Drepturi salariale

Drepturi salariale şi a sporuri ce nu i-au fost acordate de la data intrării în vigoare a CIM.

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vâlcea, la data de 12 septembrie 2017, sub nr. 5052/90/2017, astfel cum a fost precizată ulterior, ,  reclamantul B. C. a solicitat instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtului S. P. J. P. V, la plata drepturilor salariale şi a sporurilor ce nu i-au fost acordate de la data intrării în vigoare a CIM.

În motivarea cererii arată că nu i-au fost respectate drepturile salariale, in sensul ca sporurile acordate trebuie sa fie adăugate la salariul minim pe economie si nu incluse in salariul de baza și cum angajatorul a procedat în mod greșit,  nu a fost acordat salariul în cuantumul legal. În acest sens, învederează că nu au fost respectate prevederile legii nr. 153/2017.

Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea  acţiunii ca netemeinica si nelegala, cu cheltuieli de judecata.

A arătat că reclamantul prin acţiunea formulata susţine ca nu i-au fost respectate drepturile salariale, in sensul ca sporurile acordate trebuie sa fie adăugate la salariul minim pe economie si nu incluse in salariul de baza.

Acţiunea reclamantului, informa cu aspectul motivării in fapt si ia drept, este netemeinica si nelegala.

Reclamantul face confuzie intre legislaţia aplicabila în instituţiile publice si legislaţia aplicabilă  in domeniul privat, în domeniul stabilirii si acordării drepturilor salariale.

Astfel, arată ca S. P. J. P. V. a fost înfiinţat prin H.C.J. nr. 82/31.05.2005 a Consiliului Judeţean Vâlcea, ca serviciul public de interes judeţean, cu personalitate juridica. S  P  J P V , are ca obiect principal de activitate asigurarea si creşterea eficientei pazei obiectivelor si bunurilor aparţinând domeniului public si privat al judeţului Vâlcea.

Fiind o instituţia publica, salarizarea se realizează exclusiv prin raportare la normele juridice ce reglementează salarizarea in sectorul bugetar.

Prin contractul individual de munca înregistrat cu nr. 335/2107.2016 in registrul general de evidenta a salariaţilor, reclamantul a fost angajat in funcţia de agent de pază , începând cu data de 25.07.2016, pe durata nedeterminata.

Potrivit pct. 1 din cap. J- Salarizarea - din contractual individual de muncă „Salariul de baza lunar este de 1.294 lei, din care: a) spor vechime 208 lei; b) spor de încordare psihica 125 lei; c) suma compensatorie 128 lei,...".

Alin. 2 din acelaşi articol stabileşte: "Orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in zilele in care nu se lucrează ori in zilele de sărbători legale se compensează cu ore libere plătite care se plătesc cu un spor la salariu, conform Legii nr. 53/2003-Codul muncii, republicata.”

Aceasta clauza privind salarizarea stabilita in contractul individual de munca, ce reprezintă legea părţilor in condiţiile art. 1.270 Cod Civil, cu consecinţa obligativităţii respectării obligaţiilor asumate prin clauzele contractuale, potrivit adagiului latin pacta sunt servanda, respecta întocmai dispoziţiile legale privind salarizarea in sectorul bugetar.

A susţinut că dispoziţiile legale privind salarizarea personalului bugetar începând cu anul 2009, au fost respectate de instituţia pârâtă.

Salariile s-au stabilit in mod similar cu cele stabilite conform Legii cadru nr. 330/2009, pentru luna decembrie 2009. Ulterior acestui moment pârâta a aplicat toata legislaţia ulterioara in domeniul salarizării.

Aşadar, salariul stabilit conform prevederilor Legii nr. 330/2009 si OUG nr. 1/2010 privind unele masuri de reîncadrare in funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, care a inclus in el sporul de vechime ( conform art. 5 din OUG nr. 1/2010 ) a fost diminuat conform prevederilor Legii nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, apoi s-a realizat reactualizarea funcţiei conform Legii 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările  si completările ulterioare.

