Admisibilitate acţiune civilă în cazul înfracţiunii de ucidere din culpă.

Prin rechizitoriul nr…….. din data de 08.06.2017, Parchetul de pe lângă Judecătoria ………a trimis în judecată în stare de libertate pe inculpatul  ………, fiul lui …şi…, născut la data de……., în mun…., jud…….., domiciliat în mun………, str….., nr…., bl…., sc…., et…., ap…., jud……, CNP ……. pentru săvârşirea infracţiunii de Ucidere din culpă, faptă prevăzută de art. 192 alin.2 C.pen.,

În fapt, s-au reţinut în rechizitoriu urmǎtoarele:

În data de 24.02.2015, în timp ce conducea autoturismul marca….., cu numărul de înmatriculare…….., la km 13+850m, în afara localității……., județul …., din direcția Roman-Iași, într-o curbă deosebit de periculoasă la dreapta semnalizată corespunzător cu panouri succesive, nu a adaptat viteza de deplasare la condițiile de drum, respectiv carosabil umed, curbă deosebit de periculoasă, iar ca urmare a fenomenului de derapare, a pătruns pe contrasens intrând în coliziune frontală cu autoturismul marca……., cu numărul de înmatriculare …….condus de….., care se deplasa pe sens opus din direcția Iași-Roman, accident în urma căruia a accidentat mortal victima……., mama șoferului, care ocupa scaunul din dreapta față a autoturismului marca…...

În latura civilă a cauzei, s-au constituit părţi civile(f.41 completat cu concluzii scrise final dosar):

1) împotriva inculpatului, asiguratorului RCA precum și a angajatorului inculpatului, respectiv………:

a) fiii persoanei decedate……, respectiv, ……și ………cu sumele de:

- 1500000 euro pentru fiecare, reprezentând daune morale pentru suferința încercată ca urmare a decesului mamei lor;

-  100000 lei împărțită în cote egale, cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuielile cu înmormântarea și parastasele pentru victima decedată;

- 80000 lei contravaloarea autoturismului distrus -daună totală aparținând părții civile….;

- 45 lei/zi pentru lipsa de folosință a autoturismului distrus, sumă pretinsă de la data producerii accidentului și până la data primirii despăgubirilor pentru autovehicul.

b) nepoatele victimei decedate, …., …., …. și ….. cu sumele de:

- 400000 euro pentru fiecare,  reprezentând daune morale pentru suferința încercată ca urmare a decesului bunicii lor;

- acordarea unei indemnizații de 3000 lei lunar pe toată durata studiilor, până la împlinirea vârstei de 26 ani.

c) nora persoanei decedate …., respectiv, …..  cu suma de 400000 euro,  reprezentând daune morale pentru suferința încercată ca urmare a decesului soacrei sale;

Ulterior rămânerii cauzei în pronunțare, părțile civile  …………….. și ………. prin apărătorul ales, au depus concluzii scrise prin care au învederat că la toate sumele solicitate cu titlu de despăgubiri, solicită dobânda legală aferentă, calculată de la data producerii accidentului și până la data plății efective.

d) Sc ……….(f.44)- societatea comercială administrată de victima decedată ………. cu suma de 500000 euro cu titlu de daune materiale pentru consecințele financiare negative ca urmare a decesului administratorei societății.

De asemenea, părțile civile au solicitat în procesul penal obligarea părții responsabile civilmente la plata cheltuielilor judiciare efectuate atât pentru faza de urmărire penală cât și pentru faza de judecată.

S-au mai constituit părți civile în prezenta cauză:

e) Spitalul Clinic Județean de Urgențe…….. . cu suma de 46.12 lei reprezentând îngrijiri medicale acordate victimei decedate ……., precum şi dobânda legală calculată la cursul de referinţă B.N.R., de la data cauzării prejudiciului şi până la data achitării efective.(f.63 d.u.p.)

f) Serviciul de Ambulanţă Judeţean ….. cu suma de 757 lei reprezentând transportul la spital a victimei decedate ……...(f.130 d.u.p.).

La termenele de judecată din data de 01.11.2017(f.90) respectiv din data de 10.01.2018(f.158), instanța a pus în discuția părților admisibilitatea constituirii ca parte civilă a  Sc ……….(f.44)- societatea comercială administrată de victima decedată precum și admisibilitatea solicitării de către partea civilă …. a daunelor materiale reprezentând contravaloarea autoturismului -daună totală și suma de bani pentru lipsa de folosință a autoturismului distrus.

Astfel, prin încheierea instanței din data de 01.11.2017, instanța a respins ca inadmisibilă constituirea ca parte civilă a  Sc ……… Srl reținând în esență că aceasta nu are calitatea de persoană vătămată prin ricoșeu în lipsa unui prejudiciu direct ca urmare a infracțiunii de ucidere din culpă, în caz contrar însemnând ca în procesul penal unde acțiunea civilă are caracter accesoriu, orice persoană fizică juridică aflată în raporturi comerciale cu victima decedată să poată deveni persoană vătămată/parte civilă fapt care în aprecierea instanței ar transforma procesul penal într-un adevărat proces civil, în afara obiectului principal dedus judecății, așa cum s-a motivat pe larg în încheiere.

De asemenea, față de dispozițiile art.19 alin.1 C.pr.pen. precum și față de infracțiunea dedusă judecății, respectiv ucidere din culpă, prin încheierea din data de 10.01.2018 instanța a respins ca inadmisibilă constituirea ca partea civilă a lui  …….. pentru daunelor materiale reprezentând contravaloarea autoturismului -daună totală și suma de bani pentru lipsa de folosință a autoturismului distrus, constatând că potrivit dispozițiilor legale menționate orice prejudiciu solicitat trebuie să decurgă în mod direct din fapta dedusă judecății.

