Dreptul asigurărilor sociale

Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată. Această dispoziţie îi era cunoscută contestatorului la momentul formulării cererii prin care a ales perioada în vederea recalculării pensiei.

Eroarea ca viciu de consimțământ în alegerea perioadei ce se ia în calcul pentru stabilirea pensiei.

Decizia civilă nr. 7783/28.11.2018 a Curţii de Apel Galaţi

Prin sentinţa civilă nr. 735/13.12.2017 Tribunalul Brăila a respins ca nefondată contestaţia formulată de contestatorul …, în contradictoriu cu intimata ...

Tribunalul a reţinut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe, sub nr. …./113/2017, contestatorul … a formulat, în contradictoriu cu intimata ..., contestaţie împotriva deciziilor de recalculare a pensiei nr. …/1 şi …/2 din data de 22.09.2016 şi a hotărârii  nr. …/7.02.2017, solicitând anularea acestora şi obligarea intimatei la emiterea unei decizii de recalculare a pensiei care să aibă ca bază de calcul la recalcularea pensiei militare ultimele sale 6 luni consecutive de activitate, anterioare pensionării (ianuarie-iunie 2001).

De asemenea, a solicitat obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea contestaţiei contestatorul a arătat că a fost cadru militar, cu gradul comandor în perioada 1997- 2001, iar la data de 30.06.2001, când deţinea funcţia de şef logistică DMF şi îşi desfăşura activitatea în condiţii speciale de muncă, a trecut în rezervă şi i s-a deschis dosarul de pensie nr. 46840, beneficiind de pensie militară de stat. Odată cu apariţia Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, respectiv a OUG nr. 57/2015, pensiile militare urmau a fi recalculate în termen de 24 de luni de la data intrării în vigoare a celor două acte normative. Conform art. 40 din OUG 57/2015, respectiv art. 110 din Legea 223/2015, în scopul recalculării pensiei, trebuia ca în termen de 6 luni de zile de la intrarea în vigoare a celor 2 acte normative să depună o cerere la casa sectorială de pensii, prin care trebuia să aleagă perioada care să stea la baza determinării bazei de calcul, iar în situaţia în care nu se depunea cerere pentru alegerea perioadei, în vederea recalculării pensiei, în termenul de 6 luni de la intrarea în vigoare a acestor acte normative recalcularea se făcea din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate ca militar.

Contestatorul a susţinut că mecanismul de calcul/recalculare şi indexare a pensiei militare este prolix, că perioada de timp din care trebuia să aleagă şi să-şi exprime o opţiune care să îi fie cea mai favorabilă era o perioadă lungă, iar drepturile salariale lunare variau de la o perioada la alta şi erau exprimate în lei vechi, că nu avea suficiente elemente şi nici cunoştinţe de specialitate şi că trebuia să obţină şi informaţii, adrese venituri de la ..., aceasta şi pe fondul unor probleme de sănătate avute în acea perioadă. În perioada în care trebuia să îşi exprime opţiunea, la ... s-a organizat o întâlnire cu cadrele militare în rezervă din cadrul ... şi o delegaţie de la Direcţia Financiară din cadrul ..., având ca temă explicitarea şi aplicarea art. 40 din OUG 57/2015, ocazie cu care au fost sfătuiţi ferm să nu opteze pentru perioada în care au urmat cursuri sau au fost în concedii de odihnă sau medicale şi nu au desfăşurat activitate, deoarece în această perioadă nu li s-au acordat sporuri.

