Prin DECIZIA CIVILĂ NR. 39/AP/23.01.2018 a Tribunalului Braşov a fost respins apelul declarat de apelanta FE împotriva sentinţei civile 485/2017 a Judecătoriei Z.
Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul Braşov a reţinut că apelanta reclamantă este proprietara tabulară a imobilului înscris în CF B, nr. top, în evidenţele de carte funciară fiind menţionată suprafaţa de 1805,85 mp.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat rectificarea acestei suprafeţe de teren, susţinând că suprafaţa reală este de 3870 mp.
Apelanta reclamantă a dobândit dreptul de proprietate asupra acestui imobil în anul 1999 cu titlu de drept partaj provenit din moştenire şi donaţie.
Imobilele înscrise în CF S, nr. top, în suprafaţă totală de 9320,4 mp au fost dobândite prin cumpărare de autorul apelantei şi al intimatelor B C A şi N D, N G, în anul 1964.
Apelanta reclamantă, în calitate de proprietară a imobilului cu nr. top, în suprafaţă totală de 2420,85 mp, a dezmembrat acest imobil în trei loturi, păstrând proprietatea imobilului cu nr. top în suprafaţă de 1805,85 mp., celelalte loturi fiind înstrăinate.
În planul de amplasament înregistrat sub nr., ataşat actului de dezmembrare, este delimitat imobilul cu nr. top şi este identificat un teren, învecinat, care este folosit tot de apelantă, care nu este cuprins în topograficul indicat.
Faptul că în prezent apelanta reclamantă ocupă o suprafaţă de teren mai mare decât cea înscrisă în cartea funciară în CF, nr. top nu este suficient pentru a rectifica suprafaţa înscrisă în evidenţele de carte funciară.
Prin încheierea de şedinţă din data de 22.03.2016, instanţa a solicitat expertului desemnat să efectueze o variantă a raportului de expertiză prin care să stabilească linia de hotar potrivit graniţelor actuale şi să stabilească suprafaţa reală de teren a reclamantei ţinând seama de limitele de proprietate, fără a înlătura din materialul probator expertiza iniţială.
Această a doua variantă a determinat terenul folosit de apelanta reclamantă, ceea ce nu echivalează cu terenul aferent topograficului.
De asemenea, este de reţinut că în faţa instanţei de fond s-a administrat proba cu expertiză topo, la care s-au efectuat două suplimente. Suplimentele efectuate nu reprezintă expertize noi, iar avizul a fost acordat întregii lucrări, nu doar celui de al doilea supliment.
Instanţa de fond nu a fost investită cu soluţionarea unei acţiuni în grăniţuire, deoarece reclamanta reconvenţională B C A a renunţat la cererea sa, astfel că în cauză nu se impune determinarea liniilor de hotar.
Rectificarea suprafeţei înscrise în cartea funciară nu presupune modificarea planului de amplasament şi de delimitare a imobilelor.
Suprafaţa înscrisă în cartea funciară trebuie să corespundă amplasamentului existent şi determinat al imobilului identificat sub un anumit nr. topografic.
Faptul că reclamanta foloseşte o suprafaţă de teren mai mare decât cea cuprinsă în limitele de identificare a topograficului deţinut în proprietate nu justifică rectificarea suprafeţei de teren în cartea funciară a acestui nr. top. peste limitele sale şi modificarea amplasamentului.
Tribunalul Brașov
Vânzare succesivă teren prin acte autentice.Neîndeplinirea conditiilor legale privind nulitatea contractului pentru cauză ilicită. Inexisten?a înscrierii dreptului în cartea funciară, anterior vânzării.
Judecătoria Caransebeș
Prestaţie tabulară
Judecătoria Bistrița
RECTIFICARE CF
Judecătoria Ineu
Obligaţia de a face
Judecătoria Craiova
Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Actul doveditor, in baza căruia se solicită înscrierea în CF trebuie să îndeplinească condiţiile de validitate ale actului juridic, atât cele de fond, cât şi cele de formă.