patrulea weekend din lună, începând de vineri de la orele 14:00 până duminică la orele 16:00; vizitarea minorilor la locuinţa pârâtului de două ori pe săptămână, marţi şi joi, între orele 16:00-18:00 sau luarea lor în locuri publice în aceleaşi ore şi zile; păstrarea legăturilor cu unităţile de învăţământ preşcolar/şcolar unde sunt integraţi copiii, precum şi cu medicul de familie şi medicii curanţi ai acestora; păstrarea legăturilor telefonice zilnice cu copiii la ora 18:00-18:30; luarea copiilor câte o săptămână în vacanţa de iarnă şi vacanţa de primăvară şi o lună în vacanţa de vară; prin petrecerea zilelor de naştere şi onomastice cu copiii în anii pari în domiciliul mamei, iar în anii impari în compania tatălui.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară în sumă de 20 lei.

În dovedire, au fost depuse: copie act de identitate reclamantă, copie sentinţă civilă nr. .., copie decizie civilă nr. …..

 Pârâtul a depus întâmpinare la primul termen cu procedura legal îndeplinită, prin care a solicitat, în principal, respingerea cererii ca inadmisibilă, iar în subsidiar, admiterea în parte, în sensul încuviinţării legăturilor personale ale reclamantei cu minorii, astfel: vizitarea minorilor de către reclamantă în domiciliul său de două ori pe lună, în zilele de sâmbătă, în prima şi a treia săptămână din lună, în intervalul 13:00-20:00; păstrarea legăturilor cu unităţile de învăţământ preşcolar/şcolar unde sunt integraţi copiii, precum şi cu medicul de familie şi medicii curanţi ai acestora; păstrarea legăturilor telefonice zilnice cu copiii la ora 18:00-18:30; petrecrea zilelor de naştere şi onomastice ale copiilor în anii pari la domiciliul său sau pe raza domiciliului Buzău, prin punerea lor de acord în prealabil asupra locului evenimentului.

Pârâtul a arătat, în esenţă, că reclamanta nu a avut o atitudine responsabilă în perioadele în care copiii au locuit cu ea, aceasta plecând din ţară şi lăsând copiii în grija unor persoane necunoscute, motiv pentru care a fost nevoit să sesizeze poliţia şi autoritatea tutelară. A mai arătat că, pe aceste perioade, reclamanta i-a condiţionat accesul la minori de pata unor sume de bani.

A învederat că reclamanta a fost violwentă cu mama sa, rupându-i o mână, iar tatălui său i-a spart capul cu o vază, a plecat de acasă încă de când era minoră, locuind la Pensiunea Flamingo şi lucrând în cluburi de noapte.

A susţinut că nu sunt îndeplinite cumulativ cele 3 condiţii pentru admiterea ordonanţei de plată, în speţă nu este îndeplinită condiţia urgenţei. Astfel, a arătat că, chiar şi prin raportare la art. 920 C.pr.civ., instanţa trebuie să analizeze data la care reclamanta a formulat cererea de ordonanţă preşedinţială, …., ţinând seama de faptul că în cadrul dosarului nr. ….., aceasta nu a formulat un capăt de cerere cu acest obiect ori un alt dosar distinct în acest timp.

A învederat că are o relaţie frumoasă cu copiii săi, normală, este foarte ataşat de aceştia, cum şi aceştia sunt de el, nu a fost violent fizic sau verbal faţă de reclamantă sau minori, nu a ameninţat-o în vreun fel. Minorii sunt integraţi în mediu în care trăiesc, sunt înscrişi la grădiniţă, medicul de familie şi sunt ataşaţi de familia sa.

A mai arătat că a fost de acord ca reclamanta să vină în domiciliul său şi să vadă copiii, chiar şi rămână peste noapte cu aceştia, însă ultima dată a plecat seara în oraş şi a revenit dimineaţa în jurul orelor 3:00-4:00, a provocat scandal, agresându-l, rupându-i hainele şi zgâriindu-l, copiii trezindu-se speriaţi, situaţia pe care a aplnat-o prin intervenţia poliţiei. Ulterior, de sărbătorile pascale, reclamanta a venit la Buzău şi i-a certu să vadă copiii, lucru cu care el a fost de acord, astfel că aceasta a luat minorii şi a ieşit cu ei în oras, cu băieţelul numai în prezenţa sa, i-a vizitat la domiciliu.

