Contestatie la executare

 Pe rol fiind pronunţarea cauzei civile formulată de  contestatoarea P D II,cu sediul în municipiul Huşi, ,judeţul Vaslui, împotriva intimatei D.R.A.O.V. IAŞI , având ca obiect „contestaţie la executare”.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică la pronunţare,lipsesc părţile.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că, dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în şedinţa publică din data de 10 septembrie 2018, au fost consemnate în încheierea din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre când instanţa,  din lipsă de timp pentru deliberare, amână pronunţarea pentru termenul de astăzi.

Instanţa lasă cauza în pronunţare, după deliberare dându-se sentinţa de faţă.

INSTANŢA

Asupra acţiunii civile de faţă;

Prin cererea înregistrată la această instanţă sub nr. 3496/244/2017 contestatoarea P D II Huşi, , a chemat în judecată intimata DRFP Iaşi - AJFP Vaslui, formulând contestaţie la executare împotriva executării silite ce face obiectul dosarelor de executare nr. 1935/2003, 1583/2002 ale DRAOV Iaşi respectiv 24188/2017 al DRFP Iaşi - AJFP Vaslui – SFM Huşi, solicitând instanţei de judecată:

- să constate prescris dreptul la executare silită a obligaţiilor stabilite prin titlul executoriu - actul de constatare 631/24.07.2002;

- să anuleze actele de executare emise în dosarele de executare 1935/2003, 1583/2002 ale DRAOV Iaşi respectiv 24188/2017 al DRFP Iaşi - AJFP Vaslui - SFM Huşi;

- cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, contestatoarea a arătat că, în fapt, la data de 11.12.2017, a primit notificarea nr. 24188/11.12.2017, prin care i se aducea la cunoştinţă faptul că figurează în baza de date cu obligaţii de plată restante în sumă de 14.963 lei, reprezentând creanţe vamale conform dosarului de executare silită. S-a deplasat la organul fiscal Huşi, a solicitat lămuriri şi i s-a adus la cunoştinţă faptul că dumnealor au preluat dosarele de la Direcţia Vamala Iaşi, acest debit reprezentând taxe vamale ce izvorăsc din Titlul executoriu nr. 631/24.07.2002.

Deşi le-a adus la cunoştinţă că acest titlu executoriu a făcut obiectul contestaţiei la executare din dosarul civil nr. 2266/244/2013 al Judecătoriei Huşi, dosar în care a fost anulată somaţia 16858/SJ/PC/11.06.2013 - DRAOV Iaşi la data de 03.12.2013 care cuprindea această datorie şi că, după pronunţarea sentinţei civile nr. 593/25.09.2017 prin care a fost anulată somaţia mai sus menţionată, nu au fost efectuate alte acte de executare silită, fiind vorba de un titlu executoriu emis în anul 2002 datoria este prescrisă, executorul fiscal i-a comunicat că el este obligat să continue executarea silită.

Contestatoarea a invocat excepţia prescripţiei dreptului la a solicita executarea silită a obligaţiilor din titlul executoriu nr. 631/24.07.2002.

Aşa cum a arătat mai sus, în anul 2013 a fost emisă o somaţie de plată ce conţinea datoriile cuprinse în titlul executoriu nr. 631/24.07.2002, titlu care nu le-a fost comunicat niciodată. Aceasta somaţie 16858/SJ/PC/11.06.2013 - DRAOV Iaşi a fost anulată de către instanţa de judecată, reţinându-se în considerentele hotărârii 593/25.09.2017 faptul că procedura executării silite a acestui titlu executoriu a fost începută în dosarul 1935/2003, pentru care a fost înfiinţată poprirea asupra conturilor debitoarei, acte care nu au fost comunicate debitoarei conform procedurilor legale. Din 2003 nu au mai fost emise acte de executare silită, singurul act de executare silită fiind somaţia 16858/SJ/PC/11.06.2013 - DRAOV Iaşi care a fost anulată prin hotărârea 593/25.09.2017, deci care nu poate produce nici un efect de întrerupere a executării silite.

În aceste condiţii, trecând mai mult de 5 ani de la momentul executării ultimului act valabil în dosarul de executare silită efectuate în dosarul de executare silită, dreptul de a solicita executarea silită este prescris, motiv pentru care a solicitat să se constate acest lucru şi să se dispună anularea executării silite ce face obiectul dosarului de executare întocmit în baza titlului executoriu nr. 631/2002.

