Program stabilire minori

Cod ECLI ECLI:RO:TBDLJ:2017:........

Dosar nr. 18768/215/2017

R O M Â N I A

TRIBUNALUL DOLJ

SECŢIA I CIVILĂ

DECIZIE Nr. 1675/2017

Şedinţa publică de la 17 August 2017

Completul compus din:

PREŞEDINTE .............

Judecător ..............

Grefier ............

Pe rol solţionarea apelului civil declarat de pârâta ........ împotriva sentinţei civile nr ............ pronunţată de Judecătoria Craiova în contradictoriu cu reclamanţii ........., având ca obiect - ordonanţă preşedinţială - Stabilire Program Vizitare.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au răspuns avocat ....... pentru apelanta pârâtă ...... şi intimaţii reclamanţi ......... asistaţi de avocat ...............

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează că minora  a fost ascultată în camera de consiliu, procesul verbal întocmit cu această ocazie fiind ataşat la dosarul cauzei.

Instanţa, procedează la identificarea intimaţilor reclamanţi .......... aceştia fiind legitimaţi cu cărţile de identitate cu datele consemnate în caietul grefierului de şedinţă.

Instanţa procedează la luarea interogatoriilor intimaţilor reclamanţi, acestea fiind ataşate la dosarul cauzei.

Avocat ..... pentru apelanta pârâtă ......., arată că nu mai insistă în cererea de suspendarea executării sentinţei. Arată că nu mai are cereri de formulat.

Tribunalul ia act de faptul că nu se mai solicită suspendarea executării sentinţei apelate.

Avocat ......... pentru  intimaţii reclamanţi,  învederează instanţei că apelanta pârâtă nu a vrut să execute ordonanţa preşedinţială. Depune chitanta nr. .......... şi învederează că nu mai are cereri de formulat.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepţii de invocat sau probe de administrat, instanţa, potrivit dispoziţiilor art. 244 alin. 3 CPC declară cercetarea procesului încheiată şi cu acordul părţilor, în temeiul dispoziţiilor art. 392 CPC constată deschise dezbaterile, acordând cuvântul asupra fondului.

Avocat ...... pentru apelanta pârâtă ......... solicită admiterea apelului, schimbarea în  parte a  sentinţei atacate, iar pe fond admiterea  în parte a acţiunii intimaţilor. Arată că apelanta pârâtă nu este de acord ca fiii săi să meargă la domiciliul bunicilor şi să rămână acolo peste noapte fără supravegherea sa; nesupravegheaţi copiii sunt într-un potenţial pericol. Arată că fetiţa a fost lovită de mai multe ori de către bunicul său. Solicită instanţei să cenzureze programul de vizitare în sensul de a nu se prezenta copiii la bunici şi aceasta pentru respectarea interesului superior al acestora. Solicită instanţei să aibă în vedere atitudinea nesinceră a  bunicului patern în timpul interogatoriului când a susţinut că nu i-a lovit pe copii. Arată că, de asemenea, răspunsurile bunicii paterne la interogatoriu  nu au fost sincere. Solicită acordarea de cheltuieli de judecată.

Avocat ....... pentru  intimaţii reclamanţi, solicită instanţei respingerea apelului, arată că, în mod corect instanţa de fond a considerat că dezvoltarea armonioasă a copiilor trebuie să prevaleze faţă de eventualele conflicte ale adulţilor.  Arată că minorii au crescut în casa bunicilor, nu au fost abuzaţi fizic şi emoţional. În perioada cât minorii şi mama acestora au locuit la bunici mama pleca pentru anumite perioade în străinătate iar de copii se ocupau bunicii.  Nu se poate vorbi în speţă de o maltratare de natură a duce la abuzarea fizică şi psihică a copiilor. Declaraţia fetiţei a fost influenţată de mamă. Solicită acordarea de cheltuieli de judecată.

Avocat ..... pentru apelanta pârâtă .........., arată că până când nu se realizează o anchetă socială  ar fi suficient un program de vizitare la mamă.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de faţă:

Prin  sentinţa civilă nr. ......... pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. ......., a fost admisă în parte acţiunea civilă având ca obiect stabilirea unor legături personale cu minori, pe calea ordonanţei președințiale, formulată de  reclamanţii ......., în contradictoriu cu pârâta .........

