- tentativă la omor, prevăzută de art.188 alin.1,2 Cod Penal, - tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art.371 Cod Penal - port fără drept de obiecte periculoase, prevăzută de art.372 alin.1 lit. a Cod penal, toate cu aplicarea art.38 alin.1

- tentativă la omor, prevăzută de art.188 alin.1,2 Cod Penal,

- tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art.371 Cod Penal

- port fără drept de obiecte periculoase, prevăzută de art.372 alin.1 lit. a Cod penal,

toate cu aplicarea art.38 alin.1 Cod Penal

SENTINŢA PENALĂ Nr.198/S

Şedinţa publică din 20 noiembrie 2018

Completul compus din:

PREŞEDINTE (…)

Grefier (…)

Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov este reprezentat de procuror (…).

Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea  asupra cauzei penale privind pe inculpaţii:

 - CA  arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. 53/2018 emis de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Brașov, trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor, prevăzută de art.188 alin.1,2 Cod Penal,tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art.371 Cod Penal şi port fără drept de obiecte periculoase, prevăzută de art.372 alin.1 lit.a Cod penal, toate cu aplicarea art.38 alin.1 Cod Penal şi

-  MMC arestat  în baza mandatului de arestare preventivă nr 54/2018 emis de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Brașov, trimis în judecată  pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor calificat, prevăzută de art.188 alin.1,2 Cod Penal şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art.371 Cod Penal, ambele cu aplicarea art.38 alin.2 Cod Penal.

Dezbaterile în prezenta cauză au fost înregistrate conform art.369  Cod procedură penală.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, cu ocazia pronunţării, se constată lipsa părţilor.

Procedura este legal îndeplinită, părţile nefiind citate.

S-a făcut referatul cauzei, după care,

Se constată că dezbaterea pe fond a cauzei a avut loc la data de 14.11.2018, dată la care susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea acelei şedinţe. La acea dată, pentru a da posibilitate părţilor de a depune concluzii scrise, s-a amânat pronunţarea pentru data de 19 noiembrie 2018, dată la care, având nevoie de timp pentru a delibera s-a amânat pronunţarea pe azi când, în urma deliberării,

TRIBUNALUL

Constată că prin rechizitoriul nr 174/P/2018 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Braşov din data de 18.04.2018 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. CA, pentru săvârşirea infracţiunilor de :

- tentativă la omor, prevăzută de art.188 alin.1,2 Cod Penal,

- tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art.371 Cod Penal

- port fără drept de obiecte periculoase, prevăzută de art.372 alin.1 lit.a Cod penal,

toate cu aplicarea art.38 alin.1 Cod Penal şi

2. MMC, pentru săvârşirea infracţiunilor de :

- tentativă la omor calificat, prevăzută de art.188 alin.1,2 Cod Penal,

- tulburare a ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art.371 Cod Penal,

ambele cu aplicarea art.38 alin.2 Cod Penal.

Starea de fapt ce formează obiectul cercetărilor, constă în aceea că:

„În cursul zilei de 30.03.2018 inculpaţii CA şi MMC împreună cu alţi prieteni şi cunoscuţi, între care şi martorul PIC, au consumat băuturi alcoolice în diverse locaţii din mun. Braşov.

Pe seară au mers la clubul Move. CA avea asupra sa un briceag pe care îl primise de la un cunoscut pe nume D în cursul acelei zile, astfel cum rezultă din coroborarea declaraţiilor inculpatului şi ale martorului PIC.

În jurul orei 02.00 cei doi inculpaţi împreună cu martorul au plecat din club spre casă. Au mers pe jos către gară trecând astfel prin pasajul Rainbow.

În interiorul pasajului, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, CA a provocat stricăciuni mobilierului din pasaj, dând cu picioarele în scaune şi smulgând florile din ghivece.

Cei trei au urcat scările spre una din ieşirile din pasaj, acolo întâlnindu-se cu persoana vătămată DN (în vârstă de 66 ani). Deşi au ieşit din pasaj, CA s-a întors la persoana vătămată şi a început să îl tot întrebe ce caută acolo şi pe cine aşteaptă. Între timp martorul PIC a plecat.

Apoi CA a continuat comportamentul agresiv şi ameninţător la adresa persoanei vătămate şi chiar a lui MMC.

DN a vrut să aplaneze conflictul şi l-a prins de braţe pe CA şi l-a împins în afara pasajului, acesta din urmă căzând pe jos. Apoi DN l-a împins şi pe MMC, fără însă ca acesta să cadă.

Imediat, cei doi inculpaţi au sărit asupra lui DN şi l-au împins pe scările pasajului după care s-au năpustit asupra lui. A urmat aproape un minut în care DN a fost lovit cu intensitate foarte mare de către cei doi, atât cu pumnii cât şi cu picioarele, inclusiv în zona capului şi chiar şi atunci când acesta era căzut pe jos.

La un moment dat MMC s-a oprit din agresarea victimei şi a urcat scările.

CA a continuat însă şi l-a mai lovit pe DN cu picioarele în cap, continuând chiar şi când acesta căzuse pe scări şi se afla în stare de inconştienţă din cauza loviturilor primite, lovindu-l cu piciorul pe cap şi pe gât.

CA nu s-a oprit decât în momentul în care în zonă a sosit martorul PF – agent de pază ce fusese alertat de scandalul creat. Acesta a reuşit să îi prindă pe amândoi inculpaţii şi să îi reţină împreună cu un alt agent de pază – martorul BS până la venirea poliţiştilor. Aceştia din urmă, sosiţi la faţa locului, au procedat inclusiv la percheziţionarea inculpaţilor, cu această ocazie găsindu-se asupra lui CA cuţitul pe care îl primise cu câteva ore înainte de la acel cunoscut pe nume.

Agresiunea a fost surprinsă de camerele de supraveghere ale pasajului.”

În actul de sesizare s-a mai reţinut că „inculpatul MMC a recunoscut comiterea faptelor astfel cum au fost expuse anterior. Acesta însă nu a putut oferi nici un motiv pentru care a comis fapta, nefiind nici afectat de consumul de băuturi alcoolice (după cum însuşi declară), iar pe de altă parte victima sărind şi în apărarea sa.

