Plângere contravenţională. Reindividualizarea sancţiunii principale. Înlăturarea sancţiunii complementare. Greşita interpretare a legii

După cum se poate observa raportat la starea de fapt reţinută în procesul verbal („în ziua de 09.10.2015, ora 10,51, pe B-dul Unirii a condus autoutilitara marca Mercedes cu nr. --- şi nu a semnalizat schimbarea direcţiei de mers”) nu întruneşte sub aspectul laturii obiective elementele niciunei fapte sancţionate în temeiul art. 108 alin 1 lit. b) din OUG 195/2002. Dacă agentul constatator a avut în vedere punctul 3 al art. 108 alin 1 lit. b), fapta nu poate fi reţinută întrucât urmarea săvârşirii faptei ar fi trebuit să fie producerea unui accident rutier soldat cu pagube materiale, urmare nereţinută în procesul verbal.

Fapta contravenţională săvârşită de petent şi prevăzută de dispoziţiile art. 54 alin 1 din OUG 195/2002 se sancţionează în temeiul art. 99 alin 1 pct. 2 din OUG 195/2002 cu amenda prevăzută în clasa I de sancţiuni (2 – 3 puncte amendă), fără a fi prevăzută o sancţiune complementară

Prin sentinţa civilă nr. 1046/02.02.2017 pronunţată de Judecătoria Baia Mare s-a respins plângerea contravenţională formulată de petentul M R V în contradictoriu cu intimatul IPJ MM, ca neîntemeiată şi s-a respins cererea petentului de obligare a intimatei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele: 

Prin procesul verbal seria PMMX nr. 034937, petentul a fost sancţionat cu amendă în cuantum total de 1260 lei pentru săvârşirea a trei fapte contravenţionale prevăzute de art. 54 alin. (1) şi art. 36 alin. (1) din OUG nr.195/2002 , precum şi de art.147 alin. (1) din HG nr.1391/2006.

Faptele au fost constatate de agentul constatator care a întocmit procesul-verbal la data de 09.10.2015, ora 10.51, în Mun. Baia Mare, pe B-dul Unirii, reţinându-se, în esenţă, faptul că petentul, în timp ce conducea autovehiculul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare ----, nu a semnalizat manevra de schimbare a direcţiei de mers de pe o bandă de circulaţie pe alta, nu a purtat centura de siguranţă în timpul deplasării cu autovehiculul şi, în momentul controlului, nu deţinea asupra sa actul de identitate şi nici permisul de conducere.

Procesul-verbal a fost semnat de petent cu obiecţiuni.

Analizând sub aspectul legalităţii procesul-verbal împotriva căruia petentul a formulat prezenta plângere, prin prisma prevederilor art. 32 şi 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor art.17 din actul normativ.

Astfel, procesul-verbal cuprinde data şi locul unde este încheiat, numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, precum şi descrierea faptei contravenţionale, fiind indicate data, ora şi locul în care a fost săvârşită şi semnătura agentului constatator, astfel încât nu se poate reţine nicio cauză de nulitate a acestuia.

Analizând temeinicia procesului-verbal de contravenţie, instanţa a reţinut că procesul-verbal de constatare si sancţionare a contravenţiei este un înscris oficial, care se bucură de prezumţia relativă de legalitate si temeinicie, nefiind necesară nicio altă formalitate, aprobare sau confirmare, dacă este întocmit de către un agent public aflat în exerciţiul funcţiunii, în calitate de reprezentant al statului. Înscrisul constatator face dovada situaţiei de fapt menţionate în cuprinsul său până la proba contrară, contestatorul având posibilitatea să răstoarne această prezumţie prin administrarea de probe.

În cauza de faţă, faptele menţionate în cuprinsul procesului verbal au fost constatate în mod direct de un agent de poliţie, prin propriile simţuri (ex propriis sensibus), după cum rezultă din actul constatator (fila 16) coroborat cu explicaţiile date în cuprinsul raportului (fila 17), astfel încât procesul-verbal beneficiază de prezumţiile de legalitate, autenticitate şi veridicitate.

Deşi în apărare, petentul a indicat un martor ocular cu care să dovedească contrariul celor reţinute în sarcina sa, probă pe care instanţa a încuviinţat-o, aceasta nu a putut fi administrată, întrucât martorul nu s-a prezentat, deşi a fost legal citat la mai multe termene de judecată, inclusiv cu mandat de aducere. Petentul a mai adus nicio altă probă în sprijinul afirmaţiilor sale.