A susţinut că minorii sunt obişnuiţi în domciliul său, nu cunosc domiciliul reclamantei şi nici pe persoanele cu care aceasta locuieşte, iar băieţelul nu este de acord să o însoţească pe aceasta fără ca el, tatăl său, să fie în preajmă, plângând ori de câte ori aceasta îl ia în maşină.

În final, a arătat că, faţă de trecutul relaţiilor reclamantei cu minorii, de faptul că aceasta i-a lăsat şi a plecat în străinătate, de faptul că minorii nu doresc să meargă cu mama în domciliul acesteia din Constanţa, că nu sunt cunoscute condiţiile în care locuieşte, cu cine ar lăsa copiii pe perioada absenţei sale, a solicitat ca legăturile personale să fie exercitate în modalitatea menţionată. A mai arătat că nu este împotriva acestora, dar trebuie avut în vedere comportamentul acesteia din trecut faţă de minori, precum şi faptul că reclamanta nu a solicitat stabilirea unor legături personale cu minorii în totă această perioadă, deşi susţine că nu i-a permis să îi vadă.

A solicitat ataşarea dosarului nr. …...

În drept, a invocat disp. art. 205 C.pr.civ.

În probaţiune, a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei, anchetă socială, 1 martor, înregistrare video, fotografii şi orice altă probă ce ar reieşi din dezbateri.

Analizând cauza prin prisma dispoziţiilor legale incidente şi a materialului probator administrat, constată următoarele:

În fapt, la data de …., reclamanta V. L. –E. a introdus pe rolul Judecătoriei Buzău, dosarul nr. …., având ca obiect legături personale cu minorii şi dosarul nr. ….., având ca obiect ordonanţă preşedinţială-legături personale cu minorii, solicitând, în contradictoriu cu pârâtul D. G. V., încuviinţarea legăturilor personale cu minorii V. A. –M. C., născută la …., şi V. E. A., născut la data de …...

Părţile au avut o relaţie de concubinaj, din care au rezultat minorii V. (D.) A. –M. C. născută la …, şi V. (D.) E. A., născut la data de …...

Prin Sentinţa civilă nr. ….. pronunţată în şedinţa publică din …. în dosarul nr. … al Judecătoriei Buzău, locuinţa minorilor a fost stabilită la pârât, părţile exercitând în comun autoritatea părintească asupra minorilor. Hotărârea a rămas definitivă prin Decizia civilă nr. …. pronunţată în data de …. de Tribunalul Buzău în dosarul cu acelaşi număr.

În drept, instanţa reţine că în cauză sunt incidente disp. art. 997-1002 C.pr.civ. privind procedura ordonanţei preşedinţiale.

Procedura ordonanţei preşedinţiale este o procedură specială prin care se pot lua măsuri provizorii  în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar putea păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unor pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Pe lângă codiţiile genrale ce trebuie să existe în cadrul oricărei acţiuni civile în instanţă, admisibilitatea ordonanţei preşedinţiale presupune îndeplinirea cumulativă a trei condiţii speciale, şi anume: urgenţa, caracterul provizoriu (vremelnic) al măsurii ce se solicită a se lua şi neprejudecarea fondului prin măsura luată.

În speţă, raportat la măsurile solicitate – legături personale cu minorii – aceste condiţii sunt îndeplinite.

Astfel, este posibilă, pe calea ordonanţei preşedinţiale, stabilirea şi încuviinţarea unui program de legături ale mamei cu minorii cu caracter provizoriu, fără a fi prejudecat, prin măsurile luate, fondul cauzei.

Cât priveşte urgenţa, raportat la cele solicitate pe această cale, măsura este necesară pentru păstrarea relaţiilor mamă-copii, relaţie ce ar suferi prin întârziere, interesul superior al minorilor fiind vătămat astfel.

În ceea ce priveşte solicitarea reclamantei de a avea legături personale cu minorii, instanţa reţine că aceasta este în concordanţă cu prevederile legale în vigoare, dreptul fundamental al copilului de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii, rudele, precum şi cu alte persoane cu care copilul a dezvoltat relaţii de ataşament fiind consacrat prin legislaţia naţională, dar şi internaţională la care România este parte.