A fost  stabilită în mod provizoriu, până la soluţionarea în primă instanţă a dosarului nr............ al Judecătoriei Craiova, următorul program de legături personale între reclamanţi şi minorii  ........., după cum urmează: a patra săptămână din fiecare lună,  de vineri orele 16,00 până duminică orele 16,00 , la domiciliul reclamanţilor , cu  obligaţia de a-i duce la sfârşitul programului la locuinţa mamei; 3 săptămâni în vacanţa de vară, în cursul lunii august, în perioada ............ la domiciliul reclamanţilor , cu  obligaţia de a-i duce la sfârşitul programului la locuinţa mamei;o săptămână din vacanţa de iarnă, în perioada ............ la domiciliul reclamanţilor, cu  obligaţia de a-i duce la sfârşitul programului la locuinţa mamei;

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că prin cererea introductivă s-a solicitat pe cale de ordonanţă preşedinţială stabilirea unui program de vizitare care să le  permită reclamanţilor legături personale cu minorii ..........., .........., aflaţi în prezent în îngrijirea mamei lor, cu posibilitatea  preluării minorilor de la domiciliul pârâtei şi ulterior prin revenirea la domiciliul pârâtei

Examinând admisibilitatea cererii de ordonanţă preşedinţială prin prisma condiţiilor restrictive enunţate dedispoziţiile art. 997 Cod proc.civ., , instanţa a arătat că este datoare să stabilească dacă, într-adevăr, în raport cu circumstanţele cauzei şi cu natura dreptului substanţial dedus judecăţii, măsura a cărei luare se solicită are un caracter urgent, iar efectele sale sunt vremelnice.

Astfel, cu privire la aparenţa de drept s-a reţinut că este în favoarea reclamanţilor, bunicii paterni ai minorilor  întrucât copiii  se află în îngrijirea mamei, locuind împreună cu aceasta în .............

În ceea ce priveşte caracterul provizoriu al măsurii ce se doreşte a se dispune de instanţă pe calea ordonanţei preşedinţiale, instanţa a apreciat că această condiţie este îndeplinită, încuviinţarea legăturilor cu minorii potrivit programului de vizitare propus de către reclamanţi fiind cerută până la soluţionarea definitivă a dosarului nr............., aflat pe rolul Judecătoriei Craiova.

Nu au fost reţinute apărările pârâtei privind pericolul la care ar fi expuşi minorii în situaţia în care va fi încuviinţat un program de vizită extins, cu posibilitatea bunicilor de a-i găzdui peste noapte pe minori, prin probele administrate nefăcându-se dovada în acest sens.

Astfel, din declaraţiile martorilor audiaţi  a rezultat că  minorii au locuit împreună cu părinţii în domiciliul bunicilor paterni, încă de la naştere.

Martorul ........... a declarat faptul că părţile se gospodăreau împreună, bunicii şi în special bunicul patern , ajutând părinţii la creşterea şi îngrijirea minorilor. Cunoaşte martorul faptul că minorii erau ataşaţi de bunici, şi, mai  cu seamă minorul de bunicul patern şi nu au fost neglijaţi niciodată de aceştia.

Mai cunoaşte martorul  faptul că, în domiciliul bunicilor paterni sunt condiţii foarte bune pentru găzduirea minorilor, condiţii ce au fost confirmate şi de martorul .........., propus de către pârâtă.

În privinţa sentimentului de teamă încercat de minoră în preajma bunicului patern, determinat de faptul că a fost lovită de acesta, după moartea tatălui său, invocat de către martorul ............, intanţa a reţinut faptul că acest eveniment a survenit în vara anului trecut, iar minorii, de la acea dată au fost vizitaţi săptămânal şi chiar de două ori pe săptămână de bunici, la locuinţa mamei, iar minora nu s-a opus acestor vizite. De asemenea, se reţine că declaraţia martorului  ........., care  cunoaşte de acest incident de la minoră, care i-a povestit că a fost lovită de bunic, fără a preciza motivul, este singulară şi nu poate fi coroborată cu alt mijloc de probă .

În acelaşi sens, instanţa  nu a reţinut nici apărarea pârâtei în sensul că minorii nu îşi doresc să meargă în domiciliul reclamanţilor, mai ales după episodul în care minora a fost forţată de bunica şi mătuşa paternă să meargă la  ......., în încercarea de a fi răpită, dat fiind faptul că, singura care a declarat în acest sens este sora pârâtei, iar declaraţia acesteia nu poate fi coroborată cu o altă probă administrată în cauză.

