Constatare nulitate act juridic – act de donaţie

Pe rol soluţionarea cererii de apel formulată de apelanţii-reclamanţi în contradictoriu cu pârâtul intimat Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, împotriva Sentinţei civile nr. pronunţata de Judecătoria Vaslui, având ca obiect - constatare nulitate  act juridic – act de donaţie.

TRIBUNALUL,

Asupra apelului civil de faţă, reţine următoarele:

 Prin sentinţa civilă nr……… Judecătoria Vaslui a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanţii ……….. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, .

A respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanţi de acordare a cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că la data de 16.05.1997 între numiţii ….., în calitate de donatori, şi Statul Român-Biroul Executiv al Consiliului popular al oraşului Vaslui, în calitate de donatar, a fost încheiat contractul de donaţie autentificat sub nr. …… de către fostul Notariat de Stat judeţean Vaslui şi transcris sub nr. …… având ca obiect terenul în suprafaţă de 600 m.p. situat în ……. Din adresa  emisă de Primăria Municipiului Vaslui … rezultă că în prezent, conform deciziei emisă de Consiliul Judeţean Vaslui, Str. ….. poartă denumirea de strada …...

Donatorii ……. au decedat, astfel cum rezultă din certificatele de deces aflate la filele 8-9. Conform certificatului de moştenitor nr. ……, reclamanţii ……… au calitatea de moştenitori ai donatorilor.

Astfel cum se reţine din cuprinsul contractului de donaţie autentic, precum şi din relaţiile comunicate instanţei de către Consiliul Local Vaslui, ce confirmă situaţia de fapt astfel cum a fost reţinută, perfectarea donaţiei s-a realizat în baza deciziei de acceptare a cererii de donaţie nr. ….. a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Vaslui, în vederea îndeplinirii cerinţelor prevăzute de art. 2 alin. 2 din Decretul nr. 478/1954, privitor la donaţiile făcute statului.

Din raportul de expertiză tehnică judiciară efectuat în cauză …rezultă că terenul ce face obiectul contractului de donaţie este în suprafaţă reală de 587 m.p. şi că suprafaţa totală este dispusă astfel: 392 m.p.-curţi, în administrarea Centrului Şcolar de educaţie incluzivă „….”,la care se adaugă construcţia (C1) în suprafaţă de 37 m.p.; 79 m.p.- curţi în administrarea Liceului …., la care se adaugă construcţie (C2) cu suprafaţa de 67 m.p.; suprafaţa de 12 m.p.-curţi, parte din imobilul cu nr. cadastral nr. … înscris în Cartea Funciară nr. .., proprietate particulară.

În ceea ce priveşte legea aplicabilă, instanţa a constatat că sunt incidente în prezenta cauză dispoziţiile art. 102 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil, potrivit cărora contractul este supus dispoziţiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce priveşte încheierea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea sa.

Astfel, deşi prezenta cauză este înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 12.05.2015, având în vedere că  data încheierii contractului de donaţie, izvor al obligaţiei, respectiv 16.05.1977, este anterioară intrării în vigoare a Noului Cod civil, sunt incidente dispoziţiile Codului civil din 1864.

Potrivit art. 948 pct. 4 si art. 966 C. civ, obligaţia fără cauza sau fondată pe o cauză falsă sau nelicită nu poate avea nici un efect, sancţiunea ce operează pentru lipsa sau nevalabilitatea cauzei unei convenţii fiind nulitatea absolută a acesteia.

În dreptul civil român se admite ca există doua elemente ce compun cauza actului juridic, şi anume scopul imediat (causa proxima) şi scopul mediat(causa remota). Scopul imediat, numit şi scopul obligaţiei, este stabilit pe categorii de acte civile, iar în actele juridice cu titlul gratuit, cum este şi cazul donaţiei de faţă, acest scop trebuie să constea în intenţia de a gratifica (animus donandi). Scopul mediat, numit şi scopul actului juridic, constă în motivul determinant al încheierii actului juridic şi se referă fie la însuşirile unei prestaţii, fie la calităţile unei persoane.