În temeiul art. 34 din OG nr.2/2001, procedând la verificarea legalităţii sancţiunii aplicate, instanţa apreciază că amenda contravenţională în cuantum total de 1260 lei respectă dispoziţiile art.21 alin.3 din acelaşi act normativ, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Astfel, având în vedere că petentul nu a făcut dovada unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută în procesul-verbal de contravenţie, nerăsturnând astfel prezumţia de legalitate şi  temeinicie de care se bucură actul sancţionator şi neprezentând probe contrare celor constatate, precum şi că sancţiunea aplicată a fost corect individualizată, instanţa urmează a respinge plângerea contravenţională ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel petentul M R V solicitând admiterea apelului şi modificarea în tot a sentinţei atacate în sensul admiterii plângerii contravenţionale formulate, constatarea nulităţii procesului-verbal de contravenţie seria PMMX nr. 034937 din 09.10.2015 emis de IPJ MM ca fiind nelegal şi netemeinic şi, în consecinţă, exonerarea petentului de la plata amenzii în cuantum de 1260 lei şi înlăturarea celor 12 puncte-amendă şi a celor 5 puncte de penalizare.

Apelul nu a fost motivat în fapt şi în drept.

Intimatul IPJ MM nu a formulat întâmpinare, exprimându-şi poziţia procesuală prin reprezentantul său la termenul din data de 20.10.2017, în sensul respingerii apelului şi menţinerii hotărârii primei instanţe ca fiind temeinică şi legală. Totodată, a solicitat a se reţine că apelantul nu a făcut dovada unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută în cuprinsul procesului-verbal, nerăsturnând astfel prezumţia de legalitate şi temeinicie a procesului-verbal.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine că apelul este fondat din următoarele considerente:

Apelul promovat împotriva sentinţei civile nr 1046 din data de 02.02.2017 nu a fost motivat în fapt şi în drept astfel încât instanţa de apel se va pronunţa în limitele apărărilor şi cererilor formulate în primă instanţă conform art 476 alin 2 cod proc civilă raportat la art 34 din OG 2/2001, având în vedere şi solicitarile din cererea de apel.

Prin procesul verbal contestat petentul a fost sancţionat pentru săvârşirea a trei fapte contravenţionale prevăzute de dispoziţiile OUG 195/2002 şi a Regulamentului de aplicare a acestei ordonanţe de urgenţă. Petentul apelant prin plângerea formulată a recunoscut săvârşirea a două fapte contravenţionale, respectiv faptele prevăzute de dispoziţiile art 36 alin 1 din OUG 195/2002 şi art 147 pct 1 din Regulament de aplicare a OUG 195/2002.

Aşa cum a reţinut şi instanţa de fond procesul verbal de constatare a contravenţiei se bucură de prezumţia de legalitate şi temeinicie, săvârşirea faptelor fiind constatată în mod direct de către agentul constatator.

Procesul verbal întruneşte condiţiile de legalitate, iar prezumţia de temeinicie nu a fost răsturnată de către petent deşi acestuia i s-au încuviinţat probe pentru a dovedi contrariul celor reţinute în actul de constatare.

Cu privire la legalitatea sancţiunilor aplicate prima instanţă de judecată a reţinut că sancţiunile aplicate respectă dispoziţiile art 21 alin 3 din OG 2/2001 şi a dispus menţinerea acestor sancţiuni. 

Pentru faptele săvârşite petentul a fost sancţionat cu 12 puncte amendă şi 5 puncte penalizare astfel: 2 puncte penalizare şi 2 puncte amendă pentru fapta contravenţională prevăzută de dispoziţiile art 36 alin 1 din OUG 195/2002, 6 puncte amendă pentru fapta contravenţională prevăzută de dispoziţiile art 147 alin 1 din Regulament de aplicare a OUG 195/2002, 3 puncte penalizare şi 4 puncte amendă pentru fapta contravenţională prevăzută de dispoziţiile art 54 alin 1 din OUG 195/2002.