În drept, contestatoarea a invocat disp. art. 711 şi urm. C. p. c.. În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri.

Intimata DGRFP Iaşi reprezentată prin AJFP Vaslui a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei la executare formulată de către contestatoarea P D II HUŞI, ca fiind neîntemeiată. A precizat că în fapt, prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Huşi sub nr. 3496/244/2017 contestatoarea P D II HUŞI a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite ce face obiectul dosarului de executare nr.1935/2003 si 1583/2002 al D.R.A.O.V. Iaşi, respectiv 24188/2017 al DGRFP Iaşi - AJFP Vaslui - SFM Huşi prin intermediul căreia a solicitat:

1. constatarea prescrierii dreptului la executare silită a obligaţiilor stabilite prin titlul executoriu - actul de constatare 631/24.07.2002

2. anularea actelor de executare emise în dosarele de executare nr.1935/2003 şi 1583/2002 al D.R.A.O.V. Iaşi, respectiv 24188/2017 al DGRFP Iaşi - AJFP Vaslui - SFM Huşi.

Contestaţia a fost motivată în drept pe dispoziţiile art. 711 şi urm. din C. pr. civilă.

Faţă de acţiunea contestatoarei aşa cum a fost formulată şi dedusă judecăţii, intimata consideră că este neîntemeiată şi nelegală.

Ca urmare a procesului de reorganizare a activităţii ANAF, toate debitele constatate şi stabilite în sarcina contestatoarei P D II HUŞI de către organele vamale din cadrul Direcţiei Regionale Vamale O şi preluate de DRV Iaşi, au fost transmise spre executare şi încasare către organele de executare ale DGRFP Iaşi - AJFP Vaslui - SFM Huşi.

Pentru acest motiv, organele de executare competente din cadrul SFM HUŞI au procedat la data de 11.12.2017 la notificarea contestatoarei pentru a i se aduce la cunoştinţă că are obligaţii fiscale restante către bugetul general consolidat al statului în cuantum de 14.963 lei şi, au invitat contestatoarea la discuţii în vederea depunerii unor documente, pentru a putea fi stabilită starea de fapt a acesteia. Notificarea nu reprezintă un act de executare.

După primirea acestei notificări, contestatoarea s-a prezentat la sediul organului fiscal şi a adus la cunoştinţă executorului fiscal că P D II Huşi nu mai există, nu are activitate, nu are salariaţi şi nici bunuri mobile sau imobile.

Totodată, organele de executare au solicitat informaţii despre contestatoare de la instituţiile şi autorităţile abilitate.

În urma cercetărilor şi constatărilor efectuate, a rezultat că, debitorul se încadrează în dispoziţiile art. 265 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală şi a fost propus pentru a fi declarat insolvabil fără bunuri sau venituri urmăribile prin întocmirea Procesului - verbal de constatare a insolvabilităţii cu nr. 2418 din 01.02.2018.

Potrivit art. 265 alin. 1 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, este insolvabil debitorul ale cărui venituri ori bunuri urmăribile au o valoare mai mică decât obligaţiile fiscale de plată sau care nu are venituri ori bunuri urmăribile.

În scopul declarării în stare de insolvabilitate a debitorilor - persoane fizice sau juridice care nu au venituri sau bunuri urmăribile, care îndeplinesc condiţiile legale, organele de executare au următoarele obligaţii:

- să verifice situaţia juridică a debitorului - persoană juridică prin solicitarea de informaţii de la Oficiul Registrului Comerţului sau de la alte instituţii competente, după caz, urmărind eventualele menţiuni înscrise în Certificatul constatator referitoare la dizolvare, lichidare sau radiere;

- să verifice domiciliul fiscal, sediul social şi/sau sediul secundar, după caz, al debitorilor - persoane fizice sau juridice, care urmează a fi declaraţi în stare de insolvabilitate;

- să verifice existenţa bunurilor de orice fel care se află în proprietatea debitorului persoană fizică sau juridică, precum şi a veniturilor acestuia.

După culegerea datelor şi informaţiilor, organele de executare competente, în funcţie de situaţia în care se încadrează, vor proceda la întocmirea procesului-verbal de declarare a stării de insolvabilitate a debitorului persoană fizică sau juridică.