Reţinând astfel, că un program de vizită extins, care să permită bunicilor găzduirea minorilor în domiciliul lor este singurul care răspunde temporar dezideratului interesului celor doi copii la o viaţă de familie corespunzătoare, în accepţiunea dată acestei sintagme de art. 8 din Convenţia europeană, dându-le posibilitatea bunicilor, dar şi copiilor de a se bucura reciproc de compania celorlalţi, dar şi pentru protejarea legăturii afective  născute ca urmare a convieţuirii îndelungate a acestora, instanţa a admis în parte acţiunea şi a încuviinţat în mod provizoriu, până la soluţionarea în primă instanţă a dosarului nr............ al Judecătoriei Craiova, următorul program de legături personale între reclamanţi şi minorii  .........., după cum urmează:- a patra săptămână din fiecare lună,  de vineri orele 16,00 până duminică orele 16,00 , la domiciliul reclamanţilor, cu  obligaţia de a-i duce la sfârşitul programului la locuinţa mamei;- 3 săptămâni în vacanţa de vară, în cursul lunii august, în perioada .......... la domiciliul reclamanţilor , cu  obligaţia de a-i duce la sfârşitul programului la locuinţa mamei;- o săptămână din vacanţa de iarnă, în perioada .......... la domiciliul reclamanţilor, cu  obligaţia de a-i duce la sfârşitul programului la locuinţa mamei;

În temeiul disp.art.453 alin.2 Cod proc.civ., reţinând că atât reclamanţii cât şi pârâta au efectuat cheltuieli, reprezentate de onorariul de avocat, faţă de soluţia de admitere în parte a acţiunii, acestea au fost compensate.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâta ........., solicitând admiterea apelului, schimbarea sentinței apelate, iar pe fond admiterea în parte a acţiunii formulate de reclamanţi, precum şi suspendarea executării sentinţei apelate până la judecare apelului, în temeiul art. 1000  alin.2 N.C.pr.civ.

În motivare a arătat că instanţa de fond a pronunţat sentinţa, cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv nu a încuviinţat toate probele solicitate de apelantă – ancheta psiho-socială la domiciliul reclamanţilor şi proba testimonială cu cel de-al doilea martor ...........

Consideră că instanţa trebuia să aibă în vedere, în principal, principiul interesului superior al copilului.

Având în vedere comportamentul violent al bunicului patern faţă de minoră, consumul de băuturi alcoolice al bunici paterne, apelanta consideră că nu există niciun motiv legal şi temeinic pentru ca aceştia să ia copii la domiciliul lor o perioadă atât de mare de timp şi fără ca mama să poată controla această situaţie imprevizibilă şi posibil periculoasă pentru copil.

Arată că este de acord în parte cu cererea de chemare în judecată, pe cale de ordonanţă președințială a reclamanţilor, în sensul că este de acord cu un program de vizitare a minorilor de către bunicii paterni, dar nu în modalitatea solicitată de către aceştia, astfel că solicită cenzurarea programului de vizitare a minorilor la domiciliul bunicilor paterni într-un program stabilit la aprecierea instanţei şi stabilirea unei modalităţi doar la domiciliul apelantei care să aibă în vedere interesul superior al minorilor şi vârsta acestora de 9 ani şi respectiv 6 ani.

Apelanta nu este de acord cu modalitatea de vizitare a minorilor exagerat de mare solicitată de bunicii paterni la domiciliul acestora şi stabilită de instanţa de fond, solicitând a se avea în vedere şi faptul că aceştia nu îşi doresc să  rămână la bunici în Işalniţa. Apelanta le-a permis acest lucru la domiciliul său în prezenţa sa şi a familiei sale, a mamei sale, aspect ce reiese şi din declaraţiile aflate la dosarul cauzei.

Susţine  şi insistă în această modalitate de vizită doar la domiciliul său, întrucât bunicul patern este o persoană în vârstă, periodic pleacă cu produse de marfă în vederea vânzării pe piaţă de către bunica paternă la ......., că a lovit-o nejustificat pe fiica sa în faţa altor nepoţi şi că bunica paternă este consumatoare de băuturi alcoolice, fiind cunoscut aceste aspect în comună. Bunica paternă este mai tot timpul la ........., unde stă în gazdă pentru a putea vinde zilnic la piaţă, astfel că bunicii paterni sunt în imposibilitatea de a se ocupa efectiv de nepoţi pe perioadele stabilite ca program de vizită minorilor la domiciliul acestora, care şi aşa trăiesc o copilărie nefericită, dramatică, datorită decesului prematur al tatălui.