În schimb, inculpatul CA a declarat că nu îşi mai aduce aminte ce a făcut deoarece era băut. Această atitudine denotă neasumarea răspunderii pentru propriile fapte şi caracterul profund antisocial al acestuia. Aceasta în condiţiile în care este foarte neverosimilă varianta inculpatului că nu îşi mai aduce aminte ce s-a întâmplat în pasaj. Caracterul mincinos al acestei declaraţii este dovedit prin simpla vizionare a înregistrării video a agresiunii, fiind practic imposibil ca o persoană inconştientă din cauza consumului de alcool să aplice loviturile pe care le-a aplicat inculpatul, să caute o poziţie din care să lovească mai efectiv victima.”

S-a apreciat că fapta inculpaţilor CA şi MMC care, în noaptea de 30/31.03.2018, în pasajul Rainbow din mun. Braşov, l-au împins pe scări pe DN şi l-au lovit cu pumnii şi picioarele, inclusiv în zona capului, chiar şi atunci când persoana vătămată era căzută, mai mult de atât, inculpatul CA lovind victima în timp ce aceasta era căzută şi în stare de inconştienţă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de tentativă la omor, prevăzută de art.188 alin.1,2 Cod Penal şi tulburarea ordinii şi liniştii publice, prevăzută de art.371 Cod Penal.

Cu referire la inculpatul CA în sarcina acestuia s-a mai reţinut că în seara de 30.03.2018, în localul Move din mun. Braşov, a purtat un briceag, acţiune care întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de port fără drept de obiecte periculoase, prevăzută de art.372 alin.1 lit.a Cod penal.

În procedura camerei preliminare s-a modificat actul de sesizare prin indicarea, fără o precizare în plus asupra stării de fapt, a materialului probatoriu ce a fost administrat în cursul urmăririi penale.

În actul de sesizare s-a specificat însă că, în ceea ce priveşte latura subiectivă a agresiunii fizice, fapta a fost comisă de către inculpaţi cu intenţie indirectă. În acest sens s-a constatat că vizionarea filmării agresiunii a relevat următoarele : inculpaţii l-au împins pe scările pasajului pe DN după care l-au lovit cu intensitate foarte mare cu pumnii şi picioarele, inclusiv în zona capului, chiar şi atunci când persoana vătămată era căzută. Mai mult de atât, CA l-a lovit pe DN de 4 ori cu piciorul în zona capului în timp ce acesta era căzut şi în stare de inconştienţă. Intensitatea loviturilor a fost foarte mare.

S-a mai menţionat că persoana vătămată are vârsta de 67 ani.

În rechizitoriu s-a mai indicat că persoana vătămată DN s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 25.000 euro, iar Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov nu s-a constituit parte civilă în procesul penal până la momentul întocmirii rechizitoriului.

Materialul probatoriu adunat în cauză în cursul urmăririi penale nu a fost contestat de inculpaţi în faza judecăţii. Inculpaţii au recunoscut starea de fapt descrisă în actul de sesizare, nefiind evidenţiate în depoziţiile acestora aspecte care să nu fi fost cuprinse la capitolul „în fapt” din rechizitoriu. Au existat însă neclarități cu privire la atitudinea inculpaților de recunoaștere a faptelor imputate, în condițiile în care prin actul de sesizare s-a apreciat că acțiunea inculpaților, de a agresa victima, ar fi a produs consecințe atât asupra corpului victimei, dar ar fi tulburat și liniștea și ordinea publică ; fiind necesară administrarea probatoriului din dosar, respectiv audierea primei persoane sosite la fața locului și a persoanei care a însoțit pe inculpați în seara zilei de 30 martie 2018 – martorii PF și PI.

Nu au existat dubii cu privire la existența acțiunii de agresare a victimei, inculpații recunoscând acestă faptă.

Astfel, ambii inculpați au indicat că în seara zilei ce 30 martie 2018 se aflau sub influența băuturilor alcoolice, că s-au deplasat împreună cu martorul PI de la localul ”Move” din Brașov spre locuința lor și, în jurul orelor 2.00 în data de 31 martie 2018,  în trecere prin pasajul Rainbow din Braşov C a lovit cu piciorul într-o canapea și a smuls florile din ghivece; ambii inculpați fac referire la întâlnirea cu victima care se afla în pasaj, în partea de sus a treptelor de acces şi la discuțiile avute cu aceasta. Inculpaţii au susţinut că după ce au ieșit din pasaj, inculpatul CA a revenit în locul unde se afla victima și a întrebat-o de ce se afla acolo, moment în care şi inculpatul a venit lângă ei. Amândoi inculpații fac referire la discuțiile care au loc cu victima, la faptul că inculpatul CA era mai agitat și a prins mâinile inculpatului MM și ale persoanei vătămate, dar și la faptul că, atunci când au dorit să iasă din pasaj, victima l-a împins pe CA și acesta s-a dezechilibrat, căzând în exterior, în faţa uşii. Încercând să închidă ușa de acces în pasaj, victima pare a avea o manifestare prin care încearcă să agreseze la rândul său pe inculpatul MM care se afla chiar lângă ușă, însă, deși îl atinge, acesta nu cade. Toate aceste aspecte reies din analiza imaginilor video surprinse de camerele de supraveghere instalate în interiorul pasajului şi din depoziţia inculpaţilor.

Deşi camera de supraveghere nu surprinde discuţiile dintre inculpaţi şi victimă, apare ca evident că atitudinea inculpatului CA, care a revenit lângă persoana vătămată, având cu aceasta şi, la scurt timp, cu inculpatul MM un schimb de replici, a determinat reacţia victimei de a-i îndepărta de lângă ea. Acesta este momentul în care cei doi inculpați devin extrem de agresivi, deși amândoi constataseră că victima este în vârstă și se afla la rândul ei sub influența băuturilor alcoolice. Astfel, inculpatul MM şi inculpatul CA, care s-a ridicat după ce a căzut, împing victima pe scări, o urmăresc în timp ce aceasta alunecă pe trepte; inculpatul C este cel care ajunge victima și o ține în timp ce inculpatul MM, cu brutalitate o lovește de câteva ori cu piciorul în zona coastelor și în partea superioară a corpului, iar apoi de câteva ori cu pumnul în spate. Din înregistrarea video existentă la dosar se poate observa violența extremă cu care a acționat inculpatul MM, loviturile aplicate neputându-se încadra în simple loviri; loviturile sunt aplicate cu forţă excesivă, în zona superioară a corpului, în timp ce inculpatul CA ţine victima pentru ca inculpatului MM să-i fie uşor a acţiona. Iar în timp ce victima e căzută și lovită de inculpatul MM, inculpatul CA o ține și o lovește la rândul său cu pumnul în zona capului, a cefei. Toate aceste acţiuni sunt recunoscute de inculpați.