Pentru creanţele fiscale ale debitorilor declaraţi în stare de insolvabilitate care nu au venituri sau bunuri urmăribile, conducătorul organului de executare dispune scoaterea creanţei din evidenţa curentă si trecerea ei într-o evidenţă separată.

Pentru aceste creanţe, organele de executare sunt obligate să urmărească situaţia debitorilor pe toată perioada, până la împlinirea termenului de prescripţie a dreptului de a cere executarea silită, inclusiv pe perioada în care cursul acesteia este suspendat sau întrerupt.

Verificarea situaţiei debitorului se va face cel puţin o dată pe an, repetându-se, când este necesar, investigaţiile prevăzute de lege, care nu constituie acte de executare silită.

În concluzie, pentru această debitoare se va proceda la întocmirea Procesului-verbal de constatare a stării de insolvabilitate potrivit dispoziţiilor legale menţionate mai sus, astfel încât acţiunea acesteia va rămâne fără obiect.

Pe cale ele consecinţă, în baza considerentelor expuse şi a probelor administrate în cauză (înscrisuri) a solicitat să se constate că acţiunea contestatoarei este neîntemeiată şi, ca urmare să se dispună respingerea acesteia.

În drept intimata a invocat dispoziţiile art. 205 alin. 1 C. pr. civ., art. 265 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În dovedire a solicitat proba cu înscrisuri.

În temeiul art. 223 C. pr. civ. a solicitat ca judecarea cauzei să se facă şi în lipsa sa.

În conformitate cu prevederile art. 155 al. 2 C. pr. civ. a solicitat instanţei de judecată alegerea sediului procesual la sediul AJFP Vaslui, din mun. Vaslui, str. Ştefan cel Mare nr. 56 , jud. Vaslui.

Analizând înscrisurile depuse la dosar, instanţa constată următoarea situaţie de fapt:

Prin procesul– verbal contravenţional nr. 604 din 13.05.2002 emis de Biroul Vamal B, P D II HUŞI a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 25.000.000 lei.

Prin procesul –verbal contravenţional nr. 605 din 13.05.2002 emis de Biroul Vamal Borş, P D II HUŞI a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 25.000.000 lei. Acest proces-verbal a fost contestat în termenul legal la Judecătoria Oradea, iar prin sentinţa civilă nr. 9567  din 15.oct.2002 pronunţată de Judecătoria Oradea, amenda contravenţională a  fost diminuată la suma de 700.000 lei.

Prin actul constatator nr. 631/24.07.2002 se stabilesc majorări de întârziere în sarcina debitoarei.

Au fost deschise două dosare de executare silită, respectiv nr. 1583/09.07.2002 şi nr. 1935/18.03.2003.

La data de 09.07.2002, la cererea creditoarei ANV prin DRV Iaşi, s-a declanşat procedura executării silite pornită în baza titlului executoriu proces – verbal de contravenţie nr. 604 din 13.05.2002 emis de Biroul Vamal B, pentru suma de 25.000.000 lei şi se emite somaţie împotriva contestatoarei, cu nr. 1683 pentru recuperarea debitului în sumă de 25.000.000.lei, respectiv suma de 700.000 lei.

În anii 2003 şi 2004 au fost emise două somaţii în dosarul de executare nr. 1935/2003 de către creditoare, însă de această dată nu s-a mai trecut creanţa datorată cu titlu de obligaţie fiscală, reprezentând amendă vamală, de această dată nefiind indicată nicio sumă la rubrica amendă vamală.

Din anul 2009  nu a mai fost comunicată nicio somaţie, iar la data de 02.dec.2013 a fost publicată ultima somaţie, însă înştiinţarea s-a făcut  prin anunţ colectiv direct on –line, nefiind îndeplinite alte proceduri în prealabil, aşa cum prevăd disp. art. 44 din Cod procedură fiscală.

Prin sentinţa civilă nr. 593 pron. la data de 25.09.2014 de Judecătoria Huşi, s-a constatat prescris dreptul creditoarei de a cere punerea în executare a proceselor-verbale nr. 604 şi 605 din data de 13.05.2002 şi s-a anulat somaţia nr. 16858.