Or, sumele solicitate pentru distrugerea autoturismului și lipsa de folosință a acestuia reprezintă un prejudiciu pentru fapta de distrugere din culpă care nu face obiectul acțiunii penale, în cazul infracțiunii de ucidere din culpă-infracțiune contra persoanei- prejudiciile fiind în strânsă legătură cu persoana decedată, așa cum s-a motivat pe larg în încheiere.

În cursul judecăţii, la termenul de judecată cu procedură completă din data de 27.09.2017, anterior începerii cercetării judecătoreşti, inculpatul ……., în prezenţa apărătorului ales, a arătat că înţelege să recunoască în totalitate săvârşirea faptei reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare a instanţei şi a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 374 alin. 4, 375 şi 377 C.proc.pen., ca judecarea cauzei să se facă prin aplicarea procedurii speciale în cazul recunoaşterii învinuirii. Instanţa a pus în discuţia contradictorie a părţilor cererea inculpatului.

Instanţa, din oficiu, a solicitat fişa de cazier judiciar a inculpatului din care rezultă faptul că acesta nu figurează cu antecedente penale.

Instanţa, după punerea în discuţia contradictorie a cererilor formulate în baza art. 374 alin. 4 C.proc.pen., a admis cererea inculpatului de judecare în cazul recunoaşterii învinuirii, a procedat, în temeiul dispoziţiilor art. 377 alin. 1 şi 2 C.proc.pen., la administrarea probei cu audierea părților civile, martori în latura civilă și înscrisuri şi a reţinut cauza spre soluţionare.

Analizând actele şi lucrările dosarului de faţă, prin coroborarea probatoriilor administrate atât în cursul urmării penale cât şi în cursul cercetǎrii judecǎtoreşti, instanţa reţine în fapt şi în drept următoarele:

Din procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 24.02.2015 însoțit de planșa foto(f.21-33 d.u.p.) coroborat cu raportul de expertiză criminalistică nr.69 din data de 01.04.2016 întocmit de L.I.E.C. Iași și cu declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale rezultă că în data de 24.02.2015, în jurul orei 15.50, inculpatul ………. conducea autoturismul  marca ………, cu numărul de înmatriculare ……….., pe direcția Târgu Frumos-mun.Iași.

În afara localității ……, jud……., în zona  km13+850m, pe un sector de drum în curbă deosebit de periculoasă semnalizată corespunzător cu panouri succesive, unde erau de asemenea amplasate indicatoarele ”depășirea interzisă” și ”drum alunecos”, cu vizibilitate la lumina zilei, cu asfalt umed, unde sensurile de mers cu câte două benzi sunt despărțite prin marcaj cu linie simplă continuă, viteza de circulație fiind limitată la 50 de km/h conform art.123 lit.b din O.U.G. 195/2002, întrucât inculpatul circula cu o viteză de aproximativ 86 km/h conform concluziilor expertului, autovehiculul condus de acesta a intrat în derapaj, și pierzând controlul direcției, inculpatul a pătruns pe contrasens, lovind frontal autoturismul  marca …….., cu numărul de înmatriculare ………. condus regulamentar de …….,  accident în urma căruia a rezultat rănirea celor doi șoferi și a pasagerului de pe scaunul dreapta față din autovehiculul condus de ……., respectiv mama acestuia ……….

Ulterior accidentului, la fața locului au venit echipajele Ambulanței care i-au preluat pe toți cei trei răniți, …….. decedând în timpul manevrelor de resuscitare la ora 16.55 la Centrul de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Orășenesc ……….

În urma decesului victimei accidentului, în cauză s-a efectuat două expertize medico-legală de necropsie, concluziile raportului nr…….. din data de 13.10.2016 întocmit de I.M.L. ….atestând că moartea lui ….. a fost violentă, datorându-se insuficienței cardio-respiratorii acute consecutive unor multiple politraumatisme, leziunile putându-se produce prin lovire de corpuri dure din interiorul unui autovehicul în cadrul unui accident rutier.

Fiind audiat în calitate de suspect și inculpat, atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești ……… a avut o poziția sinceră de recunoaștere a faptei, arătând că urmare a fenomenului de derapare, nu a reușit să mai controleze direcția de mers a autovehiculului care a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune frontală cu autoturismul în care se afla victima ………..

Tot în acest sens, concluziile raportului de expertiză criminalistică nr….. din data de 01.04.2016 întocmit de L.I.E.C. …., au atestat că accidentul s-a produs din cauza neadaptării vitezei de deplasare a autovehiculului condus de inculpat la condițiile impuse de acel sector de drum, accidentul putând fi evitat dacă inculpatul ar fi respectat limita de viteză.

În ceea ce privește analiza și aprecierea probelor, instanța constată că din probatoriul administrat atât în cursul urmăririi penale coroborat cu declarația inculpatului de recunoaștere a faptei luată anterior începerii cercetării judecătorești, rezultă că inculpatul …….. a săvârșit infracțiunea de ucidere din culpă cu vinovăția prevăzută de lege în condițiile culpei exclusive.

În acest sens,  din procesul-verbal de cercetare la fața locului rezultă că accidentul de circulație s-a produs în afara localității……., pe DE 583, într-o curbă deosebit de periculoasă semnalizată corespunzător, unde viteza de circulație este limitată la 50 de km/h conform art.123 lit.b din O.U.G. 195/2002,  unde erau de asemenea amplasate indicatoarele ”depășirea interzisă” și ”drum alunecos”, cu vizibilitate la lumina zilei, cu asfalt umed.

Astfel, potrivit art.48 din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, ”Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză și să o adapteze în funcție de condițiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiții de siguranță.”

Potrivit art.121 alin.1 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. 195/2002 ”Conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă..precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.”

Conform art.123 lit.b din Regulament ”Conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteză care să nu depășească 50km/h în localități în curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare.”

Conform art.35 alin.1 din O.U.G. 195/2002 ”Participanții la trafic trebuie să aibă un comportament..care să nu pună în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor..”.