La un moment dat inculpatul MM se oprește din agresarea victimei și urcă treptele spre ieșirea din pasaj, în timp ce inculpatul CA continuă să agreseze victima pe care o lovește cu piciorul în zona capului, acționând ca și atunci când se lovește o minge, dar și prin tasarea (tamponarea) capului victimei cu talpa. Toate aceste acțiuni sunt extrem de brutale, iar loviturile sunt aplicate chiar dacă victima este în stare de inconștiență.

 Deși inculpatul MM nu a participat la cea de a doua parte a loviturilor aplicate victimei doar de către inculpatul CA, se constată că acesta a plecat de lângă victimă cunoscând că inculpatul C continuă să o agreseze și observând că de locul faptei se apropie o persoană; inculpatul MM nu a acționat în sensul de a-l opri pe inculpatul CA să nu mai acționeze asupra victimei. Această descriere nu apare în starea de fapt din rechizitoriu, însă este apreciată de instanță la individualizarea judiciară a faptei. Împrejurarea că inculpatul MM i-ar fi spus inculpatului C : „hai” nu are relevanță câtă vreme din înregistrarea video nu se observă ca inculpatul MM să fi acționat de o manieră care să poată permite îndepărtarea inculpatului CA de lângă victimă, din contră, se depărtează încet de lângă acesta, observând că sunt continuate acţiunile agresive și, mai mult, nu intervine în favoarea victimei, fiind astfel de acord cu acţiunile celuilalt inculpat.

Prin urmare, inculpatul CA acționează până observă că victima nu se mai mișcă, chiar și după acest moment, inculpatul MM neintervenind deloc în favoarea celui căzut şi lovit cu brutalitate în continuare. Inculpatul CA nu s-a oprit din agresarea victimei nici după ce aceasta nu mai mișca, deşi nu a indicat nici un motiv pentru care acţiunile sale agresive ar mai fi fost necesare pentru înlăturarea unui aşa numit obstacol. Inculpatul CA a fugit în partea de sus a treptelor, spre inculpatul MM care-l aștepta. La fața locului a ajuns la câteva secunde de la finalul agresiunii victimei agentul de pază, alertat de gălăgia ce se auzea din interiorul pasajului și a reușit în scurt timp să imobilizeze pe cei doi inculpați.

Toate aceste aspecte sunt recunoscute de inculpați. Împrejurarea că există unele mici neconcordanțe între depozițiile acestora și aspectele observate pe camerele de înregistrări sau cele reținute în actul de sesizare, cum ar fi numărul loviturilor aplicate și atitudinea manifestată, nu are relevanță cu privire la atitudinea procesuală a inculpaților. Pentru a se reţine procedura simplificată este necesar să se constate că acțiunea agresivă în sine este recunoscută de inculpați, iar nu numărul exact al loviturilor aplicate sau modalitatea exactă de aplicare acestora. De altfel, în condițiile în care apare cu evidență că părțile se aflau sub influența băuturilor alcoolice, împrejurarea că nu sunt amintite toate momentele acțiunilor agresive nu afectează atitudinea de recunoaștere făcută de inculpați.

Mai mult, se constată că nicăieri în cuprinsul ”stării de fapt” din actul de sesizare nu se indică numărul exact de lovituri aplicate victimei de fiecare dintre inculpați, unele aspecte fiind reținute după capitolul privind încadrarea juridică şi doar cu referire la unul dintre inculpaţi. De asemenea, se constată că în chiar cuprinsul actului de sesizare se fac referiri la discuții contradictorii între victimă și inculpați anterior producerii incidentului, iar alte probe, cu excepția depozițiilor celor doi inculpați nu există în cauză pentru a aprecia momentele imediat anterioare procedurii evenimentului.

 Pe de altă parte, instanța are în vedere susținerea inculpatului CA potrivit căreia aspectele precizate în cadrul audierii nu și le-a amintit decât în proporție de 50%, declaraţiile sale venind şi ca urmare a vizionării înregistrărilor și a studierii dosarului.

Instanța constată că inculpații se aflau la momentul comiterii faptei în stare de ebrietate, mai avansată în cazul inculpatului CA, aspect care se relevă și din înregistrarea video de la dosar: în primele imagini, anterioare agresării victimei se constată manifestări specifice persoanelor aflate sub influența alcoolului - mers spre spate, gesticulații neordonate spre victimă și inculpatul MM.

Consumul anterior de băuturi alcoolice nu a afectat capacitatea inculpaților de a discerne acțiunile pe care le-au comis, iar în acest sens reținem nu doar că cei doi își amintesc aspectele reținute în actul de sesizare atât cu privire la cele petrecute anterior evenimentului, evenimentul în sine, cât și ulterioare acestuia, dar și faptul că atitudinea inculpaților în timpul agresiunii victimei susține teza potrivit căreia consumul de băuturi alcoolice a acționat ca un factor stimulator al reacțiilor lor, ambii cunoscând efectele ingerinței voluntare a unor astfel de substanțe. Se observă că cei doi inculpați au împins victima, iar apoi au coborât treptele după aceasta fără a înregistra modificări comportamentale specifice unei persoane aflate sub influența băuturilor alcoolice; în cadrul acțiunilor de agresare a victimei nu există momente din care să rezulte că inculpații nu înțeleg situația creată, pe care au generat-o, ei fiind cei care au intrat în contact cu victima, persoană în vârstă pe care nu o cunoșteau. Mai mult, se constată că nici în momentul în care au urcat treptele, după agresarea victimei, nu se observă ca cei doi inculpați să dea semne de balans al corpului, din contră conștientizează gravitatea acțiunilor și încearcă să fugă de la locul faptei. De altfel și manifestările inculpaților, ulterioare surprinderii lor de către agentul de pază PF, sunt în același sens : inculpatul MM, deși cunoaște ce a făcut, a susținut că nu a atins victima și a comunicat că a dorit să oprească pe CA să nu mai lovească victima (aspect care nu rezultă din imaginile video), iar inculpatul CA afirma către martor : ”Ce treabă ai tu ?”. Toate aceste aspecte relevă că inculpații cunosc ce au făcut şi şi-au recunoscut faptele.