Ulterior, conform Legii nr. 285/2010, începând cu 01.01.2011, cuantumul brut al salariilor de baza, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010 s-au majorat cu 15%. S-au aplicat prevederile OUG nr. 80/2011, astfel cum aceasta a fost modificata prin Legea nr. 283/2011. Conform acestor prevederi legale, in anul 2012, cuantumul brut al salariilor de baza s-a menţinut la acelaşi nivel cu cel ce se acorda personalului plătit din fonduri publice pentru luna decembrie 2011.

De asemenea, in anul 2012, s-au aplicat salariilor obţinute si creşterile salariale prevăzute de OUG nr. 19/2012, iar din anul 2013 s-au aplicat ordonanţele anuale de salarizare ( OUG 84/2012, OUG 103/2013, OUG 83/2014 etc.).

Pârâta a solicitat să se observe că la momentul angajării reclamantului, in luna iulie 2016, salariul de baza lunar stabilit a fost de 1.294 lei, in condiţiile in care salariul minim pe economie era, in acea perioada, de 1.250 lei. Majorările ulterioare ale salariului minim, au impus majorarea salariului de baza.

Prin Decizia nr. 61/21.02.2017 reclamantului l-a fost majorat salariul de baza la 1450 lei începând cu data de 01.02.2017, in temeiul H.G. nr. 1/2017 şi a art. 1 şi 2 din OUG 99/2016 astfel cum a fost modificat prin OUG 2/2017.

În prezent, pârâta  a aplicat legislaţia prevăzuta de Legea-cadru nr. 153/2017, in sensul ca prin Decizia nr. 146/01.08.2017 a procedat la reîncadrarea reclamantului, dispunând menţinerea in plata a drepturilor salariale acordate la data de 30.06.2017, in temeiul art. 36 alin 1 si 3, art. 38 si art. 44 alin 1 din Legea 153/2017.

Concluzionând, pârâta apreciază că reclamantului i-au fost stabilite si calculate drepturile salariale cu respectarea legislaţiei in domeniu. De altfel, instituţia pârâtă a fost supusa in mod periodic controalelor de către Camera de Conturi Vâlcea si Inspecţia Muncii, fără a fi depistate nereguli cu privire la stabilirea si acordarea drepturilor salariale.

Pentru aceste motive a solicitat respingerea acţiunii ca netemeinica si nelegala, cu cheltuieli de judecata.

In drept, a invocat art. 205 C.p.c, art. 1.270 C.civ., art. 10 C, Muncii.

În dovedirea susţinerilor sale a solicitat proba cu înscrisuri.

În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri.

Instanţa, analizând cererea formulată de reclamant, raportat la prevederile legale incidente și probele administrate, constată că aceasta nu este întemeiată.

Tribunalul reține că reclamantul este încadrat la pârâtă, în calitate de personal contractual,  baza contractului individual de muncă înregistrat în Revisal sub nr. 335/21.07.2016, fiind stabilit un salariu de bază lunar de 1294 lei, salariu în care a fost cuprins sporul de vechime de 208 lei, sporul de încordare psihică de 125 lei  și sume compensatorii de 128 lei ( filele 21-23 dosar).  La data de 21.02.2017, pârâta a emis Decizia nr. 61 ( fila 28 dosar), prin care  a procedat la modificarea salariului de bază al reclamantului de la suma de 1294 lei, la suma de 1450 lei, motivat pe faptul că, prin HG nr. 1/06.01.2017 s-a stabilit salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la suma de 1450 lei. Urmare intrării în vigoare a Legii nr. 153/2017, s-a dispus reîncadrarea reclamantului în funcția de agent de securitate, gradația 5, fiind menținute în plată drepturile salariale acordate la data de 30.06.2017, sens în care a fost emisă decizia nr. 138/01.08.2017, aplicabilă începând cu data de 01.07.2017.