Potrivit art. 967 alin. 1 C. civ. convenţia este valabilă, cu toate că, cauza nu este expresă, iar conform alin. 2 al aceluiaşi articol cauza este prezumată pană la dovada contrarie. Astfel prin aceste dispoziţii legale, sunt instituite două prezumţii relative: prezumţia de valabilitate a cauzei, indiferent de faptul redării ei in înscrisul constatator al actului juridic şi prezumţia de existenţă a cauzei, ceea ce înseamnă că ea nu trebuie dovedită. Prin urmare, cel care invocă lipsa ori nevalabilitatea cauzei are sarcina probei.

În cauza de faţă, prezenta cauză nu s-a făcut dovada lipsei ”animus donandi” din partea reclamanţilor în condiţiile în care din declaraţiile martorului ….. nu rezultă nici faptul că terenul ar fi făcut obiectul unui contract de donaţie. Faptul că acest martor a declarat că în acea perioadă statul îţi lua terenul abuziv nu dovedeşte lipsa intenţiei de a dona a autorilor reclamanţilor. De asemenea, nici din declaraţiile martorului …….. nu se poate stabili lipsa acestei intenţii.

În aceste condiţii, nedovedindu-se lipsa scopului imediat, în speţă intenţia liberală a reclamanţilor de a gratifica, instanţa a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanţii …… Adrian în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice.

Faţă de soluţia la care a ajuns instanţa în urma deliberării, având în vedere dispoziţiile art. 451 alin. 1 C. proc. civ. şi pe cele ale art. 453 alin. 1 C. proc. civ. care prevăd că partea care a pierdut procesul a fost obligată, la cererea celeilalte părţi, să plătească cheltuielile de judecată, instanţa a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanţi de acordare a cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel, în termenul prevăzut de lege, ………. prin care  solicita admiterea apelului si schimbarea in tot a hotarârii primei instanţe in sensul de a admite acţiunea asa cum a fost formulata.

………………………………………………………………………………………….

Instanţa va analiza cu prioritatea motivul de ordine publică vizând lipsa calităţii procesual pasive  a intimatului Statul roman prin Ministerul Finanţelor:

În fapt: la data de 16.05.1997 între numiţii …….., în calitate de donatori, şi Statul Român - Biroul Executiv al Consiliului popular al oraşului Vaslui, în calitate de donatar, a fost încheiat contractul de donaţie autentificat sub nr. …… de către fostul Notariat de Stat judeţean Vaslui şi transcris sub nr. ….. având ca obiect terenul în suprafaţă de 600 m.p. situat în Vaslui, Str. ……. Donaţia a fost acceptată prin Decizia nr. ……. a Comitetului Executiv al Consiliului popular al oraşului Vaslui.

În ce priveşte calitatea procesuală pasivă se constată că într-adevăr calitatea de parte în proces trebuie să corespundă cu cea de titular al dreptului, respectiv al obligaţiei ce formează conţinutul raportului juridic de drept material dedus judecăţii.

Promovarea oricărei acţiuni în justiţie presupune îndeplinirea cumulativă a trei cerinţe esenţiale: interes legitim, născut, actual şi personal, calitatea şi capacitatea procesuală a părţilor. Neîndeplinirea oricăreia dintre ele paralizează declanşarea sau continuarea acţiunii civile.

Instanţa are în vedere, în primul rând, că reclamantul fiind cel care iniţiază cererea de chemare în judecată, conform art.249 Cod procedură civilă trebuie să o dovedească, astfel încât tot lui îi revine sarcina să facă dovada calităţii procesuale în cauză, inclusiv cea a pârâtului,  în condiţiile în care legitimitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecăţii.

Astfel, pentru a determina cine este în prezent beneficiarul contractului de donaţie, instanţa se va raporta nu numai la legislaţia în vigoare la momentul încheierii contractului (1978), ci şi la dispoziţiile legale în vigoare la acest moment, deoarece efectele actuale ale unei eventuale admiteri a acestei cereri s-ar răsfrânge asupra patrimoniului beneficiarului donaţiei.