Astfel, instanța constată că principală cauză a producerii accidentului a fost reprezentată de nerespectarea limitei de viteză pe acel sector de drum, neadaptarea vitezei la condițiile meteo nefavorabile, drumul fiind umed precum și a indicatorului ”drum alunecos”, cu consecința apariției fenomenului de derapare și imposibilitatea controlării direcției de mers a autovehiculului urmate de pătrunderea pe contransens și provocarea accidentului.

Față de aceste considerente, instanța apreciază că inculpatul Mihalache Ionuț, se face vinovat în mod exclusiv de producerea accidentului raportat și la faptul că expertul tehnic auto a conchis că fenomenul de derapare nu ar mai fi apărut, dacă inculpatul ar fi respectat limita de viteză, astfel încât accidentul nu ar mai fi avut loc.

Situaţia de fapt reţinută mai sus este probată de întreg materialul probator administrat în prezenta cauză, atât în faza de urmǎrire penalǎ cât şi în faza de judecatǎ, coroborat cu declaraţia de recunoaştere a inculpatului dată conform dispoziţiilor art. 374 alin. 4 C.proc.pen., prin care acesta a arătat că recunoaşte în totalitate fapta descrisă în cuprinsul actului de sesizare, după cum s-a arătat mai sus.

În drept, fapta inculpatului …. care în data de 24.02.2015, în timp ce conducea autoturismul marca ….., cu numărul de înmatriculare ….., la km 13+850m, în afara localității ….., județul …., din direcția Roman-Iași, într-o curbă deosebit de periculoasă la dreapta semnalizată corespunzător cu panouri succesive, nu a adaptat viteza de deplasare la condițiile de drum, respectiv carosabil umed, curbă deosebit de periculoasă, iar ca urmare a fenomenului de derapare, a pătruns pe contrasens intrând în coliziune frontală cu autoturismul marca ….., cu numărul de înmatriculare ……… condus de ……., care se deplasa pe sens opus din direcția Iași-Roman, accident în urma căruia  …., mama șoferului care ocupa scaunul din dreapta față a autoturismului marca …… a decedat, întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de Ucidere din culpă, faptă prevăzută de art. 192 alin.2 C.pen.

Sub aspectul laturii obiective, instanţa reţine că elementul material al infracţiunii de ucidere din culpă s-a realizat prin acţiunea de ucidere a victimei …… în urma conducerii neregulamentare de cǎtre inculpat a autovehiculului care prin nerespectarea limitelor de viteză și neadaptării vitezei de deplasare la condițiile de trafic, a lovit frontal autoturismul în care se afla …….., care a decedat.

Urmarea imediată a acestei infracţiuni constă în atingerea adusă valorilor de natură nepatrimonială protejate prin legea penală, respectiv viaţa persoanei, fapta comisǎ de inculpat cauzând decesul victimei.

Între elementul material şi urmarea imediatǎ, mai sus analizate, există legătură de cauzalitate constatată și prin raportul de expertiză criminalistică întocmit de L.I.E.C., impactul produs de autovehicul producând moartea violentă a victimei ca urmare a insuficienței cardio-respiratorii consecutive unor multiple politraumatisme constatate prin expertiza medico-legală de necropsie.

Fapta de ucidere din culpă a fost comisă de inculpat în condiţii ce atrag incidenţa circumstanţei agravante speciale a infracţiunii de Ucidere din culpă prev. de art. 192 alin.2 C.pen. respectiv săvârșirea infracțiunii ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale privind desfășurarea unei activități, așa cum s-a dezvoltat mai sus.

Sub aspectul laturii subiective, această faptă a fost săvârşită de inculpat cu forma de vinovăţie a culpei fără prevedere, în condiţiile art. 16 alin. 4 lit. b C.pen., acesta neprevăzând rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să-l prevadă.

Așa cum a dezvoltat mai sus, instanța reține că inculpatul ……… se face vinovat în mod exclusiv de producerea accidentului, acest aspect urmând a fi avut în vedere la dozarea pedepsei, cuantumul despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare efectuate de părțile civile.

Fapta pentru care inculpatul a fost trimis în judecată fiind dovedită şi reţinută de către instanţă, urmează a se trece la individualizarea judiciară a acesteia în vederea stabilirii unei pedepse concrete, de natură să ducă la finalitatea legii penale.

Instanţa va avea în vedere că funcţiile de constrângere şi de reeducare, precum şi scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o corectă proporţionare a acesteia, care să ţină seama şi de persoana căreia îi este destinatǎ, pentru a fi ajutatǎ să se reintegreze în societate.

La alegerea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului precum şi pentru o justă individualizare a cuantumului acesteia, instanţa va avea în vedere dispoziţiile art. 74 alin. 1 C.pen., dând totodată eficienţă în prezenta cauzǎ şi dispoziţiilor art. 396 alin. 10 C.proc.pen.

Pentru stabilirea pedepsei care va fi aplicată inculpatului, instanţa va avea în vedere şi criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevǎzute de dispoziţiile art. 74 alin. 1 lit. a-g C.pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunilor, motivul săvârşirii infracţiunilor şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială a inculpatului.

În contextul elementelor de individualizare prevǎzute de art. 74 alin. 1 lit. a-g C.pen., analizând gravitatea infracţiunilor săvârşite şi periculozitatea infractorului, instanţa reţine, în primul rând, faptul că limitele speciale de pedeapsă prevăzute pentru infracţiunea de Ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. 2 C.pen., sunt situate între 2 ani și 7 ani închisoare,  C.pen., care reduse cu o treime conform dispoziţiilor art. 396 alin. 10 C.proc.pen., sunt situate între 1 an şi 4 luni închisoare şi 4 ani şi 8 luni închisoare.

În demersul de stabilire a cuantumului concret al pedepsei ce va fi aplicată inculpatului pentru infracţiunea săvârşită, între limitele speciale astfel cum au fost ele reduse, instanţa va ţine seama şi de ansamblul celorlalte criterii de individualizare prescrise de textul art. 74 alin. 1 C.pen., analizând, totodată, atât gravitatea infracţiunilor săvârşite cât şi periculozitatea infractorului.