Solicită a se da eficienţă principiului preeminenţei interesului superior al copilului şi nu  al unor bunici orgolioşi care le oferă sporadic dulciuri, nimic altceva.

Intimaţii .......... au formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat şi menţionarea ca legală şi temeinică a sentinţei apelate.

Solicită respingerea cereri de suspendare având în vedere că executarea ordonanţei preşedinţiale va începe de ..........., din moment ce instanța le-a permis intimaţilor-reclamanţi să ia copiii de la apelanta-pârâtă în week-end-ul din a patra spătămână a fiecărei luni şi îl al doilea rând aceasta solicitare nu este susţinută în niciun fel de apelantă.

Arată că, cu privire la faptul că vârsta şi starea acestora de sănătate nu le-ar permite să aibă grijă de copii, sunt lipsite de orice fundament, întrucât nu au nicio problemă de sănătate serioasă, în afară de cele aferente vârstei, fiind  astfel apţi să îngrijească şi să supravegheze nepoţii lor.

Până la decesul fiului intimaţilor şi până la momentul în care nora acestora a hotărât să plece din casa lor, intimaţii au fost cei care au stat cu nepoţii şi au avut grijă de ei în nenumărate rânduri, aspect ce a reieşit din probatoriul administrat în cauză.

Cât priveşte susţinerile potrivit cărora minora ........ ar fi fost agresată şi că intimata ........... ar consuma băuturi alcoolice, acestea nu au fost dovedite fiind simple alegaţii. Intimata-reclamantă este o femeie foarte muncitoare, care în ciuda vârstei munceşte pentru a câștiga un ban în plus în afară de pensie, pentru a asigra familiei sale o situaţie materială bună.

Aceştia susţin că apelanta-pârâtă cunoaşte foarte bine condiţiile de locuit din casa lor, din moment ce a locuit cu intimaţii mai mult de 10 ani şi niciodată nu s-a plâns că ar avea condiţii precare de locuit, aspect de altfel recunoscut indirect şi de către martora propusă de apelantă, respectiv sora acesteia ..........

Intimaţii consideră că nepoţii lor au o vârstă suficient de mare, astfel încât să poată sta la aceştia o perioadă mai mare de timp, nefiind dependenţi de mama lor, astfel că argumentele apelantei cu privire la acest aspect sunt lipsite de orice logică şi fundament.

Consideră că relaţia cu nepoţii este în prezent afectată din cauza apelantei care nu le permite intimaţilor să  ia copiii la ei acasă nici măcar pe timpul zilei şi, mai mult decât atât, după promovarea prezentei acţiuni nu i-a lăsat să petreacă timp cu copiii, nu le-a primit dulciurile şi i-a ameninţat că nu va lăsa copiii să vină la aceștia. Nepoţii intimaţilor au avut o strânsă legătură şi cu fiica acestora şi soţul acestora care sunt şi ei foarte mult de copii şi doresc să-i vadă în continuare, de altfel fiica acestora având grijă de copii atunci când a fost nevoie.

Susţin că au creat, conviețuind o perioadă îndelungată cu nepoţii lor legături de ataşament profunde şi autentice cu aceştia, putând astfel pretinde păstrarea legăturilor persoanele, relaţiile de atașament conferind, în opinia lor, copiilor, sentimentul de securitate şi contribuind decisiv la dezvoltarea psihologică şi emoţională armonioasă în circumstanţele survenirii tatălui, părintele de care au trăit copiii zi de zi.

Analizând hotărârea prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente în cauză, tribunalul reţine următoarele:

În prealabil, tribunalul reţine că apelanta a criticat sentinţa numai sub aspectul modalităţii de stabilire a programului de vizită al reclamanţilor cu privire la minorii ..........

Faţă de modalitatea în care a fost stabilit programul de vizită, se constată că instanţa de fond a respectat principiile care guvernează, pe de o parte, dreptul bunicilor de a avea legături personale cu nepoţii, iar, pe de altă parte, dreptul copilului de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu toate celelalte rude ale sale, astfel încât separarea părinţilor să nu constituie o traumă pentru copil, ci acesta să fie pe cât posibil păstrat într-un mediu în care să menţină şi să dezvolte relaţii fireşti cu familia extinsă.