 În acest sens sunt art. 17 alin. (1) din Legea nr. 272/2004, art. 4 din Convenţia din 17.07.2006 asupra relaţiilor personale care privesc copiii, adoptată la Strasbourg la 15.05.2003 de statele membre ale Consiliului Europei, ratificată de România prin Legea nr. 87/2007, art. 8 din Convenţia Europeană a drepturilor Omului, art. 9 pct. 3 din Convenţia cu privire la drepturile copilului, art. 26 din Constituţia României.

Potrivit art. 401 Cod civil “(1) În cazurile prevăzute de art. 400, părintele sau, după caz, părinţii, separaţi de copilul lor au dreptul de a avea legături personale cu acesta. (2) În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă decide cu privire la modalităţile de exercitare a aestui Drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art. 264 fiind aplicabil.”

Potrivit disp. art. 2 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de organismele autorizate private, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele judecătoreşti. Persoanele prevăzute la alin. (4) sunt obligate să implice familia în toate deciziile, acţiunile şi măsurile privitoare la copil şi să sprijine îngrijirea, creşterea şi formarea, dezvoltarea şi educarea acestuia în cadrul familiei.

Totodată, conform disp. art. 5 alin. (2) din acelaşi act normativ, răspunderea pentru creşterea şi asigurarea dezvoltării copilului revine în primul rând părinţilor, aceştia având obligaţia de a-şi exercita drepturile şi de a-şi îndeplini obligaţiile faţă de copil ţinând seama cu prioritate de interesul superior al acestuia. Potrivit alin. (4) teza I, intervenţia statului este complementară.

Conform disp. art. 8 din Legea nr. 272/2004, în orice cauză care priveşte drepturi ale copilului, instanţa verifică dacă înţelegerile dintre părinţi sau ale acestora cu alte persoane respectă interesul superior al copilului.

Instanţa reţine că potrivit dispoziţiilor legale precitate este primordială înţelegerea părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor faţă de copilul minor, rolul său fiind unul subsidiar ce are drept finalitate verificarea respectării interesului superior al copilului.

În speţă, părinţii nu au ajuns la o înţelegere în ceea ce priveşte modalitatea de exercitare a legăturilor personale dintre mamă şi minori.

Din probatoriul administrat constând în înscrisuri, înregistrări video, interogatoriul părţilor, a rezultat că pârâtul, tatăl minorilor, nu se opune exercitării legăturilor personale dintre mamă şi minori, însă restrânge exercitarea acestui drept al acestora la locuinţa sa ori, cel mult, în municipiul Buzău.

Totodată, a rezultat că părinţii se află într-o evidentă stare de divergenţă şi că, reclamanta fiind prezentă în locuinţa pârâtului pentru a îşi exercita dreptul de a avea legături personale cu minorii de sărbătorile de iarnă ale anului precedent, între aceştia a survenit un conflict verbal şi fizic, în timp ce minorii se aflau în aceeaşi locuinţă, fiind necesară intervenţia organelor de poliţie.

În aceste condiţii, modalitatea de exercitare a legăturilor personale de către mamă la locuinţa tatălui ori în prezenţa acestuia nu este benefică dezvoltării fizice şi psihice armonioase a celor doi copii.

Starea conflictuală existentă între părinţi este contrară interesului superior al minorilor, putând crea copiilor, aflaţi la vârste foarte mici (3 şi 5 ani), traume emoţionale şi de ataşament.

S-a demonstrat printr-un număr impresionant de cercetări în care au fost implicaţi copii cu părinţi despărţiţi că un factor major de stres pentru copii îl constituie conflictul dintre părinţi, iar principalele probleme identificate au fost întârzierile în dezvoltare şi problemele de adaptare.

În perioada 3-6 ani (preşcolarul mic), ataşamentul şi legăturile cu adulţii semnificativi pentru copil cresc cu intensitate impresionantă. În această etapă a dezvoltării, copilul resimte intens nevoia de predictibilitate, organizare şi coerenţă în toate acţiunile în care este implicat. Acum creşte toleranţa copilului la separarea faţă de părintele de ataşament primar. Copii aflaţi la această vârstă sunt sensibili la starea de spirit a părinţilor, familia fiind centrul vieţii sociale pentru copil, acesta având nevoie să înţeleagă ce se întâmplă în viaţa lui.