Inculpații au acționat extrem de agresiv asupra persoanei vătămate, loviturile aplicate acesteia fiind date cu intensitate mare, inculpații cunoscând că lovesc o persoană în vârstă – ambii vorbesc despre „bătrânul” cu care intrase în vorbă CA. Instanța a reținut că imaginile video surprinse relevă nu doar duritatea acțiunilor inculpaților, care nu au acționat pentru a „scăpa” de vreo acțiune agresivă a victimei; din contră, pare că persoana vătămată (care nu a putut fi audiată din cauza stării de sănătate nici la urmărire penală, nici la instanță) a dorit să evite discuțiile cu inculpații, a căror prezență posibil să o fi deranjat.

Forța cu care este lovită victima de către inculpatul MM (își ia avânt cu piciorul de câteva ori înainte de a o lovi, în timp ce inculpatul CA susține corpul acesteia pentru a-i fi aplicate loviturile în zona superioară a corpului) nu denotă o simplă acțiune de corectare a unui eventual comportament necorespunzător al acesteia. Loviturile sunt aplicate de inculpatul MM cu piciorul, dar și cu pumnul, în zona spatelui și a părții superioare a corpului. Apoi, inculpatul MM nu a intervenit deloc pentru a opri acțiunile agresive ale inculpatului CA, deși l-a văzut că a continuat să o agreseze, preferând să spună inculpatului C doar „hai !” ; acest aspect denotă doar că inculpatul MM a observat venind pe agentul de pază – martorul PF, înţelegând să abandoneze victima cu inculpatul CA,  deși cunoștea starea de excitație nervoasă mai accentuată a inculpatului C – fapt precizat și în cadrul audierilor.

 Cu referire la inculpatul CA reţinem că a lovit cu pumnul victima în timp ce aceasta era căzută și agresată de inculpatul MM, loviturile fiind aplicate în zona superioară a corpului, iar apoi, observând că victima este deja epuizată, continuă să o lovească până ce aceasta cade lungindu-se pe trepte și nu se oprește din agresiune nici atunci când persoana vătămată dă semne că nu mai mișcă. Acțiunea inculpatului CA, de tamponare  a capului victimei cu talpa piciorului și de lovire a capului acesteia cu piciorul de câteva ori, sunt de o duritate extremă, care depășesc limitele unor loviri sau simple violențe.

De asemenea, remarcăm că doar acțiunea de împingere a unei persoane, în vârstă și aflată sub influența băuturilor alcoolice,  pe trepte de beton multiple, putea produce, ea singură, decesul victimei; la aceasta se adaugă numărul și intensitatea mare a loviturilor aplicate, cu preponderență în zona capului, independent că acțiunea agresivă a pus sau nu viața victimei în pericol. Acțiunile agresive au fost stopate doar prin intervenția agentului de pază – martorul PF – care a sosit la fața locului în scurt timp, aspect recunoscut de inculpatul MM care a susținut că martorul a strigat la ei: „Stai”; împrejurarea că acțiunea agresivă a inculpaților a fost stopată de intervenția agentului de pază reiese și din modalitatea de comportare a acestora - inculpatul CA fuge în sus pe trepte spre inculpatul MM, acesta din urmă înțelegând situația și încercând, inițial, să dea vina doar pe inculpatul C. Recunoașterea vinovăției de către inculpatul MM s-a realizat doar după ce a văzut înregistrările video de la dosar, când a indicat şi modalitatea concretă de comitere a faptei.

Împrejurarea că victima nu a suferit traumatisme mai grave decât cele consemnate de actele medicale nu s-a datorat decât stopării acțiunii agresive, prin ajungerea la fața locului a martorului PF, dar și ca urmare a faptului că victima a purtat îmbrăcăminte ce i-a atenuat căderile și loviturile aplicate. Intensitatea loviturilor aplicate se relevă și prin numărul de zile de îngrijiri medicale acordate victimei - 25, dar și prin aceea că victima a suferit: un traumatism cranio-cerebral minor, contuzie toracică,  fractură arc costal C7.

Prin urmare, reţinem că inculpații, conștientizând că atacă o persoană în vârstă și aflată sub influența alcoolului, îi pot produce vătămări dintre cele mai grave atât ca urmare a împingerii pe scări, iar mai apoi prin lovirea repetată, cu o violență extremă, în zona superioară și dorsală a corpului, au putut prevedea că acțiunile lor pot produce decesul victimei pe care deși nu l-au urmărit au acceptat posibilitatea de a fi produs.

Nu există aspecte din starea de fapt indicată în actul de sesizare care să nu fi fost recunoscute de inculpați, iar chestiunile care rezultă din depozițiile acestora, pe alocuri ușor diferite, nu împietează asupra reținerii dispozițiilor art.396 al 10 Cpp, câtă vreme inculpații recunosc starea de fapt astfel cum este indicată în actul de sesizare și cum este reținută și de instanță.

În ceea ce privește reținerea agravantei prev de art.77 lit.e Cp, care nu constituie o solicitare de schimbare a încadrării juridice, se constată că aceasta nu își identifică justificare în probele de la dosar: inculpații nu au atentat la viața victimei  pentru că aceasta era în vârstă și nu rezultă că ar fi cunoscut starea de sănătate a acesteia (aspecte care nu s-au reținut ca elemente circumstanțiale în starea de fapt din actul de sesizare, acțiune) ; nu rezultă indicii că inculpații au comis pentru că victima se afla în acel loc, singură ; infracțiunea de omor în forma tentativei a fost comisă spontan, pe fondul consumului de băuturi alcoolice care a accentuat situația creată - împingerea inculpaților de către victimă pe ușa de acces în pasaj.