Astfel, pentru aprecierea gradului de pericol social concret al faptelor comise de acesta, instanţa se va raporta la criterii precum modalitatea de săvârşire a faptelor, la gradul de pericol la care au fost expuse valorile sociale ocrotite de lege, la urmările concrete pe care infracţiunile le-a produs sau ar fi putut sǎ le producă, precum şi la rezonanţa pe care faptele au avut-o în rândul comunităţii din care infractorul face parte.

În acest sens, instanța are în vedere pe de o parte gravitatea faptei constând în conducerea unui autovehicul cu nerespectarea dispozițiilor legale imperative care a avut ca urmare moartea tragică a victimei ……….

Pe de altă parte, la dozarea pedepsei instanţa va avea în vedere şi faptul că inculpatul ……… se află la primul raport juridic de conflict cu legea penală, aşa cum rezultă din fişa de cazier judiciar a acestuia, ataşatǎ la dosarul cauzei, caracterizările de la locul de muncă a inculpatului precum și înscrisurile în circumstanțiere evidențiind că acesta este o persoană integrată social, apreciat atât la locul de muncă cât și în societate.

De asemenea instanța are în vedere și atitudinea sinceră adoptatǎ atât în cursul urmǎririi penale cât şi al cercetǎrii judecǎtoreşti, inculpatul recunoscând şi regretând comiterea faptei reţinute în sarcina sa.

Punând, aşadar, în balanţă ansamblul tuturor circumstanţelor de natură a caracteriza fapta şi persoana inculpatului, având în vedere culpa exclusivă reținută în sarcina sa, instanţa apreciază că, pentru prevenirea sǎvârşirii de noi infracţiuni de cǎtre inculpat şi formarea unei atitudini corecte a acestuia faţǎ de ordinea de drept şi regulile de convieţuire socialǎ, o pedeapsă de 2 ani și 8 luni închisoare aplicatǎ inculpatului pentru infracţiunea de Ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. 2 C.pen., este aptă să răspundă scopului pedepsei penale.

Cât priveşte aplicarea pedepsei complementare, chiar şi în condiţiile aplicării pedepsei închisorii în prezentul dosar, în considerarea dispoziţiilor art. 67 alin. 1 C.pen., având în vedere natura şi gravitatea infracţiunilor săvârşite, împrejurările cauzei şi persoana infractorului, instanţa constată că această pedeapsă complementarǎ nu este necesară; mai mult, potrivit dispoziţiilor art. 192 alin. 2,  coroborate cu dispoziţiile art. 67 alin. 2 C.pen. interpretat per a contrario, aplicarea pedepsei interzicerii exercitării unor drepturi nu este obligatorie în cazul prezentelor infracţiuni, întrucât legea nu prevede această pedeapsă în mod expres pentru infracţiunile săvârşite de inculpatul din prezentul dosar.

Potrivit art. 65 alin. 1 C.pen., pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi d-o C.pen., a căror exercitare a fost interzisă de instanţă ca pedeapsă complementară.

Or, având în vedere că, potrivit celor de mai sus, instanţa nu a aplicat vreo pedeapsă complementară pentru inculpatul din prezentul dosar, în baza art. 65 alin. 1 C.pen. interpretat per a contrario, instanţa nu va aplica nicio pedeapsă accesorie inculpatului din prezenta speţă.

Cât priveşte modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului prin prezenta sentinţă penală, instanţa apreciază că deşi gravitatea urmării faptei sale nu poate fi contestată, cu toate acestea se impune a fi avută în vedere forma de vinovăție cu care a fost săvârșită fapta precum și persoana inculpatului ………. care este integrată social, capabil să se reabiliteze în sensul adoptării unui comportament în conformitate cu legea, fără a se impune privarea sa de libertate.

Astfel, deşi pedeapsa are rolul unui exemplu pentru cel căruia i se aplică cât şi pentru toţi membrii comunităţii care nu înţeleg să respecte regulile de convieţuire socială, instanţa apreciază că ruperea din societate a unui membru al comunităţii şi introducerea sa în mediul penitenciar trebuie să reprezinte ultimul resort al instanţei care dispune o condamnare penală, scopul principal al pedepsei fiind în final conştientizarea faptelor şi asumarea unui comportament corect şi normal în raport cu membrii comunităţii şi regulile sociale care guvernează grupul social.

Având în vedere că inculpatul nu reprezintă un pericol pentru comunitate care să impună înlăturarea sa din mediul social, apreciind îndeplinite condițiile pentru ca inculpatul să se reabiliteze aproape de familia sa și în cadrul societăţii, instanţa constată că inculpatul poate beneficia de suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, măsurile de supraveghere şi obligaţiile care îi revin prin aceasta individualizare a pedepsei oferind suficiente garanţii ca în cazul în care inculpatul nu va respecta obligațiile impuse, acesta va suferi consecinţele legii penale în sensul său punitiv şi coercitiv prin revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

Drept urmare, în baza art. 91 alin. 1 lit. a-d C.pen., instanţa va dispune suspendarea sub supraveghere a executǎrii pedepsei aplicate prin prezenta sentinţă penală în sarcina inculpatului pe durata de 3 ani care constituie termen de supraveghere pentru inculpat, conform art.92 alin.1 C.pen. şi care conform art. 92 alin.2 C.pen., se calculeazǎ de la data rǎmânerii definitive a prezentei hotărâri penale.

În baza art. 93 alin. 1 C.pen., instanţa va obliga inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune …., la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea lui;

c) să anunţe Serviciul de Probaţiune …., în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice Serviciului de Probaţiune … schimbarea locului de muncă;

e) să comunice Serviciului de Probaţiune … informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor lui de existenţă.