Totodată, copilul preşcolar poate accepta cu mai multă uşurinţă să se deplaseze pentru petrecerea timpului în locuinţele separate ale părinţilor, câtă vreme există predictibilitate cu privire la aceste schimbări.

Astfel, solicitarea reclamantei de a lua minorii în locuinţa sa din municipiul Constanţa, raportat la vârsta copiilor (3 şi 5 ani), poate fi încuviinţată, însă limitat la un singur week-end pe lună. Conform studiilor efectuate, la această vârstă, copii pot tolera vizite de două nopţi în week-end, precum şi vizite săptămânale în timpul vacanţelor de vară, cu condiţia ca acestea să aibă o frecvenţă redusă, separarea copilului de părintele primar de îngrijire mai lungă putând fi inadecvată pentru acesta.

Pe de altă parte, limitarea acestei vizite la un singur week-end pe lună are în vedere şi faptul că locuinţa reclamantei se află în mun. Constanţa, la o distanţă de aproximativ 230 km de mun. Buzău, unde se află în prezent locuinţa minorilor, fiind necesar un timp de circa 3 ore pentru parcurgerea distanţei. 

În speţă, nu este de neglijat nici faptul că noţiunea de „părinte primar de îngrijire” este estompată de împrejurarea că tatăl, părintele la care s-a stabilit locuinţa minorilor, este frecvent plecat din ţară, având încheiat un contract de muncă în Italia, iar copiii rămân sub îngrijirea unor persoane din familia acestuia.

Instanţa nu poate reţine ca întemeiate în această cauză argumentele pârâtului privitoare la comportamentul anterior al reclamantei, şi anume că aceasta nu a avut o atitudine responsabilă în perioadele în care copiii au locuit cu ea, plecând din ţară şi lăsând copiii în grija unor persoane necunoscute, motiv pentru care a fost nevoit să sesizeze poliţia şi autoritatea tutelară, că reclamanta i-a condiţionat accesul la minori de pata unor sume de bani.

Acestea au fost analizate în cadrul dosarului nr. …. al Judecătoriei Buzău şi au avut o importanţă deosebită, pe lângă celelalte aspecte analizate, în ceea ce priveşte stabilirea locuinţei minorilor.

Însă, raportat la obiectul cauzei pendinte - legături personale ale mamei cu minorii – drept, dar şi datorie a părintelui separat de copil, care are ca scop crearea unui mediu de securitate şi de stabilitate emoţională a minorilor, prin prezenţa în viaţa lor a celor mai reprezentative figuri, mama şi tatăl, aceste argumente sunt vădit neîntemeiate.

Pentru aceste motive, instanţa va încuviinţa ca reclamanta să aibă legături personale cu minorii V. (D.) A.-M. C., născută la ……, şi V. (D.) E. A., născut la data de …., în următoarea modalitate şi conform următorului program: o dată pe lună, în al doilea ori al patrulea weekend din lună, conform înţelegerii părinţilor, începând de vineri, ora 14:00, până duminică, ora 16:00, prin luarea minorilor din locuinţa tatălui din mun. Buzău de către mamă în locuinţa acesteia din mun. Constanţa; o săptămână în vacanţa de iarnă şi o săptămână în vacanţa de primăvară prin luarea minorilor din locuinţa tatălui din mun. Buzău de către mamă; o lună în vacanţa de vară, fracţionat, două săptămâni în luna iulie şi două săptămâni în luna august, prin luarea minorilor din locuinţa tatălui din mun. Buzău de către mamă; prin păstrarea de convorbiri telefonice zilnice cu minorii de către mamă, în intervalul orar 18:00-18:30; prin păstrarea de către mamă a legăturilor cu unităţile de învăţământ, medicul de familie şi medicii curanţi ai minorilor; prin petrecerea zilelor onomastice şi a zilelor de naştere ale minorilor împreună de către părinţi, conform înţelegerii lor cu privire la locul şi data evenimentului, ori, în caz de neînţelegere între părinţi, prin petrecerea acestor zile de către minori în anii pari împreună cu mama, iar în anii impari împreună cu tatăl.

Având în vedere principiului disponibilităţii părţilor, va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

În baza art. 997 alin. (2) C.pr.civ., prezenta hotărâre este provizorie, măsurile dispuse producând efecte până la soluţionarea litigiului asupra fondului, şi executorie.

Domenii speta

Spete similare