Astfel la data întocmirii actului de donaţie unicul titular al dreptului de proprietate socialistă de stat era statul socialist. Datorită faptului că bunurile ce intrau în fondul unitar al proprietăţii socialiste, fără a ieşi din patrimoniul statului intrau şi în patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale de la acea vreme dar nu cu titlu de drept de proprietate ci pentru administrare directă, legiuitorul a prevăzut prin decretul nr. 478 din 1954 că în cazul donaţiilor oferite statului acesta era  reprezentat de consiliile populare. Această formă de participare la încheierea unui act juridic civil este explicată tocmai de existenţa unui singur titular al dreptului de proprietate.

În prezent însă, ca efect al Legii nr. 213/1998 şi al legii nr. 215/2001 ce-şi găsesc fundament în normele constituţionale (art. 136) se face distincţie între dreptul de proprietate ce aparţine statului şi dreptul de proprietate ce aparţine municipiilor, oraşelor, comunelor.

În privinţa litigiilor ce privesc bunuri asupra cărora dreptul de proprietate aparţine statului, calitatea de parte în judecată o are Statul Român reprezentat prin Ministerul Finanţelor conform art. 12 alin. 5 din Legea nr. 213/1998 şi art. 3 pct. 48 din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007. În speţă însă terenul în litigiu ce a făcut obiectul donaţiei se regăseşte în patrimoniul Judeţului Vaslui şi este inclus în categoria bunurilor ce fac parte din domeniul public de interes judeţean conform art. 6 din Legea nr. 213/1998.

Terenul de 600 m.p. situat în … …. ce a făcut obiectul contractului de donaţie, se regăseşte pe raza teritorială a Judeţului Vaslui, se încadrează în categoria bunurilor ce fac parte din domeniul public de interes judeţean … conform art.6 din Legea nr.213/1998, fiind implicit în patrimoniul acestuia, motiv pentru care instanţa apreciază că în temeiul dispoziţiilor Legii 213/1998 şi Legii 215/2001 beneficiarul actului de donaţie este în prezent Judeţul Vaslui, unitatea administrativ teritorială pe raza căreia sa află bunul donat.

Mai mult, părţile solicită ca în situaţia admiterii acţiunii, să se dispună şi  repunerea părţilor în situaţia anterioară, ori atâta timp cât bunul nu se găseşte în patrimoniul pârâtei Statul roman prin Ministerul Finanţelor, aceasta nu poate avea calitate procesuală pasivă, neputând fi obligată să execute obligaţia de a restitui un bun pe care nu îl are în patrimoniu.

Instanţa constă că la dosarul cauzei a fost depusă o decizie a ICCJ prin care s-a reţinut calitatea procesuală pasivă a statului, însă instanţa reţine că această decizie nu poate fi avută în vedere, jurisprudenţa instanţelor nefiind izvor de drept.

Totuşi practica instanţei supreme a reţinut (în mod expres sau implicit) că în cazul litigiilor similare, calitate procesuală  pasivă au unităţile administrativ teritoriale în proprietatea cărora se află bunul imobil, obiect al contractului de donaţie (decizia civilă nr. 610/08.12.2003 pronunţată de completul de 9 judecători a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, decizia ICCJ nr. 8577/6.12.2011), soluţie ce se regăseşte şi în jurisprudenţa la nivel naţional.

Faţă de aceste considerente instanţa va admite apelul împotriva  sentinţei civile nr. 1105/2016 a Judecătoriei Vaslui, cu consecinţa admiterii motivului de ordine publică vizând lipsa calităţii procesual pasive a pârâtei intimate Statul roman prin Ministerul Finanţelor, şi respingerea acţiunii formulată de reclamanţii …….  în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de apelanţii  ……….  în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, cu sediul în …..împotriva  sentinţei civile nr. ….. a Judecătoriei Vaslui, sentinţă pe care o schimbă în tot în sensul că:

Admite motivul de ordine publică vizând excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, şi în consecinţă:

Respinge acţiunea formulată de reclamanţii ………. în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Definitivă.

Domenii speta

Spete similare