În același timp observăm că inculpatul CA a recunoscut că în seara zilei de 30 martie 2018 a cumpărat de la o persoană  pe care o numește ”D” un briceag de culoare neagră pe care l-a purtat în clubul ”Move” din Brașov, loc în care se deplasase pentru a consuma băuturi alcoolice. Briceagul a fost identificat asupra inculpatului în momentul în care organele de poliţie au sosit la faţa locului anunţate de martorul PF.

Pentru considerentele mai sus expuse şi prin raportare la întreg materialul probatoriu administrat în cauză, se constată că starea de fapt reţinută de organul de cercetare penală prin rechizitoriu are în vedere materialul probatoriu de la dosar și este recunoscută de inculpaţi.

Prin urmare se constată că, în drept, fapta inculpaţilor CA şi MMC care, în noaptea de 30/31.03.2018, în jurul orelor 2.00, în pasajul Rainbow din mun. Braşov, l-au împins pe scări pe DN şi l-au lovit cu pumnii şi picioarele, inclusiv în zona capului, chiar şi atunci când persoana vătămată era căzută, mai mult de atât, inculpatul CA lovind victima în timp ce aceasta era căzută şi în stare de inconştienţă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de omor în forma tentativei prevăzută de art. 32 rap la art. 188 alin.1 Cod Penal.

 În ceea ce privește apărarea inculpaților și solicitările de schimbare a încadrării juridice: acțiunile celor doi inculpați nu pot fi disociate, ambii acționând agresiv și în același timp asupra victimei, iar acțiunea inculpatului CA deși continuă singură, este observată și neîntreruptă de inculpatul MM. Instanța constată că susținerile potrivit cărora faptele inculpaților se încadrează în dispozițiile art. 193 al 2 Cp (inculpatul MMC) sau art. 194 al 1 lit e Cp (inculpatul CA) nu pot fi primite. Faptele inculpaților sunt comise cu violență extremă, exced unor lovituri în condițiile art.193 Cp  întrucât continuă o perioadă îndelungată de timp, chiar și în condițiile în care victima nu a reacționat și chiar nu s-a mai ridicat de la sol; agresiunile vizează zona superioară a corpului, iar acțiunea de tasare a capului victimei cu piciorul este brutală, putea produce fractura coloanei cervicale ; acțiunea agresivă a fost stopată prin intervenția agentului de pază aflat în zonă. Inculpații nu au acționat pentru a pune în primejdie viața victimei, ci cu intenție de a o reduce la tăcere, acceptând posibilitatea producerii decesului. Prin urmare, cererile de schimbare a încadrării juridice se vor respinge.

În drept, fapta inculpatului CA care, în seara de 30.03.2018, în localul Move din mun. Braşov, a purtat un briceag, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de port fără drept de obiecte periculoase, prevăzută de art.372 alin.1 lit.a Cod penal.

În ceea ce privește infracțiunea prev de art. 371 Cp: în actul de sesizare se reține că aceeași faptă, respectiv: ”în noaptea de 30/31.03.2018, în pasajul Rainbow din mun. Braşov, l-au împins pe scări pe DN şi l-au lovit cu pumnii şi picioarele, inclusiv în zona capului, chiar şi atunci când persoana vătămată era căzută, mai mult de atât, inculpatul CA lovind victima în timp ce aceasta era căzută şi în stare de inconştienţă” întrunește și elementele constitutive ale infracțiunii de „tulburare a liniștii și ordinii publice”. Întrucât au existat neclarități cu privire la faptele recunoscute de inculpați, iar nu cu privire la starea de fapt, fiind necesară administrarea de probe cu privire la infracțiunea prev de art.371 Cp, s-a respins solicitarea de judecată în procedură simplificată.

Pentru existenţa infracţiunii prev de art.371 Cp este necesar să se constate nu doar o acţiune agresivă contra persoanei, a bunurilor sau prin ameninţare, care să se producă în public – elemente care sunt întrunite în cauza pendinte, ci este necesar ca acea faptă să tulburare liniştea şi ordinea publice. Urmarea imediată în cazul infracțiunii prev de art.371 Cp nu se prezumă, ci trebuie dovedită.

Tulburarea ordinii publice presupune ca activităţile ce se derulează în mod obişnuit într-o comunitate să fie întrerupte, perturbate, tulburate, respectiv să nu mai poată fi derulate în mod corespunzător, potrivit ordinii normale a activităţii, din cauza acțiunii agresive fizic sau verbal ce se impută inculpatului/inculpaților.

Tulburarea liniştii publice presupune ca acțiunea ce formează verbum regens al infracțiunii imputate inculpaților să fi produs o stare de agitaţie, de nelinişte persoanelor care asistă la acţiunea agresivă contra persoanei sau a bunurilor acesteia sau care asistă la ameninţări cu acte de asemenea natură, respectiv o stare contrară celei obişnuite.

Nu s-a indicat în rechizitoriu care este urmarea imediată a infracțiunii și care sunt probele din care rezultă că acţiunea inculpaţilor, de agresare a victimei, a produs tulburarea liniştii şi ordinii publice. Starea de fapt descrisă în actul de sesizare are în vedere, cu referire la infracțiunea prev de art. 371 Cp, doar acțiunea de lovire a victimei (doar acest aspect este reținut la capitolul ”în drept”), acțiune care a fost recunoscută de inculpați. Întrucât la capitolul privind starea de fapt din rechizitoriu sunt prezentate pe larg mai multe aspecte, inclusiv distrugerea unor bunuri, însă cu referire doar la inculpatul CA, vor fi făcute aprecieri și cu privire la aceste susţineri ce apar descrise.

Instanța constată că nu există probe care să confirme că prin fapta de agresiune a victimei, faptă comisă în loc public (sau prin cea de distrugere a unor eventuale bunuri din pasaj), s-ar fi produs tulburare liniştii şi ordinii publice.