Pentru a contrabalansa clemenţa acordată inculpatului în sensul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, având în vedere urmările sociale ale faptei săvârşite, instanţa apreciază că frecventarea unor programe de reintegrare socială va avea un efect benefic asupra capacitǎţii viitoare a inculpatului de a se integra corect în societate, motiv pentru care, în baza art. 93 alin. 2 lit. b C.pen., va impune inculpatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze cel puţin un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune … sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate care să se refere inclusiv la consecinţele nerespectării regulilor privind conducerea autovehiculelor pe drumurile publice.

În baza art. 93 alin. 3 C.pen., instanţa va obliga inculpatul ca, pe parcursul termenului de supraveghere, sǎ presteze o muncǎ neremuneratǎ în folosul comunitǎţii pe perioada maximă de 120 de zile lucrǎtoare, activitate care se va desfǎşura fie în cadrul Direcţiei de Asistenţă Comunitară fie în cadrul Direcţiei de Exploatare Patrimoniu din cadrul Consiliului Local …., afară de cazul când din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.În baza art. 91 alin. 4 C.pen., instanţa va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen., referitoare la posibilitatea revocǎrii beneficiului suspendǎrii executǎrii pedepsei sub supraveghere în caz de sǎvârşire a vreunei infracţiuni ori de nerespectare a mǎsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor impuse de instanţă ori stabilite de lege sau a nerespectǎrii integrale a obligaţiilor civile.

Pentru a putea fi puse în executare măsurile de supraveghere şi obligaţiile impuse de instanţǎ, un exemplar al prezentei sentinţe penale va fi trimis Serviciului de Probaţiune …..

În baza art.7 din Legea nr.76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul  ………. în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

Acțiunea civilă

Sub aspectul naturii răspunderii pentru prejudiciile cauzate, instanţa constată că în cauza de faţă temeiul răspunderii este unul contractual, respectiv contractul de asigurare de răspundere civilă auto obligatorie pentru prejudicii produse terţelor persoane prin accidente de vehicule şi tramvaie, răspunderea contractuală fiind declanşată de producerea riscului asigurat respectiv de săvârşirea faptei ilicite delictuale de către utilizatorul autovehiculului.

Tot în acest sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr.23 din 26.10.2015 a statuat că răspunderea asigurătorului nu este una de sine stătătoare, acesta putând deveni obligat faţă de lege doar în măsura în care o atare obligaţie, izvorâtă de această dată din răspunderea civilă delictuală există şi în sarcina conducătorului.

Astfel, pentru a reţine răspunderea contractuală a asigurătorului, instanţa trebuie să se asigure mai întâi că sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale declanşatoare a răspunderii contractuale.

Astfel, instanța constată că la data accidentului, autovehiculul condus de inculpat deținea poliță valabilă de asigurare, (f.40 d.u.p.).

În ceea ce priveşte calitatea asigurătorului de persoană răspunzătoare de plata prejudiciului în urma accidentului produs de autovehiculul asigurat, conform art.6 alin.6 din O.U.G. nr.54 din 14.09.2016 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţelor persoane „asigurătorul RCA se obligă ca la producerea riscului asigurat să plătească despăgubirea terţului prejudiciat pentru prejudiciile produse prin accidente de vehicule şi tramvaie şi pentru cheltuielile făcute de acesta în procesul civil, în condiţiile legii şi ale contractului RCA.”

De asemenea, prin decizia nr.1/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că „În cazul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, societate de asigurare are calitatea de parte responsabilă civilmente şi are obligaţia de a repara singură prejudiciul cauzat prin infracţiune, în limitele stabilite în contractul de asigurare şi prin dispoziţiile legale privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă.”

În ceea ce priveşte calitatea rudelor persoanei decedate instanţa constată că aceste persoane întrunesc calitatea de persoană prejudiciată conform dispoziţiilor legale care reglementează răspunderea asigurătorului în cazul contractului RCA.

Astfel, conform art.2 pct.17 din O.U.G. nr.54/2016 privind asigurarea RCA, „prejudiciul reprezintă efectul negativ suferit de persoana prejudiciată prin producerea unui risc acoperit printr-un contract RCA”.

Conform pct.15 al aceluiaşi articol din ordonanţă persoana prejudiciată este definită ca „persoana îndreptăţită să primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit printr-un contract RCA.”

Conform art.49 alin.1 din Legea nr.136 din 29.12.1995 privind asigurările şi reasigurările în România „În caz de vătămare corporală sau deces, despăgubirile se acordă atât pentru persoanele aflate în afara vehiculului care a produs accidentul cât şi pentru persoanele aflate în acel vehicul, cu excepţia conducătorului vehiculului respectiv.”

Referitor la modul de stabilire a despăgubirilor, conform art.20 alin.1 lit.c şi alineatul 3 al aceluiaşi articol din Norma A.S.F. nr.39 din 25.11.2015 privind asigurările auto din România, despăgubirile se stabilesc prin hotărâre judecătorească definitivă, în cazul în care nu există înţelegerea părţilor fiind necesar: să rezulte răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei, persoana prejudiciată să facă dovada prejudiciului suferit şi să existe legătură de cauzalitate între prejudiciul suferit şi fapta care a condus la producerea evenimentului.

Instanţa reţine că dovada existenţei faptei ilicite şi a vinovăţiei inculpatului a fost realizată, urmând să se stabilească în ce măsură s-a probat existenţa şi întinderea prejudiciului cauzat părţilor civile.

În ceea ce priveşte daunele materiale solicitate de  părțile civile …….. și ………. respectiv 100000 lei împărțită în cote egale, cu titlu de daune materiale reprezentând cheltuielile cu înmormântarea și parastasele pentru victima decedată instanța constată că la dosarul cauzei s-au depus mai multe bonuri fiscale prin care părțile civile îşi întemeiază pretenţiile.