Tribunalul reține că drepturile salariale ale reclamantului, la momentul încheierii contractului individual de muncă, au fost stabilite în baza Legii n. 330/2009 , lege care reglementează salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Conform dispozițiilor art. 11, 13 şi 16 din Legea nr. 330/2009, precum şi art.30 alin.1 şi 2 din aceeaşi lege, începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, şi, după caz, indemnizaţiile de conducere, care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcţiilor de bază, respectiv din indemnizaţiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la prezenta lege, se introduc în salariul de bază, în soldele funcţiilor de bază, respectiv în indemnizaţiile lunare de încadrare corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuţie, cât şi pentru funcţiile de conducere. În anul 2010, conform art. 30 alin 5, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 îşi va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel: a) noul salariu de bază, solda funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţia lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege; b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţiei lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009.

Faţă de reglementările mai sus citate, instanţa reţine că, începând din data de 01.01.2010 sporul de vechime nu se mai acordă în mod distinct, adăugat la salariul de bază, ci acesta este inclus în suma ce constituie salariul de bază. În plus, legiuitorul a stipulat în mod expres că noul salariu de bază, stabilit şi acordat începând cu data de 01.01.2010 se compune din vechiul salariu de încadrare avut în decembrie 2009 (în speţă cel prevăzut de OG nr. 10/2008) la care se adaugă sporul de vechime în muncă corespunzător tranşei de vechime avută. Noţiunea de spor de vechime a fost înlocuită începând din 01.01.2010 cu cea de “gradaţie corespunzătoare tranşei de vechime” stipulată de art. 16 din Legea nr. 330/2009. Ulterior,  legea nr. 330/2009 a fost abrogată prin Legea nr. 284/2010, astfel că, de la data de 01.01.2011, salarizarea personalului bugetar s-a făcut conform prevederilor Legii nr. 285/2010, iar metodologia de calcul este prevăzută în  Normelor metodologice de aplicarea prevederilor Legii nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice

Potrivit art. 1 din Legea nr. 285/2010: (5) În salariul de bază, indemnizaţia lunară de încadrare, respectiv în solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizaţiile, care potrivit Legii-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază.

Din toate dispoziţiile legale sus menţionate reiese că, pentru personalul contractual din instituțiile publice, cuantumul salariului de bază se stabileşte utilizând salariul de încadrare prevăzut în OG nr. 10/2008, la care se adaugă sporul pentru vechime în muncă .  Dacă salariul de bază astfel calculat este mai mic decât salariul minim de bază brut garantat în plată, se acordă cuantumul salariului minim garantat în plată. Instanţa constată că pârâtă a calculat salariul de bază al reclamantului prin raportare la salariul minim de bază brut garantat în plată. Cuantumul salariului de bază indicat în adeverinţele depuse la dosar este peste limita minimă a salariului de bază minim brut pe ţară .

În raport de aceste aspecte, este neîntemeiată pretenţia de stabilire a nivelului salariului de încadrare la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Totodată, instanţa constată şi că toate actele normative menționate, aplicabile în cauză , au în vedere cuantumul salariului de bază (salariu care include şi suma aferentă tranşei de vechime – astfel cum s-a arătat anterior), iar nu cuantumul salariului de încadrare (ca punct de pornire în calculul salariului de bază).

În ce privește cuantumul salariului de bază al reclamantului după data de 01.07.2017, după intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017, se constată că și acesta a fost corect stabilit, cu respectarea prevederilor art. 36 și 38 din lege, dispunându-se reîncadrarea reclamantului ( reîncadrare care nu a fost contestată ) și fiind menținute în plată drepturile salariale aferente lunii iunie 2017. În acest sens,  art. 36 și 38 din lege,  dispun:

” art.36 (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcţii, grade/trepte profesionale, gradaţie corespunzătoare vechimii în muncă şi vechime în specialitate/vechime în învăţământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare şi indemnizaţiilor lunare potrivit art. 38…

Art. 38 .(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu data de 1 iulie 2017.

(2) Începând cu data de 1 iulie 2017:

a) se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii…”

Așadar și ulterior datei de 01.07.2017 a fost păstrat același mod de calcul al salariului de bază ( cu sporul de vechime inclus în salariul de bază), astfel că nu poate fi reținută susținerea reclamatului potrivit căreia salariul ar fi fost calculat greșit.

Având în vedere aceste considerente, instanţa apreciază că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, urmând a o respinge.

Domenii speta

Spete similare