Orice infracţiune produce modificări în privinţa valorilor sociale apărate de legea penală și sensibilizează opinia publică la momentul când se aduce la cunoştinţă săvârșirea acesteia. Nu orice infracțiune produce însă și ”tulburare a liniștii și ordinii publice” în sensul celor de mai sus; urmarea imediată în cazul infracțiunii prev de art. 371 Cpp trebuia să fie indicată expres în actul de sesizare (când și cum s-a produs, cu precizarea probelor din care ar rezulta) pentru a putea fi verificată în procedura judecății. Indignarea publică la auzul comiterii unei infracțiuni/acțiuni de orice natură nu produce decât în rare ocazii tulburare ordinii şi liniştii publice, fapt care însă nu s-a indicat în actul de sesizare că ar constitui aspect de verificat în procedura judecății.

 Se constată că la momentul agresiunii victimei nu exista nici o persoană în apropiere care să fie timorată, neliniştită din cauza acţiunilor inculpaţilor; la acea oră târzie din noapte nu se indică faptul că s-ar fi derulat activităţi în pasaj sau în exteriorul acestuia a căror normală derulare să fi fost perturbată prin acțiunile agresive ale inculpaților. Nu s-a indicat că astfel de urmări s-ar fi produs în perioada imediat următoare.  Nici unul din martorii audiaţi nu au precizat ca alte persoane, altele decât inculpaţii şi victima infracţiunii să fi fost de faţă la incident sau să fi fost deranjate de acesta.

În ceea ce priveşte pe martorul PF, se constată că acesta era angajat la SC Ultra Security,  în calitate de agent de pază, iar la momentul la care s-a comis fapta era de serviciu, ca agent de intervenţii, la obiectivul pasaj Raibow. Prin urmare, activitatea sa era aceea de a asigura paza obiectivului şi de a trage atenţia asupra oricăror nereguli întâlnite în cadrul activităţii sale, de a interveni în situaţii de genul celor ce s-au comis în pasaj. Prin natura activităţilor pe care acest martor, dar şi martorul BS, le desfăşoară nu se poate aprecia că pot fi „tulburați” când se comit fapte prin agresiune fizică sau verbală sau că activitatea lor a fost „perturbată”. De asemenea, nu se poate reține că fapta inculpaților, care a necesitat intervenția organelor de poliție și a ambulanței, ar fi perturbat activitatea acestor servicii a căror îndatorire este tocmai a interveni în astfel de cazuri.

Mai mult, martorul P, care face referire la existența unor acțiuni de distrugere a unor bunuri („când am ajuns, am văzut 2 flori de 2 metri răsturnate pe jos”), nu indică să mai fi fost cineva de față la momentul când a identificat pe autori și victimă sau că acțiunile acestora l-au indignat pe el sau pe alții sau ar fi perturbat normala derulare a activităților în zonă. Martorul a mai învederat că  „nu a mai fost altcineva prezent in afară de organele de ordine si cei de la ambulanţă” care au sosit ulterior, că „nu era nimeni pe stradă, era târziu, nici la geam undeva. Blocurile sunt pe cealaltă parte. Nu am observat pe nimeni să urmărească evenimentul din blocurile de vizavi.”

Prin urmare, constatând că nu există probe care să releve de unde rezultă „tulburarea liniștii și ordinii publice”, infracțiunea prev de art. 371 Cp imputată inculpaților nu există.

La individualizarea judiciară a sancţiunilor ce se vor aplica inculpaţilor instanţa va avea în vedere gradul de pericol social generic şi concret al faptelor comise, elementele de circumstamţiere ale persoanelor inculpate. Se vor reţine dispoziţiile art.396 al 10 Cpp întrucât starea de fapt indicată în actul de sesizare, reţinută şi de către instanţă, a fost recunoscută de inculpaţi.

Instanţa are în vedere modalitatea în care s-au comis faptele: de două persoane împreună, aflate sub influenţa băuturilor alcoolice, care au reacţionat extrem de dur faţă de o persoană în vârstă. Nu există indicii că victima ar fi avut o atitudine de provocare, din contră, inculpaţii sunt cei care au generat conflictul, iar aici avem în vedere pe inculpatul CA. Pe de altă parte nu este de ignorat faptul că inculpatul MM, care a precizat că a consumat alcool în cantităţi mai reduse, a fost cel care a intrat primul în pasaj după victimă şi, în loc să tempereze pe inculpatul CA a cărui atitudine neprincipială şi agresivă a constatat-o, a fost cel care a lovit primul victima după ce a fost împinsă pe trepte. Instanţa ţine seama că amândoi inculpaţii s-au manifestat extrem de agresiv cu toate că victima nu a ripostat, că deşi au îndepărtat-o prin împingere pe trepte, au continuat să-i aplice lovituri multiple şi nejustificate. Victima a fost lovită şi atunci când era căzută, iar inculpatul MM, deşi putea, nu a intervenit în ajutorul acesteia ; este evident că inculpatul MM a observat agentul de pază care se apropia  de locul faptei şi iniţial a încercat să acrediteze ideea că doar inculpatul CA a lovit. Apoi, instanța are în vedere gravitatea leziunilor produse victimei, numărul de zile de îngrijiri medicale ce au fost acordate acesteia, dar și faptul că activitatea de agresare a victimei a fost stopată de intervenția agentului de pază - martorul PF.

Instanţa are în vedere că inculpatul CA în seara de 30 martie 2018 a purtat asupra sa un briceag pe care-l achiziţionase de la un cunoscut „D”. Inculpatul a adoptat o atitudine sinceră și a indicat faptul că l-a avut asupra sa toată seara.

