Fond funciar

Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelanta-reclamantă T T în contradictoriu cu intimaţii COMISIA LOCALĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR GRIVIŢA şi COMISIA JUDEŢEANĂ VASLUI  PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR, împotriva sentinţei civile nr. 2126 pronunţată la data de 29.09.2015 de Judecătoria Vaslui, în cauza având ca obiect fond funciar.

…………………………………………………

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra apelului civil de faţă, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. …….. Judecătoria Bârlad a admis excepţia inadmisibilităţii plângerii împotriva petiţiei intitulată de reclamantă răspuns la cerere emis de Instituţia  Prefectului judeţului Vaslui şi  înregistrată cu nr. ….., precum şi răspunsul emis de Primăria Comunei … înregistrată cu nr. …...

A respins plângerea formulată împotriva petiţiei intitulată de reclamantă răspuns la cerere emis de Instituţia  Prefectului judeţului Vaslui şi  înregistrată cu nr. … .., precum şi răspunsul emis de Primăria Comunei … înregistrată cu nr. … formulată de reclamanta  … în contradictoriu cu Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor …. şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate Vaslui, ca inadmisibilă.

A respins cererea pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de  0,54 ha extravilan  din punctul Semnal/ Deal Palerma/ Cimitir situat  în sat. …  şi cererea pentru emiterea titlului de proprietate formulată de reclamanta  …. în contradictoriu cu Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Griviţa şi Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate Vaslui, ca neîntemeiată.

……………………………………………………………………………….

Împotriva acestei sentințe, în termenul prevăzut de art. 468 alin. 1 Cod procedură civilă a formulat apel T. T., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate.

…………………………………………………………………………………..

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor de apel şi a dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, instanţa de control judiciar a constatat că apelul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:

În anul 1991, după apariţia legii nr. 18/1991, mama apelantei, în prezent decedată, a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de teren pe care a avut-o în proprietate şi care a fost predată la CAP cu ocazia colectivizării. Înainte de colectivizare, mama apelantei a avut în proprietate suprafaţa de 4,99 ha teren, situat pe raza comunei …. La acea vreme, comisia locală a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 14 al. 3 din legea nr. 18/1991, aplicând cota de reducere la nivelul comunei de 5%, mamei apelantei fiindu-i eliberat titlul de proprietate nr. 872/14486/30.06.1994 pentru suprafaţa de 4 ha şi 7053 mp teren.

Legea nr. 169/1997 a dat posibilitatea pentru cei cărora li s-a aplicat cota de reducere sau au primit teren până la limita de 10 ha teren de familie să formuleze cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferenţa de teren. Acest drept este reglementat în art. 9 din legea nr. 169/1997 care prevede: „(1) Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în limita suprafeţei de teren de 10 ha de familie, în echivalent arabil, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru diferenţa dintre această suprafaţă şi cea pe care au adus-o în cooperativa agricolă de producţie sau care a fost preluată în orice mod de aceasta, până la limita suprafeţei prevăzute la art. 3 lit. h) din Legea nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, de familie, indiferent dacă reconstituirea urmează să se facă în mai multe localităţi sau de la autori diferiţi.

(2) Persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate, potrivit legii, în limita suprafeţei de teren de până la 10 ha de familie şi cărora li s-a aplicat cota de reducere potrivit art. 13 alin. (3) din lege pot formula cerere pentru suprafeţele de teren care au constituit această cotă. Cererile se formulează în cazul în care cota de reducere a depăşit procentul de 5% .

(3) Cererea se depune la primăria localităţii sau, după caz, la primăriile localităţilor în raza cărora se află terenul pentru care urmează să se reconstituie dreptul de proprietate, personal sau prin poştă, cu confirmare de primire, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sub sancţiunea decăderii”.

Acest drept a fost recunoscut şi prin legea nr. 1/2000.

Într-adevăr, în procedura de eliberare a titlului de proprietate, mama apelantei nu ar fi avut posibilitatea să formuleze contestaţie împotriva măsurilor dispuse de comisia locală, în condiţiile în care legea permitea comisiilor locale să aplice cota de reducere. Însă, după apariţia legii nr. 169/1997 când s-a reglementat posibilitatea de a formula cerere şi de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru terenul pentru care s-a aplicat cota de reducere, moştenitorii lui I.D., care a decedat în anul 1993, nu au formulat o astfel de cerere, nici în anul 1997-1998 şi nici în anul 2000.

În mod greşit, apelanta interpretează că reconstituirea dreptului de proprietate se făcea ope legis, de drept, fără manifestarea de voinţă a persoanei îndreptăţite. Orice reconstituire a dreptului de proprietate nu se putea face decât prin formularea unei cereri, excepţiile au fost prevăzute expres de către lege şi nu pot fi interpretate. Între-adevăr, ultima teză din art. 9 al. 2 din legea nr. 169/1997 prevede că cererile se formulează în cazul în care cota de reducere a depăşit procentul de 5%, însă acest text de lege nu se poate interpreta în sensul că pentru aplicarea unei cote de reducere de 5% sau mai mici, nu este necesară formularea cererii, ci dimpotrivă că nu sunt îndreptăţiţi decât cei pentru care cota de reducere a fost mai mare de 5%.

În ceea ce priveşte procedura urmată de reclamantă, într-adevăr, în cauză nu pot fi aplicate dispoziţiile legii nr. 18/1991 de formulare a unei plângeri împotriva hotărârii comisiei locale şi de o contestaţie împotriva hotărârii comisiei judeţene în condiţiile în care nu există astfel de hotărâri, apelantei răspunzându-i-se prin adrese la solicitarea sa care nu poate fi considerată o cerere în sensul legii nr. 18/1991 şi următoarele atâta timp cât nu a fost formulată în termenul legal. Însă, instanţa s-a pronunţat pe fond asupra dreptului apelantei la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 0,54 ha teren.

Faţă de cele arătate, de dispoziţiile art. 480 al. 1 C. proc. Civ., instanţa va respinge apelul, urmând a păstra hotărârea instanţei de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de T. T. împotriva sentinţei civile nr. … a Judecătoriei Bârlad pe care o păstrează.

Definitivă.

Domenii speta

Spete similare