Contestatorul a mai arătat că s-a adresat şi intimatei cu cererea înregistrată sub nr. 3998/25.03.2016, prin care a solicitat date referitoare la veniturile realizate de el, defalcate pe perioade, iar intimata i-a răspuns prin adresa nr. RP .../29.03.2016 că nu deţine date privind veniturile şi că, la nivel „informativ”, poate consulta Anexa la ultima deciziei de revizuire a pensiei. Neavând alte elemente şi nefiind edificatoare acea Anexă, necunoscând nici mecanismul prin care se face actualizarea veniturilor realizate de el, pe fondul faptului că nu a fost informat sau consiliat în alt mod şi orientându-se după sfaturile date de reprezentanţii delegaţiei din cadrul Direcţiei Financiare din cadrul ..., la sfârşitul lunii mai 2016 şi-a exprimat opţiunea în scris ca perioada în funcţie de care să se determine baza de calcul pentru recalcularea pensiei să fie decembrie 1997 - mai 1998, apreciind că în acea perioadă a ocupat o funcţie similară cu cea avută la data retragerii în rezervă şi nu a optat pentru ultimele 6 luni de activitate, tocmai pentru că în acea perioadă a urmat cursuri de specialitate. La data de 17.10.2016 i-au fost comunicate deciziile de recalculare nr. (….)/1 si (….)/2 din data de 22.09.2016 prin care i s-au calculat şi acordat drepturi de pensie totale de 3841 lei. Din discuţiile purtate cu alţi foşti colegi aflaţi în situaţie similară cu a sa şi care au optat pentru ultimele 6 luni de activitate a aflat că în urma recalculării pensiei li s-a stabilit o pensiei cu aproape 1000 de lei mai mare decât a lui. Contestaţia împotriva acestei decizii i-a fost respinsă prin hotărârea nr. 32021/7.02.2017, în care se arată că pentru verificarea exactităţii datelor din buletinele de calcul valorificate de intimată ar trebui să se adreseze UM …, care a emis Situaţia soldelor/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate.

Apreciază că deciziile de recalculare a pensiei şi hotărârea de respingere a contestaţiei sunt nelegale, contravenind principiului transparenţei, predictibilităţii legii, al nediscriminării şi al egalităţii de tratament, ajungându-se în situaţia în care un act normativ elaborat pentru valorificarea dreptului celui mai favorabil să fie lipsit de finalitate, în condiţiile în care pentru o persoană care nu-şi exprimă opţiunea se stabilea din oficiu ca perioadă de recalculare ultimele 6 luni de activitate şi astfel să aibă o situaţie mai favorabilă celui care îşi exprima o opţiune viciată de prolixitatea textului de lege, a neinformării corecte şi neconsilierii.

Contestatorul a învederat că, potrivit art. 111 din Legea 223/2015, s-a urmărit ca niciunui pensionar să nu i se facă o situaţie mai nefavorabilă prin acest act normativ şi să se înlăture inclusiv situaţia în care, în urma recalculării pensiei, s-ar ajunge la un cuantum al pensiei mai mic decât cel în plată.

De asemenea a făcut referire la garanţiile constituţionale ale dreptului la pensie, contributivitatea la sistemul de pensii şi protecţia oferită de art. 1 din Protocolului nr. 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, reflectată în practica Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a susţinut că odată cu naşterea dreptului la recalcularea pensiei i s-a conferit speranţa legitimă de a beneficia de dreptul cel mai favorabil pentru a cărui exercitare nu a avut suficiente elemente şi pârghii accesibile.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.

În apărare a invocat dispoziţiile art. 109 alin. 1 şi art. 28 alin 1 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.

Intimata consideră că nemulţumirile contestatorului referitoare la lipsa de claritate şi predictibilitate a dispoziţiilor art. 40 din O.U.G. nr 57/2015 nu pot fi imputate ..., iar dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 263/2015 nu pot constitui un argument în sprijinul solicitării contestatorului pentru a-i da posibilitatea să aleagă o altă bază de calcul pentru recalcularea pensiei militare. De altfel, contestatorul beneficiază de dispoziţiile legale invocate, fiind păstrat în plată cuantumul mai avantajos al pensiei, astfel că sunt lipsite de temeinicie susţinerile sale potrivit cărora s-ar fi produs o ingerinţă în dreptul de proprietate.

În opinia intimatei nu există o încălcare a principiului nediscriminării şi egalităţii de tratament faţă de beneficiarii de pensii militare care nu şi-au exprimat opţiunea cu privire la perioada aleasă ca bază de calcul şi pentru care recalcularea se face din oficiu, deoarece alegerea bazei de calcul a fost realizată chiar de contestator, iar acesta nu poate pretinde că este discriminat, invocând neştiinţa şi lipsa de informare pentru a obţine o situaţie mai favorabilă.

Intimata a mai susţinut că instanţa nu poate admite recalcularea pensiei prin folosirea altei baze de calcul, contrar prevederile legale incidente, sens în care a invocat cele statuate de Curtea Constituţională prin decizia nr. 818/2008.