Vor fi apreciate elementele de circusmtanțiere ale celor doi inculpați, astfel cum rezultă din actele de la dosar și reținem : că inculpatul CA, deși nu este recidivist, a mai fost cercetat penal pentru o infracțiune comisă cu violență ; din declarațiile martorilor audiați – PI este cunoscut ca având un comportament agresiv, este consumator de băuturi alcoolice deși nu a depășit cu mult vârsta majoratului. Cu referire la inculpatul MM, martorul PI a susținut că este o persoană cu o conduită echilibrată. Potrivit referatelor de evaluare : inculpatul CA prezintă tendința de a acumula tensiuni, tendință acumulată în copilărie, care este dublată de mecanisme defectuoase de gestionare și descărcare a acestora ; același inculpat prezintă un nivel scăzut de integrare în familie și comunitate, fiind necesar ca pe parcursul executării pedepsei să fie integrat în programe destinate reducerii riscului conduitei agresive. Inculpatul MMC beneficiază de sprijinul familiei, de independență locativă și financiară, este preocupat de activitățile lucrative ; toți aceștia constituie factori de natură să inhibe dezvoltarea fenomenului infracțional, fiind necesar să fie inclus în programe care să urmărească dobândirea abilităților de luare a deciziilor în situații de risc infracțional.

Pentru toate aceste considerente se va dispune în baza art.32 al 1 Cp rap la art.188 al 1 Cp cu aplic. art.396 al 10 Cod procedură penală condamnarea inculpatului CA  la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 al 1 lit a, b şi h Cp (respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme) pentru comiterea infracţiunii de „omor” în forma tentativei; având în vedere gravitatea faptei, agresivitatea manifestată de inculpat, în baza art.65 Cp se vor interzice inculpatului drepturile prev de art.66 al 1 lit a,b şi h Cp.

În baza art.372 al.1 lit a Cp, art.396 al 10 Cod procedură penală se va dispune condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „port fără drept de obiecte periculoase”.

În baza art.38 Cod penal, art.45 Cod penal se vor contopi pedepsele de mai sus în pedeapsa de 6 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.66 al 1 lit a, b şi h Cp, la care se va adaugă sporul de o treime din pedeapsa de 4 luni închisoare, în final inculpatul urmând a executa pedeapsa de 6 ani, 1 lună şi 10 zile închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 al 1 lit a, b şi h Cp (respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme).

În temeiul art. 65 Cp se vor interzice inculpatului drepturile prev. de art. 66 al 1 lit a,b şi h Cp.

În baza art. 32 al 1 Cp rap la art. 188 al 1 Cp cu aplic. art. 396 al 10 Cod procedură penală se va dispune condamnarea inculpatului MMC la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 al 1 lit a, b Cp (respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) pentru comiterea infracţiunii de omor în forma tentativei; având în vedere gravitatea faptei, natura infracțiunii comise, în baza art. 65 Cp se vor interzice inculpatului drepturile prev de art. 66 al 1 lit a,b şi h Cp

Se constată că inculpații au fost reținuți și arestați preventiv începând cu data de 31 martie 2018 la zi, perioadă ce urmează a fi dedusă din durata pedepsei aplicate potrivit art. 72 al 1 Cp. Se costată că măsura arestării preventive s-a dispus și menținut legal față de ambii inculpați, după punerea în mișcare a acțiunii penale, prin Încheiere motivată a judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecător de cameră preliminară și mai apoi a instanței de judecată. Nu au intervenit modificări legislative care să permită aprecierea că fapte de genul celor pentru care s-a dispus condamnarea inculpaților nu mai sunt privite cu interes de opinia publică. Soluția de condamnare relevă faptul că există probe certe că s-a comis o faptă prevăzută de legea penală care a fost săvârșită de inculpați, respectiv infracțiunea prev de art. 32 al 1 Cp rap la art. 188 Cp. Modalitatea și împrejurările în care s-a comis fapta relevă în continuare periculozitate sporită a autorilor, fiind necesar ca măsura arestării preventive să fie menținută în continuare pentru buna derulare a cercetărilor. Judecătorul are în vedere soluțiile pronunțate în cauză, dar și împrejurarea că prezenta sentință nu este definitivă. Așa fiind, în baza art. 399 Cod procedură penală, art. 404 Cod procedură penală se va menține măsura arestării preventive a inculpaților CA (mandat de arestare preventivă nr. 53/2018 emis de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Brașov) şi MMC (mandat de arestare preventivă nr 54/2018 emis de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Brașov).

Dat fiind gravitatea faptei comise, periculozitatea ambilor inculpați, în baza art. 7 din L 76/2008 se va dispune prelevarea de probe biologice de la inculpați și includerea profilului lor genetic în baza de date S.N.D.G.J.

În baza art. 16 al 1 lit a Cod procedură penală se va dispune achitarea inculpaților CA şi MMC pentru infracţiunea de „tulburare a ordinii şi liniştii publice”, prevăzută de art.371 Cod Penal.

În cauză s-au constituit parte civilă Spitalul Județean Brașov cu suma de 10.584 lei și persoana vătămată DN cu suma de 25.000 euro.

S-a constatat că acțiunile inculpaților, de agresare a victimei, au produs acesteia suferințe fizice  care necesită pentru  vindecare un număr de 25 zile; spitalizarea victimei, ca și leziunile constatate, au avut ca rezultat și producerea unei suferințe psihice, DN fiind nevoit să rămână internat. Prejudiciul material moral cauzat victimei DN prin fapta inculpaților se impune a fi remediat, prin obligarea acestora în solidar la plata unor daune morale. Victima nu a depus acte potrivit cărora ar fi necesitat alte investigații medicale. Inculpatul C  Adrian a fost de acord să despăgubească victima cu suma solicitată în măsura în care aceasta este dovedită, iar inculpatul MM a achiesat la pretențiile formulate.

Tribunalul constată însă că suma solicitată de către victimă cu titlu de daune morale nu are în vedere suferințele efective pe care aceasta le-a încercat în perioada de după evenimentul din 30 martie 2018. Este evidentă suferința morală și fizică încercată de persoana vătămată, însă întrunirea condițiilor necesare atragerii răspunderii civile nu constituie un motiv de îmbogățire fără just temei. În acest sens se observă că ambii inculpați au fost de acord să despăgubească victima, acord condiționat în cazul inculpatului C de probele propuse de partea civilă; pe de altă parte se observă că acordul inculpatului MM este dat în considerarea recunoașterii faptei penale, a dorinței de urmare a procedurii simplificate și a regretului manifestat referitor la situația în care se găsește. Prin urmare, acordul inculpatului MM nu apare ca fiind necondiționat.