În ceea ce priveşte justificarea prin înscrisuri a cheltuielor de înmormântare, instanţa apreciază în primul rând că regulile din Codul de procedură civilă privind dovada numai prin înscrisuri a sumelor mai mari de 250 de lei nu sunt aplicabile în latura civilă a procesului penal, în cazul răspunderii civile delictuale fiind incidente doar dispoziţiile materiale din Codul civil.

Mai mult, referitor la justificarea cheltuielilor cu înmormântarea şi parastasele efectuate, este îndeobşte cunoscut că date fiind momentele tragice prin care familia persoanei decedate trece, date fiind multitudinea şi rapiditatea activităţilor legate de înmormântare este greu de crezut că rudele se vor mai gândi la conservarea şi obţinerea tuturor înscrisurilor justificative ale cheltuielilor efectuate.

Cu toate acestea, analizând înscrisurile justificative, în acord cu susținerile părții responsabile civilmente, instanța constată că părțile civile au făcut parțial dovada sumelor solicitate, existând și bonuri fiscale care nu au legătură cu înmormântarea și praznicele de pomenire motiv pentru care instanța va obliga societatea de asigurare Sc Allianz Ţiriac Asigurări Sa, în calitate de parte responsabilă civilmente să plătească părţilor civile ………. și …….., suma de 7000 lei pentru fiecare de la data cauzării prejudiciului, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune materiale constând în cheltuielile ocazionate de înmormântarea victimei şi parastasele efectuate.

Referitor la daunele morale solicitate de către părţile civile  ………….. și ………., instanţa apreciază că sumele solicitate pentru traumele psihice suferite ca urmare a suferinţei pe care le-a cauzat-o moartea lui ………., sunt disproporţionate şi nejustificate.

Este adevărat că răspunderea asigurătorului se realizează în baza unui contract aleatoriu de asigurare în care ambele părţi şi-au asumat riscul unui câştig dar şi posibilitatea unei pierderi, plafonul fiind stabilit de asigurător la suma de 5 milioane de euro însă instanţa constată cǎ despǎgubirile civile acordate cu titlu de daune morale nu sunt destinate sǎ repunǎ părţile civile în situaţia anterioarǎ sǎvârşirii infracţiunii, ci reprezintǎ o compensare patrimonialǎ adecvatǎ a prejudiciului de ordin moral suferit de aceastea din urmǎ.

Cu privire la dovedirea traumelor suferite ca urmare a pierderii unei persoane apropiate dragi, instanţa apreciază că trauma emoţională, şocul şi durerea încercată sunt elemente notorii care nu pot fi puse la îndoială decât în cazul în care s-ar dovedi că părţile nu s-ar fi aflat deloc într-o relaţie de afecţiune reciprocă.

Referitor la gravitatea traumelor suferite, în urma audierii nemijlocite a părților civile dar și a martorilor propuși în latura civilă a cauzei, instanța și-a format convingerea că ……….. a avut o relație deosebit de puternică din punct de vedere afectiv cu copiii, nepoatele și nora sa, aceasta fiind un adevărat sprijin moral și financiar pentru părțile civile care au apreciat-o în mod deosebit pentru modul în care a gestionat problemele din familie.

Astfel, din probele administrate în latura civilă a cauzei rezultă că ……. a locuit mereu cu toate părțile civile, îngrijindu-se în mod special de nepoatele sale care o apreciau mai mult ca pe o mamă dată fiind legătura foarte strânsă pe care o aveau.

Cu toate acestea, în acord cu partea responsabilă civilmente instanţa apreciază că prin sumele solicitate de către părţile civile nu trebuie să se realizeze o comercializare a sentimentelor de afecţiune, daunele morale urmând a se acorda raportat la contextul situației de fapt.

Faţă de cele expuse, cu privire la daunele morale solicitate, instanţa apreciază că raportat la culpa exclusivă stabilită în sarcina inculpatului precum și la relația foarte strânsă de afecțiune care a existat între …….. și părțile civile, suma de 30000 euro pentru fiecare dintre fiii și nepoatele constituite părți civile, precum și suma de 10000 euro cu titlu de despăgubiri civile pentru nora lui ………, reprezintă compensări justificate şi proporţionale cu  suferinţele acestora, fără să dobândească caracter comercial.

Față de cele expuse, instanța va obliga societatea de asigurare Sc Allianz Ţiriac Asigurări Sa, în calitate de parte responsabilă civilmente să plătească părţilor civile ………… și ……….. suma de 30.000 euro pentru fiecare, în echivalent în lei la cursul B.N.R. de la data producerii accidentului, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune morale iar părții civile ………. suma de 10.000 euro, în echivalent în lei la cursul B.N.R. de la data producerii accidentului, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune morale.

Referitor la solicitarea părților civile, nepoate ale victimei, respectiv ……….. și ……… privind acordarea unei indemnizații lunare de întreținere instanța va resinge cererea acestora ca neîntemeiată.

Astfel, instanța reține că într-adevăr ………, bunica părților civile, s-a comportat în relația cu cele patru nepoate ale sale ca o mamă, asigurându-le în detaliu toate nevoile acestora morale și materiale, în toate etapele de vârstă.

Cu toate acestea instanța apreciază că atâta vreme cât toți părinții celor patru nepoate ale lui …….. trăiesc, aceștia au obligația morală și legală de a asigura cele necesare din punct de vedere moral și material fiicelor lor iar faptul că bunica părților civile a preluat cât a trăit sarcina creșterii acestora nu exclude obligația părinților de a se ocupa de buna creștere a copiilor lor în continuare.

Mai mult, potrivit art.1390 alin.2 din Codul civil ”...instanța poate acorda despăgubire și celui căruia victima, fără a fi obligată de lege, îi presta întreținere în mod curent.”

Or, instanța constată că ……, în calitate de bunică a părților civile, era obligată de lege să acorde întreținere nepoatelor în cazul în care părinții acestora s-ar fi aflat în imposibilitatea de a-și îndeplini obligația de întreținere.

