Acțiunea civilă. Condiții. Interesul

Decizie 415/A din 03.07.2018


Rezultă din considerentele sentinţei civile că prima instanţă de judecată a analizat o condiţie a exercitării acţiunii civile: condiţia interesului prevăzută de dispoziţiile art. 32 alin 1 lit. d) cod proc civilă.

Interesul reprezintă folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea civilă. Potrivit dispoziţiilor art. 33 cod proc civilă interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Lipsa interesului ori a uneia dintre cerinţele acestuia se invocă pe cale de excepţie, excepţia lipsei de interes fiind o excepţie de fond, absolută şi peremptorie.

În cursul judecăţii la fond nu a fost invocată expres excepţia lipsei de interes şi prin dispozitiv prima instanţă de judecată nu a respins acţiunea ca urmare a admiterii excepţiei lipsei de interes, însă considerentele sentinţei civile se bazează pe analiza condiţiei interesului reclamantei în formularea acţiunii.

În consecinţă, se constată că prima instanţă de judecată nu a intrat în cercetarea fondului cauzei.

Instanţa de apel constată că reclamanta justifică un interes în promovarea acţiunii şi chiar dacă aceasta nu a formulat în mod expres un petit ce să vizeze înscrierea în cartea funciară a dreptului său de proprietate, având în vedere că aceasta are calitatea de moştenitor al numitului M V conform certificatului de moştenitor nr 153/2013 emis în dosar succesoral nr 191/2013 notar public V M B, justifică un interes patrimonial în promovarea acţiunii aşa cum aceasta a fost formulată. ”

(decizia civilă nr. 415/A/03.07.2018, dosar nr. 4193/182/2017)

Prin sentinţa civilă nr. 828/31.01.2018, pronunţată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. 4193/182/2017 s-a respins cererea reclamantei CA în contradictoriu cu pârâţii PM şi M Baia Mare prin Primar.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă că, în data de 18.06.1997 între pârâtul P M, în calitate de vânzător şi M V, în calitate de cumpărător s-a încheiat un contract de vânzare cumpărare având ca obiect vânzarea – cumpărarea unui garaj situat în Baia Mare, b-dul Bucureşti 26 C, identificat în CF 2800 nr. topo. 2716/15/3/20.

P M edificase garajul vândut în baza autorizaţiei pentru executare de lucrări nr. 122 din 13.06.1991 edificând construcţia cu acordul proprietarului terenului, acord dedus din eliberarea autorizaţiei, se poate susţine că pârâtul dobândise un drept de proprietate asupra garajului ca o componentă a unui drept de superficie.

M V, prin contractul de închiriere 122 din 28.02.2006, încheiat cu SPAPLU Baia Mare, a dobândit şi dreptul de folosinţă cu titlu oneros, asupra terenului aferent garajului edificat în baza autorizaţiei 122/1991, în suprafaţă de 18 mp, identificat în CF 2800 nr. topo. 2716//15/3/20.

Astfel, în persoana lui M V exista un drept de superficie cu titlu oneros, constând într-un drept de proprietate asupra garajului şi un drept de folosinţă asupra terenului aferent acestuia, înscris în CF 2800 nr. topo. 2716/15/3/20, proprietatea M Baia Mare.

M V a decedat, potrivit certificatului de moştenitor în 02.06.2013, reclamanta fiind singura moştenitoare a acestuia, în calitate de soră.

Reclamanta, probabil în considerarea dispoziţiei art. 12 din contractul de închiriere 122/2006, încheiat între M Baia Mare şi M V, prin care se prevedea că dreptul de închiriere asupra terenului se transmite în caz de succesiune, a încheiat, la rândul său, un contract de închiriere asupra terenului nr. topo. 2716/15/3/20, aferent garajului edificat de P M, în data de 21.05.2014, pentru un an de zile, şi ulterior în 21.04.2015 un alt contract de închiriere, având acelaşi obiect, pentru 5 ani de zile.

Reclamanta urmărind doar să înscrie în patrimoniul lui M V dreptul de proprietate asupra garajului, nu obţine niciun folos practic.

Cu alte cuvinte, prin prezenta acţiune nu urmăreşte nimic pentru sine.

În şedinţă publică din 11.10.2017 s-a pus în discuţia reclamantei acest aspect, însă aceasta, prin reprezentant, a susţinut că ulterior înscrierii dreptului asupra garajului în patrimoniul lui M V va proceda la „completarea certificatului de moştenitor”.

Aşadar, instanţa de fond a respins acţiunea reclamantei în lipsa obţinerii vreunui drept de către aceasta.

Împotriva sentinţei civile nr. 828/31.01.2018, pronunţată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. 4193/182/2017 a formulat apel, în termenul prevăzut de art. 468 alin. 1 Cod procedură civilă, reclamanta C A solicitând admiterea apelului şi schimbarea hotărârii atacate, în sensul înscrierii în CF 116623 Baia Mare în favoarea defunctului M V a dreptului de proprietate asupra garajului în suprafaţă de 18 mp, situat în Baia Mare bd. Bucureşti nr. 26A, identificat sub nr. C4 011, supraedificat pe teren nr. Cad. 116623, dobândit cu titlu de cumpărare şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a apelului s-a arătat că lângă blocul de locuinţe situat în Baia Mare bd. B nr. 26A sunt edificate mai multe garaje, printre care se numără si garajul identificat cu nr. C4 011, în suprafaţă de 18 mp. Acesta a fost edificat de pârâtul P M în anul 1991, conform Autorizaţiei pentru executare de lucrări nr. 122/13.06.1991.

La data de 18.06.1997, prin contractul de vânzare-cumpărare cu aceeaşi dată pârâtul înstrăinează către M V (tatăl reclamantei) acest garaj, fiind predată şi posesia asupra acestui bun. Contractul de vânzare cumpărare are caracter translativ de proprietate asupra construcţiei, în condiţiile art. 1295 C.Civ. vechi, preţul fiind plătit şi bunul predat.

La data de 28.02.2006 se încheie cu S.P.A.P.L.U. - Consiliul Local Baia Mare contractul de închiriere nr. 122/20/28.02.2006 cu privire la folosinţa terenului aferent garajului proprietatea lui M V, pe o perioadă de 25 de ani. Posesia a fost exercitată de M V în calitate de proprietar al garajului, până la data de 2.06.2013 când decedează.

Reclamanta este unica moştenitoare a acestuia în calitate de fiică, astfel cum rezultă din Certificatul de moştenitor nr. 153/6.12.2013. În această calitate dobândeşte dreptul de proprietate asupra garajul prin moştenire extratabulară, garajul nefiind intabulat la acel moment.

La data de 21.05.2014 reclamanta încheie cu M Baia Mare contractul de închiriere nr. 122/21.05.2014, pentru terenul aferent garajul deţinut în proprietate.

La sfârşitul anului 2014 reclamanta îl contactează pe pârât, în vederea îndeplinirii formalităţilor de înscriere în cartea funciară a garajului şi a dreptului de proprietate al acesteia. Pârâtul a manifestat disponibilitate, cu condiţia ca toate demersurile să fie făcute de reclamantă si cheltuielile suportate de aceasta. În acest scop, reclamanta a contactat un topograf (IV) si a efectuat toate demersurile si a suportat toate cheltuielile care au dus la înscrierea în CF a dreptului de proprietate dobândit prin construire asupra garajului în favoarea pârâtului.

Însă, în momentul în care reclamanta i-a solicitat acestuia să îşi dea acordul la înscrierea dreptului de proprietate în favoarea acesteia, pârâtul nu a mai acceptat finalizarea procedurilor de înscriere a dreptului de proprietate în favoarea reclamantei, refuzând orice colaborare, deşi s-a încercat soluţionarea amiabilă a acestei chestiuni chiar şi prin convocarea la mediere.

În aceste condiţii, singura modalitate de înscriere a dreptului de proprietate al reclamantei în CF este înscrierea prealabilă a dreptului de proprietate al defunctului în CF prin prezenta acţiune.

Potrivit art. 30 si 32 Cod procedură civilă orice persoană care justifică un interes, are o pretenţie împotriva unei persoane sau urmăreşte soluţionarea injustiţie a unei situaţii juridice are dreptul să formuleze o cerere înaintea instanţei competente.

Apelanta susţine că  prin acest demers  urmăreşte efectuarea menţiunilor de carte funciară privind dreptul antecesorului său, având un interes propriu în reglementarea situaţiei juridice pentru a putea, la rândul ei, să-şi înscrie în cartea funciară dreptul dobândit prin moştenire.

Afirmaţia reclamantei în faţa primei instanţe din şedinţa publică privind solicitarea completării certificatului de moştenitor a fost interpretată greşit de prima instanţă, în condiţiile în care prin această afirmaţie apelanta a înţeles să învedereze faptul că va solicita completarea acestui certificat cu datele de carte funciară care să poată duce la înscrierea dreptului de proprietate al reclamantei în cartea funciară.

Intimatul M Baia Mare prin Primar a depus la dosar întâmpinare solicitând a se respinge apelul declarat şi a se menţine sentinţa atacată  ca fiind temeinică şi legală – file 16-19.

În motivare se arată că, în opinia intimatului, apelanta poate uzita de alte proceduri legale cu privire la dreptul de proprietate asupra garajului atâta timp cât se prevalează de certificatul de moştenitor nr.153/06.12.2013.

În drept, invocă prevederile art. 471 alin. 5 Cod procedură civilă, prevederile Legii nr. 215/2001.

Intimatul P M a depus întâmpinare în apel arătând că este de acord cu admiterea apelului în măsura în care instanţa de apel îl va aprecia ca fiind întemeiat şi solicită respingerea cererii privind obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată.Intimatul arată că la data de 16 iunie 1997 a vândut numitului M V garajul identificat cu C4 011 în suprafaţă de 18 m.p. printr-un contract de vânzare-cumpărare. Cunoaşte faptul că numitul M V a decedat dar nu are cunoştinţă cine sunt moştenitorii acestuia întrucât nu i s-au prezentat acte din care să rezulte starea de fapt care este prezentată în acţiune.