În drept, şi-a întemeiat întâmpinarea pe  art. 205 şi următoarele Cod procedură civilă şi pe actele normative invocate, iar ca probe a propus înscrisuri.

În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri şi martor.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarele:

Prin  decizia nr. …/11.12.2014 privind revizuirea pensiei în baza OUG nr. 1/2011 intimata ... a stabilit contestatorului … o pensie brută de 3230 lei cu începere de la data de 01.01.2011, iar prin decizia nr. …/22.12.2014 a stabilit ca începând cu data de 01.10.2013 să i se plătească drepturi de pensie în cuantum brut de 3545 lei.

Prin art. 40 din OUG nr. 57/2015, art. 109 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat a fost modificat în sensul că la alin. 2 s-a prevăzut că „În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele ale căror drepturi de pensie se recalculează potrivit dispozițiilor alin. (1) depun cerere pentru alegerea perioadei în vederea determinării bazei de calcul prevăzute la art. 28. În situația în care nu depun cerere în acest sens, recalcularea se face, din oficiu, în raport cu baza de calcul aferentă ultimelor 6 luni de activitate desfășurată în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special.”

Aşa cum reiese din comunicatul de presă nr. P-2270/22.02.2016 al ..., în urma apariţiei Legii nr. 223/2015, modificată şi completată prin OUG nr. 57/2015, în perioada 8-12.02.2016 echipe de specialişti din structurile ... s-au întâlnit cu cadrele militare în rezervă şi în retragere din 18 garnizoane din ţară, printre care şi ..., pentru a le informa şi consilia în ceea ce priveşte aplicarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiei militare de stat, în special asupra modului de stabilire a bazei de calcul necesară determinării cuantumului pensiei.

Conform informării înregistrate sub acelaşi număr, privind concluziile şi propunerile rezultate în urma acestor întâlniri, comisiile au prezentat evoluţia succesivă a sumelor/claselor de salarizare/coeficienţilor de ierarhizare prevăzute de actele normative în vigoare în perioada 1951-2016, necesare pentru identificarea elementelor care compun baza de calcul, evoluţia şi formatul statelor de plată, precum şi algoritmul şi fluxul activităţilor desfăşurate de structurile implicate în activitatea de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat.

Din declaraţia martorului … reiese că, la întrunirea ce a avut loc la ..., reprezentanţii ... le-au sugerat participanţilor că ar fi favorabil să aleagă pentru recalcularea pensiei 6 luni din ultimii 5 ani lucraţi înainte de ieşirea la pensie, dar cele 6 luni să nu fie în perioadele în care au fost detaşaţi, delegaţi ori la cursuri, întrucât în aceste perioade nu beneficiaseră de anumite sporuri.

Prin cererea înregistrată sub nr. RP …/25.03.2016 contestatorul a solicitat intimatei să îi elibereze o adeverinţă privind elementele componente ale soldei şi sporurile din perioadele decembrie 1997- mai 1998 şi iunie 2000-noiembrie 2000.

Prin adresa nr. RP …/29.03.2016, intimata i-a răspuns că nu deţine date privind veniturile realizate de cadrele militare pe parcursul activităţii şi că veniturile utilizate la revizuirea drepturilor de pensie au fost valorificate din Situaţia veniturilor realizate lunar, întocmită de centrul militar în a cărui rază teritorială îşi aveau domiciliul beneficiarii sau din adeverinţele eliberate de structurile care aveau în păstrare statele de plată ale unităţilor militare care le-au achitat drepturile băneşti respective.

În adresă i s-a menţionat că, în vederea alegerii celor 6 luni consecutive, poate consulta informativ datele din tabelul „Date şi elemente care au condus la determinarea punctajului mediu anual şi a stagiului de cotizare” anexă la ultima deciziei de revizuire a pensiei.

Prin cererile înregistrate sub nr. RA …/20.05.2016 şi nr. RA …/23.05.2016, contestatorul a solicitat intimatei recalcularea pensiei militare în raport de perioada decembrie 1997- mai 1998, anexând adeverinţa nr. A …13.04.2016 emisă de UM … şi talonul de pensie pe luna aprilie 2016, din care reiese că avea o pensie de 3841 lei.