În ceea ce privește dobânda legală aferentă tuturor sumelor solicitate, calculată de la data producerii accidentului și până la data plății efective, raportat la momentul formulării solicitării, respectiv ulterior rămânerii cauzei în pronunțare, având în vedere dispozițiile art.20 alin.5 C.pr.pen. care permit modificarea pretenţiilor care au fost deja formulate până la începerea cercetării judecătoreşti, conform art.20 alin.1 C.pr.pen., nefiind permisă de către lege formularea unei noi pretenţii civile la terminarea cercetării judecătoreşti, instanța va respinge ca tardivă solicitarea acordării dobânzii legale.

Referitor la părțile civile Spitalul Clinic Județean de Urgențe …….. care a solicitat suma de 46.12 lei reprezentând îngrijiri medicale acordate victimei decedate ………, precum şi dobânda legală calculată la cursul de referinţă B.N.R., de la data cauzării prejudiciului şi până la data achitării efective, respectiv Serviciul de Ambulanţă Judeţean ….care a solicitat suma de 757 lei reprezentând transportul la spital a victimei decedate ……….(f.130 d.u.p.) instanţa reţine că cei doi furnizori de servicii medicale deţin calitatea de terţă persoană prejudiciată din afara autovehicului, conform art.50 alin.1 din Legea nr.136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România.

Astfel, potrivit art.313 alin.1 din Legea nr.95/2006 „persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată.”

Conform art.55 alin.1 din Legea nr.136/1995, despăgubirile se plătesc de către asigurator persoanelor fizice sau juridice păgubite.

Conform art.22 alin.1 pct.iv din Norma A.S.F. nr.39/2016, la stabilirea despăgubirilor în cazul decesului unei persoane se au în vedere printre altele cheltuielile cu transportul, tratamentul, cu spitalizarea persoanei prejudiciate.”

Potrivit art.1381 alin.2 C.civ. „Dreptul la reparaţie se naşte din ziua cauzării prejudiciului, chiar dacă acest drept nu poate fi valorificat imediat.”

Față de cele expuse, În baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 1349 şi 1357-1358 C.civ. cu referire la art. 19 alin. 1 şi 25 alin. 1 C.proc.pen., raportat la art.320 alin.1 din Legea nr.95/2006 instanța  va admite acţiunea civilă formulată de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe ……… şi va obliga societatea de asigurare Sc Allianz Ţiriac Asigurări Sa, în calitate de parte responsabilă civilmente să plătească părţii civile Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe ……… suma de 46.12 lei reprezentând îngrijiri medicale acordate victimei decedate ….., precum şi dobânda legală calculată la cursul de referinţă B.N.R., de la data cauzării prejudiciului şi până la data achitării efective.

De asemenea, în baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 1349 şi 1357-1358 C.civ. cu referire la art. 19 alin. 1 şi 25 alin. 1 C.proc.pen., raportat la art.320 alin.1 din Legea nr.95/2006 va admite acţiunea civilă formulată de Serviciul de Ambulanţă Judeţean …..şi va obliga societatea de asigurare Sc Allianz Ţiriac Asigurări Sa, în calitate de parte responsabilă civilmente să plătească părţii civile Serviciul de Ambulanţă Judeţean …. suma de 757 lei reprezentând transportul la spital a victimei decedate ……...

Cât privește cheltuielile judiciare efectuate de către părțile civile, conform art.12 alin.2 lit.e din O.U.G. nr.54/2016 privind asigurarea RCA, asigurătorul RCA are obligaţia de a despăgubi persoana prejudiciată inclusiv pentru cheltuielile de judecată efectuate în vederea soluţionării litigiului.

 Din înscrisurile justificative depuse la dosarul cauzei rezultă că doar ……. și ….. au realizat astfel de cheltuieli, conform facturilor și chitanțelor de plată depuse la dosarul cauzei.

Având în vedere însă că acțiunea civilă se va admite doar în parte, raportat de asemenea la probatoriul administrat și complexitatea cauzei, în baza art. 404 alin. 4 lit. e C.proc.pen. cu referire la art. 398 C.proc.pen. şi art. 276 alin. 1, 2 C.proc.pen., va admite în parte cererea formulată de către părţile civile …..și ….. şi va obliga societatea de asigurare Sc Allianz Ţiriac Asigurări Sa, în calitate de parte responsabilă civilmente să plătească părţilor civile … și …., suma de 7500 lei pentru fiecare iar părții civile …. suma de 5000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate în cadrul prezentului proces penal atât în cursul judecăţii cât şi în cursul urmăririi penale.

Cât priveşte cheltuielile judiciare avansate de stat şi ocazionate de acest proces penal,

în baza art. 404 alin. 4 lit. e C.proc.pen. cu referire la art. 398 şi art. 274 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 272 alin. 1 C.proc.pen., va obliga pe inculpatul …… să plătească statului suma de 1600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de 1000 lei reprezintǎ cheltuielile judiciare din timpul urmǎririi penale iar suma de 600 lei reprezintǎ cheltuielile judiciare din timpul fazei judecǎţii.

De asemenea, instanța va lua act de faptul că atât inculpatul cât și părțile civile au fost asistați de apărători aleși.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

H O T Ă R Ă Ş T E :

În baza art. 192 alin.2 C.pen., cu aplicarea art. 396 alin. 10 C.proc.pen., condamnǎ pe inculpatul ………, fiul lui …şi…, născut la data de……., în mun…., jud…….., domiciliat în mun………, str….., nr…., bl…., sc…., et…., ap…., jud……, CNP ……. , la pedeapsa de 2 ani și 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de Ucidere din culpă.

În baza art. 91 alin. 1 lit. a-d C.pen., dispune suspendarea sub supraveghere a executǎrii pedepsei aplicate prin prezenta sentinţă penală în sarcina inculpatului pe durata unei perioade de 3 ani, ce constituie termen de supraveghere pentru inculpat, conform art. 92 alin. 1 C.pen., şi care, potrivit art. 92 alin. 2 C.pen., se calculeazǎ de la data rǎmânerii definitive a prezentei hotǎrâri penale.