Sentinţa a fost menţinută, prin respingerea apelului, conform deciziei nr. 427 pron. la data de 07.04.2015 de Tribunalul Vaslui. Instanţa de control judiciar a reţinut că din anul 2009 nu a mai fost comunicată nici o somaţie, iar la data de 02.12.2013 a fost publicată ultima somaţie, însă înştiinţarea s-a făcut prin anunţ colectiv online, nefiind îndeplinite alte proceduri în prealabil, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 44 Cod pr. fiscală.

Prin prezenta contestatoarea solicită instanţei să constate prescris dreptul la executare silită a obligaţiilor stabilite prin titlul executoriu - actul de constatare 631/24.07.2002.

Instanţa a solicitat intimatei să comunice copii după dosarele de executare silită. Se observă că ultima somaţie comunicată debitoarei a fost emisă la data de 11.06.2013 şi are ca obiect executarea silită a sumelor stabilite cu titlul de majorări de întârziere, conform actului constatator nr. 631/24.07.2002. Înştiinţarea s-a făcut tot prin anunţ colectiv online, nefiind îndeplinite alte procedurile prevăzute de dispoziţiile art. 44 Cod pr. fiscală. Ulterior acestei date se emite doar o notificare către debitoare, cu nr. 24188/11.12.2017, cu solicitarea de a achita suma de 14.963 lei reprezentând creanţe vamale. Acest înscris nu reprezintă act de executare, aşa cum recunoaşte şi intimata în întâmpinare. Astfel, ultimul act de executare îndeplinit împotriva contestatoarei este somaţia emisă la data de 11.06.2013, dar acesta nu a fost comunicat cu respectarea procedurii de comunicare impusă de lege.

Potrivit art. 711 Noul Cod pr. civ. „împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de către cei interesaţi sau vătămaţi prin executare”.

Art. 91 alin. 1 Cod  procedură fiscală, stipulează că „dreptul organului fiscal de a stabili obligaţiile fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului prevăzut de lege.”

 Termenul de prescripţie a dreptului prev. la alin. 1 începe să curgă de la 1 ianuarie a anului următor, celui în care s-a născut creanţa fiscală, potrivit art. 23, iar odată ce a intervenit prescripţia nu se mai poate proceda la punerea în executare silită a titlului executoriu.

Având în vedere că actele de executare nu au fost comunicate legal contestatoarei, instanţa apreciază că, după anul 2003 nu s-a efectuat nici un act de executare legal care să întrerupă cursul prescripţiei. Procedura  de executare a fost declanşată  în 2003 prin poprire însă în perioada 2003 – 2018 nu a fost comunicată nici o somaţia debitoarei pentru recuperarea acestei creanţe bugetare.

Pentru aceste considerente, instanţa va admite contestaţia la executare formulată de contestatoarea P D II Huşi, în contradictoriu cu intimata DRFP Iaşi - AJFP Vaslui - SF  Huşi şi va constata că a intervenit prescripţia dreptului de a cere executarea silită a obligaţiilor stabilite prin titlul executoriu - actul de constatare 631/24.07.2002 întocmit de Direcţia Regională Vamală O.

Fiind întemeiate pe o executare prescrisă, se va dispune şi anularea actelor de executare emise în dosarele de executare 1935/2003, 1583/2002 ale DRAOV Iaşi respectiv 24188/2017 al DRFP Iaşi - AJFP Vaslui - S F Huşi.

În baza art. 453 Cod pr. civilă, va lua act că reclamanta-contestatoare nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite contestaţia la executare formulată de contestatoarea P D II Huşi, , în contradictoriu cu intimata Direcţia Regională a Finanţelor Publice Iaşi - AJFP Vaslui - SF Huşi.

Constată că a intervenit prescripţia dreptului de a cere executarea silită a obligaţiilor stabilite prin titlul executoriu - actul de constatare 631/24.07.2002 întocmit de Direcţia Regională Vamală O.

Dispune anularea actelor de executare emise în dosarele de executare 1935/2003, 1583/2002 ale DRAOV Iaşi respectiv 24188/2017 al Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice Iaşi - AJFP Vaslui - SF Huşi.

În baza art. 453 Cod pr. civilă, ia act că reclamanta-contestatoare nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare. În cazul declarării apelului, cererea se va depune la Judecătoria Huşi.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 24.09.2018.

Domenii speta

Spete similare