Pe de altă parte instanța are în vedere că victima nu a fost în măsură a indica probe în susținerea pretențiilor formulate, solicitările sale fiind bazate exclusiv pe probele administrate pe latura penală, dar și pe aspecte care nu sunt apreciate din punct de vedere obiectiv. Se constată că victima nu a putut fi audiată din cauza stării de sănătate precară, actele medicale de la dosar relevând afecțiuni mai vechi, preexistente incidentului din 30 martie 2018, care pun sub semnul îndoielii declarațiile sale: din actele de debut a urmăririi penale rezultă că victima, suferind de probleme neurologice – prezintă afecțiune degenerativă progresivă a creierului – a susținut că a fost agresată de două persoane cunoscute pentru care ar fi lucrat; actele medicale realizate la scurt timp de la incident, relevă că victima nu este orientată temporal și parțial spațial și a afirmat că ”a fost bătută de 10/15 persoane”, având tendințe interpretative.  Aceste afecțiuni medicale nu au fost determinate de acțiunile inculpaților și nu au fost cunoscute acestora; leziunile constate pe corpul victimei nu fac dovada că ar fi acutizat afecțiunile medicale mai vechi. La stabilirea cuantumului pretențiilor ce vor fi acordate victimei se va avea în vedere că nu și-a modificat nivelul de trai după data de 30 martie 2018, fiind necesar ca suma ce se acordă să reflecte efectiv traumele psihice încercate ca urmare a faptei imputate inculpaților.

 Așa fiind, în baza art. 397 Cpp, art. 1382 Cod civil se va dispune obligarea inculpaților, în solidar, la plata către partea civilă DN a cotravalorii în lei la data plății a sumei de 5.000 euro și se vor respinge restul pretențiilor ca nedovedite.

Se constată că DN a fost internat la Spitalul Județean Brașov, unitate spitalicească ce s-a constituit parte civilă cu suma reprezentând prestații medico legale acordate victimei. Existând legătură de cauzalitate între fapta inculpaților și prejudiciul cauzat părții civile, se va dispune obligarea inculpaților în solidar la plata despăgubirilor solicitate.

În baza art. 112 al 1 lit f Cp se va dispune confiscarea de la inculpatul CA a unui briceag, obiect aflat la camera de corpuri delicte a Tribunalului Braşov, bun deținut în mod nelegal în locuri publice.

În baza art 162 Cpp următoarele obiecte constituie mijloace materiale de probă și vor rămâne atașate dosarului: un briceag ridicat de la CA, un CD-R inscripţionat PTBv/143MS/2018, marca Fortis cu nr de înregistrare 295100/8/20/31.03.2018 (copie).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpaţi.

1.În baza art. 32 al 1 Cp rap la art. 188 al 1 Cp cu aplic. art. 396 al 10 Cod procedură penală condamnă inculpatul CA, la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 al 1 lit a, b şi h Cp (respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme) pentru comiterea infracţiunii de „omor” în forma tentativei.

Cu aplic. art. 65, 66 al 1 lit a,b şi h Cp.

În baza art. 372 al 1 lit a Cp, art. 396 al 10 Cod procedură penală condamnă acelaşi inculpat la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de „port fără drept de obiecte periculoase”.

În baza art 38 Cod penal, art 45 Cod penal contopeşte pedepsele de mai sus în pedeapsa de 6 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 al 1 lit a, b şi h Cp, la care adaugă sporul de o treime din pedeapsa de 4 luni închisoare, în final inculpatul urmând a executa pedeapsa de 6 ani, 1 lună şi 10 zile închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 al 1 lit a, b şi h Cp (respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme).

Cu aplic. art. 65, 66 al 1 lit a,b şi h Cp.

2.În baza art. 32 al 1 Cp rap la art. 188 al 1 Cp cu aplic. art. 396 al 10 Cod procedură penală condamnă inculpatul MMC, la pedeapsa de 5 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 al 1 lit a, b Cp (respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat) pentru comiterea infracţiunii de omor în forma tentativei.

Cu aplic. art. 65, 66 al 1 lit a,b Cp.

În baza art. 72 al 1 Cp deduce din durata pedepsei aplicate inculpaţilor perioada reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 31.03.2018 la zi şi în baza art. 399 Cod procedură penală, art. 404 Cod procedură penală menține măsura arestării preventive a inculpaților CA (mandat de arestare preventivă nr. 53/2018 emis de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Brașov) şi MMC (mandat de arestare preventivă nr 54/2018 emis de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Brașov).

În baza art. 7 din L 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpați și includerea profilului lor genetic în baza de date S.N.D.G.J.

În baza art. 16 al 1 lit a Cod procedură penală achită inculpaţii CA şi MMC pentru infracţiunea de „tulburare a ordinii şi liniştii publice”, prevăzută de art.371 Cod Penal.

În baza art. 397 Cpp, art. 1382 Cod civil dispune obligarea inculpaților, în solidar, la plata către partea civilă Spitalul Judeţean Braşov a sumei de 10.584 lei, cu titlu de prestaţii medicale acordate victimei şi la plata către partea civilă DN a contravalorii în lei la data plăţii a sumei de 5.000 euro, cu titlu de daune morale. Respinge restul pretenţiilor formulate de partea civilă DN.

În baza art. 112 al 1 lit f Cp dispune confiscarea de la inculpatul CA a unui briceag, obiect aflat la camera de corpuri delicte a Tribunalului Braşov.

În baza art 162 Cpp următoarele obiecte constituie mijloace materiale de probă și rămân atașate dosarului: un briceag ridicat de la CA, un CD-R inscripţionat PTBv/143MS/2018, marca Fortis cu nr de înregistrare 295100/8/20/31.03.2018 (copie).

Onorariu avocat oficiu în cuantum de 690 lei, avocat Bătuşaru Crinela se suportă din fondurile Tribunalului Brașov.

În baza art. 274 al 1 Cpp obligă inculpații să plătească statului suma de câte 400 lei cheltuieli judiciare.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 20.11.2018.

Preşedinte,  Grefier,

(…)

Red.E.M.T./06.12.2018

Dact.D.M./07.12.2018

Ex.6

Domenii speta

Spete similare