Stabilirea programului de vizită cu preluarea minorilor de la domiciliul mamei este corectă şi respectă principiile anterior menţionate, motivat de faptul că, prin păstrarea dreptului de vizitare al minorilor doar la domiciliul mamei, fără posibilitatea de preluare, nu se realizează, în mod efectiv, o posibilitate de menţinere şi dezvoltare a relaţiilor fireşti dintre copii şi bunicii săi. Aceasta deoarece, pe de o parte, minorii  nu se vor putea desfăşura, în prezenţa mamei, într-o manieră corespunzătoare în raport de bunicii lor, iar, pe de altă parte, nici bunicii nu vor putea să aibă, faţă de copii, un comportament firesc în prezenţa mamei, cu care se află în relaţii tensionate.

Tribunalul arată că relaţiile conflictuale existente în prezent între intimaţii-reclamanţi şi mama minorilor ar putea să genereze certuri care nu ar fi în interesul copiilor să fie desfăşurate în prezenţa acestora, aceştia având nevoie ca, în momentul în care se întâlnesc cu bunicii lor, să se poată bucura de prezenţa efectivă a acestora.

Prin urmare, timpul petrecut de către minori cu bunicii lor trebuie să fie un interval în care fiecare dintre aceştia să se simtă în largul lor, pentru a  putea menţine şi dezvolta relaţiile fireşti dintre bunici şi copii, şi care să nu fie perturbat de factori inhibitori, între care se încadrează şi prezenţa mamei sau a părinţilor acesteia.

Nu se poate primi solicitarea apelantei ca întâlnirile dintre bunici şi copii să aibă loc la domiciliul acesteia (care, în fapt, este domiciliul bunicilor materni), şi deoarece această modalitate nu permite o dezvoltare firească a legăturii de rudenie si nu este în nici un caz în interesul copiilor, fiind de necontestat faptul că pe copii îi asteaptă cei dragi in locuinţa bunicilor paterni care i-au si îngrijit, în mod constant, din momentul naşterii şi până la decesul tatălui, când mama a părăsit domicilul comun care, în fapt, era domiciliul bunicilor paterni. Aceste relaţii trebuie dezvoltate, părtile fiind chemate sa facă un efort consistent de a trece peste neîntelegerile mai vechi si peste stările conflictuale din trecut, inclusiv legate de drama care a marcat aceste stări, în aşa fel încât, minorii să primească afecţiunea neumbrită de astfel de conflicte, de ambele părti, sprijinul si supravegherea necesare, pentru ca dezvoltarea lor fizică, psihică si morală să aibă loc în conditii optime, inclusiv cu solicitarea eventualei consilieri psihologice care să sustină aceste relatii.

Tribunalul arată că astfel de relatii personale nu trebuie minimalizate printr-un program redus la câteva ore într-o întâlnire la domiciliul mamei, care nu poate fi stabil, real şi menit să ofere sprijin unei astfel de relaţii, fiind important, pentru dezvoltarea firească şi armonioasă a minorilor, ca aceştia să petreacă timp în compania bunicilor paterni şi să aibă sentimentul unităţii familiale.

Pe de altă parte, stabilirea ca relaţiile personale cu minorii să aibă loc numai în domiciliul pârâtei, având în vedere relaţiile tensionate dintre părţi, nu va putea fi de natură a conduce la rezultatul scontat, şi anume acela de a se stabili relaţii normale nu numai între bunici şi nepoţi, ci şi între foştii socri şi fosta noră.

Sustinerile pârâtei conform cărora nu ar trebui să li se permită bunicilor paterni sa aibă legături cu minorii,  la domiciliul acestora, deoarece, în acest mod, ar putea fi evitate stările conflictuale ce ar putea să apară între copii şi bunici nu pot fi primite. Astfel, instanţa constată, că între bunicii paterni şi minori a existat o viaţă de familie efectivă, minorii locuind încă de la naştere în domiciliul acestora, bunicii implicându-se constant şi activ în creşterea şi educarea minorilor, din desenele minorilor aflate la dosarul cauzei, putându-se observa cu uşurinţă că minorii îşi iubesc bunicii.

Referitor la apărarea apelantei că bunicul patern a lovit-o o dată pe minoră şi, astfel, aceasta a dezvoltat o teamă faţă de acesta, se reţine că nu are susţinere probatorie în cauză.

 Nici apărarea referitoare la faptul că în domiciliul bunicilor paterni minorii nu ar fi în siguranţă, nu este probată, niciunul dintre martorii audiaţi nerelatând că minorii ar fi fost puşi vreodată în pericol de către bunicii lor paterni.