În urma cererilor, intimata a emis deciziile de recalculare nr. …/1/22.09.2016 şi nr. …/2/22.09.2016, prin care a recalculat pensia contestatorului şi i-a stabilit totalul drepturilor de pensie la suma de 3786 lei începând cu data de 01.01.2016, respectiv 01.04.2016. Cum însă cuantumul pensiei aflate în plată era de 3841 lei, totalul pensiei militare de stat în plată a fost stabilit la 3841 lei.

Împotriva acestor decizii contestatorul a formulat contestaţii, pe care Comisia de Contestaţii din cadrul ... le-a respins ca neîntemeiate prin hotărârea nr. 32021/7.02.2017.

În motivarea hotărârii, comisia a arătat că motivele contestatorului vizează legalitatea actelor normative care au stat la baza emiterii deciziilor, încălcarea unor principii de drept şi a dreptului de proprietate consacrate de Constituţia României şi prin urmare s-a constatat că analizarea acestora excede competenţelor sale. De asemenea, comisia a supus analizei documentele aflate la dosarul de pensie al contestatorului şi a arătat că, în vederea verificării exactităţii datelor din buletinele de calcul valorificate de intimată, contestatorul ar trebui să se adreseze UM …, care a emis Situaţia soldelor/salariile lunare brute realizate la funcţia de bază, actualizate.

Având în vedere probele administrate în cauză, instanţa a constatat însă că motivele invocate de contestator în susţinerea cererii sunt nefondate.

Astfel, nu se poate reţine imposibilitatea contestatorului de a se informa cu privire la perioada în care a realizat veniturile mai favorabile pentru recalcularea pensiei, câtă vreme în prima parte a lunii februarie 2016, cu ocazia întâlnirii cu echipa de specialişti din ..., au fost prezentate aspectele necesare pentru identificarea elementelor care compun baza de calcul şi algoritmul de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat.

Faptul că în cadrul întâlnirii au fost făcute recomandări cu privire la perioadele în care militarii au fost detaşaţi ori delegaţi este în concordanţă cu dispoziţiile art. 28 din  Legea nr. 223/2015, modificate prin OUG nr. 57/2015 şi conform cărora “(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: a) diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare sau transfer.”

În plus, se observă că prin adresa nr. RP …/29.03.2016 intimata a indicat contestatorului sursele de informare privind veniturile utilizate la stabilirea drepturilor de pensie.

Aşadar, contestatorul a putut cunoaşte consecinţele exercitării dreptului de a alege perioada în vederea recalculării pensiei şi a avut şi posibilitatea de a se informa asupra elementelor necesare recalculării.

Nu s-a putut reţine nici existenţa discriminării invocate de contestator, întrucât acesta nu a dovedit că, prin alegerea altei perioade de 6 luni decât ultimele din activitatea de militar, i s-a stabilit o pensie mai mică decât cea a altui beneficiar de pensie militară, aflat într-o situaţie identică cu a sa şi care nu a depus cerere de recalculare.

S-a constatat că au fost respectate şi dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 263/2015 invocate de contestator, deoarece, deşi prin deciziile de recalculare s-a stabilit că totalul drepturilor de pensie este în sumă de 3786 lei, i s-a păstrat în plată pensia militară de stat în sumă de 3841 lei, pe care o avusese în luna aprilie 2016, anterior formulării cererilor de recalculare.

Faţă de cele arătate, instanţa a reţinut că exercitarea de către contestator a dreptului la pensie nu a fost restricţionată şi nu se impune anularea actelor contestate şi recalcularea pensiei în funcţie de altă perioadă de referinţă, cu atât mai mult cu cât art. 28 alin. 10 din Legea nr. 263/2015, modificată prin OUG nr. 57/2015, prevede că “Alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată.”

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul …., considerând că hotărârea este netemeinică şi nelegală pentru următoarele considerente:

În mod greşit instanţa a reţinut posibilitatea contestatorului de a cunoaşte consecinţele exercitării dreptului de a alege perioada, întrucât această cunoaştere însemna nu doar cunoaşterea Legii 223/2015, cât şi a legilor care au succedat de-a lungul timpului şi care au dus la creşterea/micşorarea coeficienţilor unor elemente salariale, înţelegerea prevederilor Ordinului 31/2016.