În baza art. 93 alin. 1 C.pen., obligǎ pe inculpat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune …, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea lui;

c) să anunţe Serviciul de Probaţiune …, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice Serviciului de Probaţiune … schimbarea locului de muncă;

e) să comunice Serviciului de Probaţiune … informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor lui de existenţă.

În baza art. 93 alin. 2 lit. b C.pen., impune condamnatului să execute următoarea obligaţie: să frecventeze cel puţin un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune … sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. 3 C.pen., obligă inculpatul ca, pe parcursul termenului de supraveghere, sǎ presteze o muncǎ neremuneratǎ în folosul comunitǎţii pe o perioadă  de 120 de zile lucrǎtoare, activitate care se va desfǎşura fie în cadrul Direcţiei de Asistenţă Comunitară fie în cadrul Direcţiei de Exploatare Patrimoniu din cadrul Consiliului Local …, afară de cazul când din cauza stării de sănătate, nu poate presta această muncă.

Un exemplar al prezentei sentinţe penale va fi trimis Serviciului de Probaţiune …..

În baza art. 91 alin. 4 C.pen., atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 C.pen., referitoare la posibilitatea revocǎrii beneficiului suspendǎrii executǎrii pedepsei sub supraveghere în caz de sǎvârşire a vreunei infracţiuni ori de nerespectare a mǎsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor impuse de instanţă ori stabilite de lege sau a nerespectǎrii integrale a obligaţiilor civile.

În baza art.7 din Legea nr.76/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare, dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul Mihalache Ionuț în vederea introducerii profilelor genetice în Sistemului Naţional de Date Genetice Judiciare.

În baza art.49 alin.1 din Legea nr.136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, raportat la art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 1349 şi 1357-1358 C.civ. cu referire la art. 19 alin. 1 şi 25 alin. 1 C.proc.pen., admite în parte acţiunea civilă exercitată de către părţile civile …………și ………… şi în consecinţă:

- obligă societatea de asigurare Sc Allianz Ţiriac Asigurări Sa, în calitate de parte responsabilă civilmente să plătească părţilor civile …. . și …….. suma de 30.000 euro pentru fiecare, în echivalent în lei la cursul B.N.R. de la data producerii accidentului, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune morale.

- obligă societatea de asigurare Sc Allianz Ţiriac Asigurări Sa, în calitate de parte responsabilă civilmente să plătească părţii civile …..suma de 10.000 euro, în echivalent în lei la cursul B.N.R. de la data producerii accidentului, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune morale.

- obligă societatea de asigurare Sc Allianz Ţiriac Asigurări Sa, în calitate de parte responsabilă civilmente să plătească părţilor civile ….și….., suma de 7000 lei pentru fiecare de la data cauzării prejudiciului, cu titlu de despăgubiri civile reprezentând daune materiale constând în cheltuielile ocazionate de înmormântarea victimei şi parastasele efectuate;

Respinge cererea părţilor civile ………………și ………privind acordarea dobânzii legale ca tardiv formulată.

Respinge cererea părților civile …….și ……..privind acordarea unei indemnizații lunare de întreținere, ca neîntemeiată.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 1349 şi 1357-1358 C.civ. cu referire la art. 19 alin. 1 şi 25 alin. 1 C.proc.pen., raportat la art.320 alin.1 din Legea nr.95/2006 admite acţiunea civilă formulată de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe ……..şi obligă societatea de asigurare Sc Allianz Ţiriac Asigurări Sa, în calitate de parte responsabilă civilmente să plătească părţii civile Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe ……….suma de 46.12 lei reprezentând îngrijiri medicale acordate victimei decedate …., precum şi dobânda legală calculată la cursul de referinţă B.N.R., de la data cauzării prejudiciului şi până la data achitării efective.

În baza art. 397 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 1349 şi 1357-1358 C.civ. cu referire la art. 19 alin. 1 şi 25 alin. 1 C.proc.pen., raportat la art.320 alin.1 din Legea nr.95/2006 admite acţiunea civilă formulată de Serviciul de Ambulanţă Judeţean …. şi obligă societatea de asigurare Sc Allianz Ţiriac Asigurări Sa, în calitate de parte responsabilă civilmente să plătească părţii civile Serviciul de Ambulanţă Judeţean …. suma de 757 lei reprezentând transportul la spital a victimei decedate …..

În baza art. 404 alin. 4 lit. e C.proc.pen. cu referire la art. 398 C.proc.pen. şi art. 276 alin. 1, 2 C.proc.pen., admite în parte cererea formulată de către părţile civile …. și … şi obligă societatea de asigurare Sc Allianz Ţiriac Asigurări Sa, în calitate de parte responsabilă civilmente să plătească părţilor civile ….. și …., suma de 7500 lei pentru fiecare iar părții civile …… suma de 5000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate în cadrul prezentului proces penal atât în cursul judecăţii cât şi în cursul urmăririi penale.

În baza art. 404 alin. 4 lit. e C.proc.pen. cu referire la art. 398 şi art. 274 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 272 alin. 1 C.proc.pen., obligǎ pe inculpatul …. să plătească statului suma de 1600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, din care suma de 1000 lei reprezintǎ cheltuielile judiciare din timpul urmǎririi penale iar suma de 600 lei reprezintǎ cheltuielile judiciare din timpul fazei judecǎţii.

Ia act de faptul că atât inculpatul cât și părțile civile au fost asistați de apărători aleși.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea minutei către persoanele vătămate, părţi şi procuror, conform art. 410 alin. 1 C.proc.pen.

Pronunţată  în şedinţă publică, astăzi, 09.05.2018.

Preşedinte,

…..

Grefier ,

…….

Domenii speta

Spete similare