De altfel, minorii au crescut în domiciliul bunicilor paterni, tribunalul reţinând că, în perioadele în care mama era plecată să lucreze în străinătate, bunicii erau aceia care îl sprijineau pe tată în creşterea şi educarea acestora. Prin urmare, atâta timp cât mama pleca perioade mai mari de acasă, lăsând minorii şi în grija bunicilor, este de presupus faptul că bunicii nu reprezintă un pericol pentru copii, ci dimpotrivă.

Orice probleme ar avea apelanta-pârâtă cu foştii săi socri, trebuie să le rezolve direct cu aceştia, preferabil într-o manieră civilizată şi, mai ales, fără a-i pune pe copii la mijloc.

Pentru toate aceste motive, pentru a asigura bunicilor legături personale directe cu proprii nepoţi, pentru a asigura şi minorilor legături personale cu proprii bunici, pentru a consolida legătura de suflet între aceştia, tribunalul apreciază că legătura personală dintre aceştia nu poate avea loc la domiciliul mamei, hotărârea instanţei de fond în acest sens fiind corectă.

Instanta îsi exprimă speranţa ca, cel putin în scurta perioada de timp cât bunicii si mama se vor afla in prezenta copiilor, fiecare parte va trece peste problemele care i-au separat si va întelege ca este în interesul copiilor ca aceştia să se bucure de prezenta si dragostea întregii familii extinse (mama, bunici materni, bunici paterni, unchi) fără a se alimenta tensiunile, fără a încerca sa le creeze o anumite imagine proasta despre bunici, ci dimpotrivă.

Având în vedere însă că ar fi mai bine ca minorii să aibă timp să îşi facă lectiile înainte de pleca la bunici sau că este posibili ca aceştia  să aibă activităţi şcolare şi după-amiaza, reclamantii vor avea dreptul să îi ia pe minori la domiciliul lor, de sâmbata ora 10.00, si nu de vineri şi până duminica orele 12, 00., hotărârea instanţei de fond urmând să fie schimbată în acest sens.

În ceea ce priveşte motivul de apel privind nelegalitatea sentinţei apelate, motivat de faptul că instanţa de fond nu a încuviinţat toate probele solicitate, respectiv ancheta psihosocială la domiciliul reclamanţilor, tribunalul arată că, faţă de caracterul urgent al cauzei, o astfel de probă este inadmisibilă, soluţia instanţei de fond cu privire la acest aspect fiind legală.

Faţă de toate cele arătate, apelul declarat este apreciat ca fiind întemeiat, în considerarea dispoziţiilor art.480 alin.2 Cod procedură civilă, urmând să fie admis, iar sentinţa schimbată, în parte, în ceea ce priveşte durata desfăşurării programului de vizită al minorilor.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de apelantă, se reține dovedirea plății onorariului de avocat, în cuantum de 2000 lei, cheltuieli care urmează a fi reduse la suma de 500 lei, în aplicarea art. 541 alin 2 C. proc. civ..

Astfel, suma de bani solicitată cu titlu de cheltuieli de judecată este excesivă în raport, pe de o parte, de complexitatea cauzei, iar,  pe de altă parte, faţă de activitatea prestată de avocat în faza procesuală a apelului, în condițiile în care întâmpinarea formulată de acesta a reluat, în mare parte, motivele din întâmpinarea formulată la fond. Drept urmare, tribunalul va obliga intimaţii la plata către apelantă a sumei de 500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată reduse.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite apelul formulat de apelanta ................, împotriva sentinţei civile nr.............., pronunţată de Judecătoria Craiova, în dosarul nr. ..........,  în contradictoriu cu intimaţii ..................

Schimbă, în parte, sentinţa civilă nr. ........ dată de Judecătoria Craiova în dosarul nr. ............, în sensul că stabileşte, în mod provizoriu, până la soluţionarea în primă instanţă a dosarului nr. ............ al Judecătoriei Craiova, următorul program de legături personale între reclamanţi şi minorii .........., după cum urmează:

- a patra săptămână din fiecare lună, de sâmbăta orele 10, 00 până duminică orele 12, 00, la domiciliul reclamanţilor, cu obligaţia de a-i aduce la sfârşitul programului la locuinţa mamei;

- o săptămână în vacanţa de vară, în cursul lunii august, în perioada .............., la domiciliul reclamanţilor, cu obligaţia de a-i aduce la sfârşitul programului la locuinţa mamei;

Menţine neschimbate celelalte dispoziţii ale sentinței.

Obligă intimaţii la plata către apelantă a sumei de 500 lei cu titlul de cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţa publică de la .........

Domenii speta

Spete similare