Instanţa a reţinut că nu se poate vorbi despre un consimţământ viciat, deşi a susţinut că se află în prezenţa unei erori de fapt şi de drept, a trebuit să aleagă o perioadă fără să aibă acces la dispoziţii legale accesibile şi previzibile. În mod corelativ, lipseşte şi cauza.

În mod greşit instanţa a reţinut că nu se încalcă raţiunea legii, deşi a arătat că aceasta a fost dată tocmai pentru a se înlătura existenţa unor situaţii inechitabile.

Orice persoană trebuie să dispună de o cale de atac efectivă, mai ales atunci când este prejudiciată. Altfel, se ajunge la o încălcare a dreptului UE.

A solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi admiterea cererii de chemare în judecată.

Apelul nu a fost motivat în drept.

Intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului, invocând art. 28 alin. 10 din Legea 223/2015, art. 109 alin. 2 din aceeaşi lege şi decizia Curţii Constituţionale nr. 818/2008.

În drept, a invocat art. 471 Cod de procedură civilă.

Apelul este nefondat.

Textul art. 28 alin. 10 din Legea 223/2010 este clar, în sensul că alegerea perioadei care se ia în considerare la stabilirea bazei de calcul al pensiei militare de stat se poate face o singură dată. Această dispoziţie îi era cunoscută contestatorului la momentul formulării cererii prin care a ales perioada în vederea recalculării pensiei. Baza de calcul reglementată în art. 28 alin. 1 este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 6 luni consecutive.

Menţiunea referitoare la neluarea în calcul a indemnizaţiilor de delegare/detaşare apare în art. 28 alin. 1 lit. a din lege.

Curtea constată că în cauză nu este incidentă eroarea, ca viciu de consimţământ. Prezentarea efectuată de reprezentanţii ... a avut un caracter general, a corespuns conţinutului legii, în sensul că nu se iau în calcul diurnele de delegare. Aşa cum a relatat şi martorul, li s-a arătat că sunt multe elemente de care trebuie să ţină seama în exprimarea opţiunii. Împrejurarea că apelantul a reţinut doar că nu este indicat să aleagă perioadele în care s-a aflat la cursuri, nu reprezintă o eroare de fapt.

În ceea ce priveşte caracterul accesibil şi previzibil al legii, Curtea constată că aceste standarde sunt respectate de Legea 223/2015. Calculul pensiei reprezintă o operaţiune cu caracter tehnic şi este firesc să fie realizat de specialişti. În condiţiile în care contestatorul nu avea propria evidenţă a soldelor/salariilor lunare realizate în perioadele de activitate, nu cunoştea evoluţia acestora şi nu a putut identifica date din anexa la ultima decizie de pensie, deşi era evident că în ultima perioadă veniturile au fost mai mari, insistenţa sa de a solicita ca la recalcularea pensiei să se aibă în vedere o anumită perioadă a produs efecte depline. Contestatorul nu a indicat care au fost criteriile după care a ales perioada din cerere.

Scopul emiterii legii a fost respectat, împrejurarea că apelantul a ales o anumită perioadă nu poate fi imputată legiuitorului.

Curtea apreciază că în materia drepturilor de asigurări sociale şi, mai ales în cea a pensiilor ocupaţionale, legiuitorul are un drept de opţiune suveran în stabilirea modalităţii în care doreşte să îşi exprime recunoştinţa faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de anumite categorii socio-profesionale. Este atribuţia legiuitorului de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor. Instituirea dreptului pensionarului de a-şi alege o perioadă ca bază de calcul şi limitarea dreptului de a reveni asupra opţiunii exprimate intră în marja sa extinsă de apreciere.

Dreptul la o cale de atac invocat de apelant nu echivalează cu dreptul de a se răzgândi, în  situaţia în care a făcut o alegere greşită.

Rolul instanţei este acela de a aplica legea. Or, legea prevede că dreptul de opţiune se exercită o singură dată.

Motivele de apel fiind neîntemeiate, în baza art. 480 Cod de procedură civilă, Curtea va respinge apelul ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare