Plângere soluţii de neurmărire/netrimitere judecată (art.340 ncpp)

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina la data de 05.11.2018 sub nr. 8572/204/2018, petenta C. M. a formulat plângere împotriva Ordonanţei de clasare nr. 1702/P/2015 din data de 22.08.2018 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina, menţinută prin Ordonanţa nr. 73/II/2/2018 din 08.10.2018, a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina.

În motivare, petentul a menţionat că soluţia dispusă de procuror este nelegală.

Analizând actele şi lucrările dosarului judecătorul de cameră preliminară reţine următoarele:

Judecătorul de cameră preliminară constată că în data de 15.06.2015, persoana vătămată a depus plângere penală împotriva U. A.T. B., pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

Prin ordonanţa din data de 06.07.2015 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prev. de art. 196 alin. 2,3, C.p.

Prin ordonanţa nr. 1702/P/2015 din data de 22.08.2018 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina, menţinută prin Ordonanţa nr. 73/II/2/2018 din 08.10.2018, a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina s-a dispus clasarea cauzei cu privire la infracţiunea de vătămare corporală, prev. de art. 196 alin. 2,3, C.p.

Prin raportare la faptul că nu a existat suspect în cauză, precum şi la interpretarea per a contrario a disp. art. 315 alin. 5 C.p.p., reiese că procurorul nu a motivat în fapt soluţia dispusă, însă şi-a însuşit argumentele cuprinse în propunerea organului de cercetare penală.

Din analiza acestui referat, reiese că organele de urmărire penală au apreciat că în cauza pendinte se impunea dispunerea soluţiei de clasare, deoarece sunt incidente disp. art. 31 C.p., respectiv existenţa cazului fortuit.

Totodată, atât în referatul organului de cercetare penală, cât şi în ordonanţa procurorului care a supravegheat urmărirea penală este indicat cazul de clasare de la art. 16 alin. 1 lit. d C.p.p., respectiv existenţa unei cauze de neimputabilitate.

Argumentul reţinut de organul de cercetare penală şi însuşit de procuror constă în faptul că petenta, personă vătămată, deşi „a observat că la podeaua punţii pietonale peste râul Prahova sunt scânduri lipsă în mai multe locuri, iar unele scânduri erau deterioarate ca urmare a vechimii, şi-a continuat deplasarea, iar în momentul în care a păşit peste spaţiul creat ca urmare a lipsei unor scânduri, datorită greutăţii corporale, scândura pe care a păşit s-a rupt, căzând în gol„. Tot în referatul organelor de cercetare penală s-a mai reţinut că cu doar câteva momente înainte ca persoana vătămată să iniţieze traversarea podului, au trecut pe acelaşi pod martorii M. I. D. şi E. D. B., care au observat în mod direct faptul că lipseau unele scânduri şi că altele erau rupte.

Judecătorul de cameră preliminară reţine că potrivit art. 31 C.p., cazul fortuit reprezintă cauza de neimputabilitate a faptei prevăzute de legea penală al cărei rezultat e consecinţa unei împrejurări care nu putea fi prevăzută.

Astfel,  în opinia judecătorului, existenţa cazului fortuit presupune ca rezultatul acţiunii/inacţiunii făptuitorului să fie consecinţa unei împrejurări străine de voinţa şi conştiinţa acestuia, făptuitor care a fost în imposibilitate de a prevedea intervenţia împrejurării care a determinat producerea rezultatului. Imprevizibilitatea împrejurării este una obiectivă (nimeni în situaţia dată nu ar fi putut prevede intervenţia împrejurării care a determinat producerea rezultatului). Dacă împrejurarea este una subiectivă, imposibilitatea de prevedere a evenimentului nu are caracter absolut, nu există caz fortuit.

Or, prin raportare la cauza pendinte, soluţia de clasare a cauzei pe temeiul existenţei cazului fortuit este, în opinia judecătorului, nelegală prin raportare la considerentele aduse în sprijinul dispozitivului. Atâta vreme cât se reţine faptul că alte două persoane au trecut pe acelaşi pod, în proximitatea temporală a traversării de către persoana vătămată, şi au observat lipsa unor scânduri, precum şi existenţa unor scânduri deteriorate, nu se poate discuta de apariţia unei împrejurări, obiectiv, imprevizibile (imprevizibilitate fiind contrazisă chiar de realitatea factuală descrisă în referatul cu propunere de clasare). Faptul că intimata a procedat în trecut la înlocuirea unor scânduri sustrase sau deteriorate demonstrează că posibilitatea producerii unui accident, cauzat chiar de lipsa unor scânduri sau de încercarea de a depăşi golul produs de lipsa scândurilor, nu era o împrejurare absolut împrevizibilă, astfel încât să se circumscrie condiţiilor de la cazul fortuit.

Judecătorul de cameră preliminară apreciază că organele de urmărire penală au obligaţia de a asigura pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana suspectului sau inculpatului.

Astfel, soluţiile dispuse trebuie să exprime cu claritate situaţia de fapt la care se raportează şi elementele de drept incidente în cauză.

În motivarea soluţiei dispuse se menţionează, de asemenea, faptul că „problemele ridicate de numita C. M., fac referire la drepturi şi obligaţii rezultând din raporturi juridice civile”. Această aserţiune menţionată de organul de cercetare penală în referat şi însuşită fără rezerve de procuror, nu este susţinută de argumente juridice. Referatul cu propunere de clasare nu face altceva decât să prezinte ce probe au fost administrate şi să redea, pe scurt, obiectul acestora. Nu există în cuprinsul referatului cu propunere de clasare sau a ordonanţei de dispunere a soluţiei un raţionament juridic care să susţină această teză, a lipsei caracterului penal al faptei reclamate.

Faţă de cele ce preced, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. b, C.p.p., va admite plângerea formulată de petenta C. M. împotriva Ordonanţei de clasare nr. 1702/P/2015 din data de 22.08.2018 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina, menţinută prin Ordonanţa nr. 73/II/2/2018 din 08.10.2018, a prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina.

Va desfiinţa soluţia de clasare nr. 1702/P/2015 din data de 22.08.2018 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina şi va dispune trimiterea cauzei la procuror pentru a completa urmărirea penală.

 În baza art. 275 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare în valoare de 200 lei vor rămâne în sarcina statului.

Domenii speta

Spete similare