Potrivit dispoziţiilor art 21 alin 3 din OG 2/2001 sancţiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ. Pentru faptele contravenţionale prevăzute de dispoziţiile art 36 alin 1 din OUG 195/2002 şi art 147 pct 1 din Regulament de aplicare a OUG 195/2002 sancţiunile au fost în mod corect aplicate şi menţinute de prima instanţă. Sancţiunile sunt aplicate în limitele prevăzute de actul normativ de sancţionare şi în raport de celelalte criterii prevăzute de dispoziţiile art 21 alin 3 din OG 2/2001.

Pentru fapta prevăzută de dispoziţiile art 54 alin 1 din OUG 195/2002 se constată că sancţiunile au fost greşit aplicate. Conform procesului această faptă contravenţională săvârşită sub aspect obiectiv prin nesemnalizarea schimbării direcţiei de mers a fost sancţionată în mod greşit conform art 100 alin 2 din OUG 195/2002.

Potrivit dispoziţiilor art 100 alin 2 din OUG 195/2002 amenda contravenţională prevăzută la alin. (1) se aplică şi conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai care săvârşeşte o faptă pentru care se aplică 3 puncte de penalizare, conform art. 108 alin. (1) lit. b), iar potrivit acestor din urmă dispoziţii legale: 

Săvârşirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a uneia sau mai multor contravenţii atrage, pe lângă sancţiunea amenzii, şi aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează3 puncte de penalizare pentru săvârşirea următoarelor fapte:

1. oprirea nejustificată sau circulaţia pe banda de urgenţă a autostrăzilor ori oprirea pe partea carosabilă a drumurilor expres sau a drumurilor naţionale europene (E);

2. depăşirea cu 21 - 30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate şi verificate metrologic;

3. nerespectarea regulilor privind manevra de întoarcere, mersul înapoi, schimbarea benzii de circulaţie sau a direcţiei de mers, dacă prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;

4. nepăstrarea unei distanţe corespunzătoare faţă de vehiculul care îl precede, dacă prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;

5. nerespectarea semnificaţiei indicatorului "ocolire", instalat pe refugiul staţiilor de tramvai;

6. pătrunderea într-o intersecţie atunci când circulaţia în interiorul acesteia este blocată;

7. staţionarea neregulamentară;

8. folosirea luminilor de ceaţă în alte condiţii decât pe timp de ceaţă;

9. nerespectarea obligaţiei conducătorului de autovehicul de se asigura că persoanele minore poartă centuri de siguranţă sau sunt transportate în dispozitive de fixare în scaune pentru copii omologate, în condiţiile prevăzute de regulament;

10. nerespectarea dispoziţiilor art. 36 alin. (1^3) sau a condiţiilor prevăzute de regulament privind transportul copiilor în autovehicule care nu sunt echipate cu sisteme de siguranţă;

După cum se poate observa raportat la starea de fapt reţinută în procesul verbal („în ziua de 09.10.2015, ora 10,51, pe Bd Unirii a condus autoutilitara marca Mercedes cu nr MM-38-MUR şi nu a semnalizat schimbarea direcţiei de mers”) nu întruneşte sub aspectul laturii obiective elementele niciunei fapte sancţionate în temeiul art 108 alin 1 lit b) din OUG 195/2002. Dacă agentul constatator a avut în vedere punctul 3 al art. 108 alin 1 lit. b), fapta nu poate fi reţinută întrucât urmarea săvârşirii faptei ar fi trebuit să fie producerea unui accident rutier soldat cu pagube materiale, urmare nereţinută în procesul verbal.

Fapta contravenţională săvârşită de petent şi prevăzută de dispoziţiile art. 54 alin 1 din OUG 195/2002 se sancţionează în temeiul art. 99 alin 1 pct. 2 din OUG 195/2002 cu amenda prevăzută în clasa I de sancţiuni (2 – 3 puncte amendă), fără a fi prevăzută o sancţiune complementară.

Prin urmare, sancţiunea aplicată pentru fapta prevăzută de dispoziţiile art. 54 alin 1 din OUG 195/2002 nu a fost aplicată în limitele prevăzute de actul normativ de sancţionare motiv pentru care în temeiul art. 34 din OG 2/2001, instanţa va admite apelul, va admite în parte plângerea urmând a reduce amenda aplicată pentru această faptă contravenţională de la 420 lei (4 puncte amendă) la suma de 210 lei (2 puncte amendă) şi va înlătura sancţiunea complementară constând în trei puncte penalizare.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 480 alin 2 cod proc. civilă apelul formulat va fi admis conform dispozitivului.

Domenii speta

Spete similare