În consecinţă, faţă de calitatea de moştenitoare a reclamantei, dovedită cu certificat de moştenitor şi în raport de demersurile efectuate de aceasta, potrivit actelor anexate, intimatul arată că este de acord cu admiterea acţiunii, cu precizarea că solicită respingerea petitului care vizează obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, în speţă fiind întrunite cerinţele art. 454 din Codul de procedură civilă.

Analizând sentinţa civilă prin prisma motivelor de apel şi a dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa a constatat că apelul este fondat.

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra garajului situat în Baia Mare, B-dul Bucureşti nr 26A, identificat sub nr C4 011, în favoarea lui M V, CNP 1600423240037.

Prima instanţă de judecată a respins cererea formulată de reclamantă reţinând în esenţă, în considerente, faptul că reclamanta nu urmăreşte dobândirea pentru sine a unui drept.

Rezultă din considerentele sentinţei civile că prima instanţă de judecată a analizat o condiţie a exercitării acţiunii civile: condiţia interesului prevăzută de dispoziţiile art 32 alin 1 lit. d) cod proc civilă.

Interesul reprezintă folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea civilă. Potrivit dispoziţiilor art. 33 C.proc.civ. interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Lipsa interesului ori a uneia dintre cerinţele acestuia se invocă pe cale de excepţie, excepţia lipsei de interes fiind o excepţie de fond, absolută şi peremptorie.

În cursul judecăţii la fond nu a fost invocată expres excepţia lipsei de interes şi prin dispozitiv prima instanţă de judecată nu a respins acţiunea ca urmare a admiterii excepţiei lipsei de interes, însă considerentele sentinţei civile se bazează pe analiza condiţiei interesului reclamantei în formularea acţiunii.

În consecinţă, se constată că prima instanţă de judecată nu a intrat în cercetarea fondului cauzei.

Instanţa de apel constată că reclamanta justifică un interes în promovarea acţiunii şi chiar dacă aceasta nu a formulat în mod expres un petit ce să vizeze înscrierea în cartea funciară a dreptului său de proprietate, având în vedere că aceasta are calitatea de moştenitor al numitului M V conform certificatului de moştenitor nr 153/2013 emis în dosar succesoral nr 191/2013 notar public V M Bal, justifică un interes patrimonial în promovarea acţiunii aşa cum aceasta a fost formulată.

Întrucât prima instanţă de judecată nu a cercetat fondul cauzei, în temeiul art 480 alin 3 cod procedură civilă, sentinţa civilă va fi anulată, urmând ca prin prezenta decizie instanţa de apel să evoce fondul.

Prin cererea formulată reclamanta a solicitat înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate în favoarea lui M V asupra garajului în suprafaţă de 18 mp situat în Baia Mare, B-dul Bucureşti nr 26A, identificat sub nr C4 011, supraedificat pe terenul cu nr cadastral 116623.

La data de 18 iunie 1997 se încheie între pârâtul P M în calitate de vânzător şi M V în calitate de cumpărător contractul de vânzare cumpărare având ca obiect material garajul situat în Baia Mare, B-dul Bucureşti 26C, identificat în CF 2800 nr top 2716/15/3/20. Conform contractului preţul de 3000000 ROL stabilit de părţi a fost achitat.

Prin actul sub semnătură privată s-a transmis în patrimoniul cumpărătorului M V dreptul de proprietate asupra construcţiei garaj la data încheierii contractului de vânzare cumpărare. La data încheierii actului juridic nu era prevăzută de dispoziţiile legale forma autentică, drept condiţie de validitate a actului juridic de vânzare cumpărare. În cauză nu au fost invocate condiţii de nevaliditate ale actului juridic de vânzare cumpărare. 

Dobândirea dreptului de proprietate dă dreptul noului proprietar să-şi înscrie dreptul în cartea funciară. Această operaţiune nu a fost efectuată, dreptul de proprietate fiind înscris în CF 116623 Baia Mare nr cadastral 116623-C1, sub B2, în favoarea pârâtului P M.

La data dobândirii dreptului de proprietate asupra garajului de către M V, înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate se efectua pe baza actului de dobândire a dreptului ori în temeiul hotărârii judecătoreşti (art 22 alin 1 şi 3 din Legea 7/1996 – forma în vigoare la data de 18.06.1997). Aşa cum am arătat, operaţiunea de înscriere în CF a dreptului de proprietate nu a fost efectuată de cumpărător. La data dobândirii dreptului de proprietate de către M V, înscrierea în cartea funciară avea efecte de opozabilitate faţă de terţi.

Reclamanta apelantă este unica moştenitoare a lui M V conform certificatului de moştenitor nr 153/2013. În acest certificat de moştenitor este menţionat în cuprinsul masei succesorale şi garajul în suprafaţă de 18 mp situat în Baia Mare, B-dul Bucureşti, cu plăcuţă de identificare nr C4 011, proprietate extratabulară.

În consecinţă, în calitate de moştenitor al proprietarului garajului, reclamanta justifică dreptul şi interesul de a solicita înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate asupra garajului în favoarea lui M V, pentru a efectua operaţiunile de înscriere în CF a dreptului de proprietate în ordinea dobândirii acestui drept.