Anulare titlu proprietate

Deliberând asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. X/11.04.2018 pronunţată de Judecătoria Slatina în dosarul nr.X/311/2017 s-a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocate de pârâtele M V şi B M.

S-a respins, ca neîntemeiată, cererea având ca obiect „fond funciar”, formulată de reclamantul M C (CNP X), cu domiciliul în P, sat P, , jud. O, în contradictoriu cu pârâţii COMISIA JUDEŢEANĂ O PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în S, jud. O, COMISIA  LOCALĂ P PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în P, jud. O, M N, cu domiciliul în P, jud. O, M M (CNP X), cu domiciliul în P, jud. O, M C (CNP X), cu domiciliul în P, , jud. O, M G (CNP X), cu domiciliul în P,  jud. O, B M (CNP X), cu domiciliul în P, jud. O, M V (CNPX ), cu domiciliul în P, jud.  O şi M I (CNP X), cu domiciliul în

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr. X/311/2017, reclamantul M C, în contradictoriu cu pârâţii COMISIA JUDEŢEANĂ O PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, COMISIA  LOCALĂ P PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR, M N, M M, M C, M G, B M, O V şi M I, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

- anularea titlului de proprietate nr. X/79/15.12.2003 emis pe numele M V, pentru suprafaţa de 3600 mp. situata în T. 26 P.20  -  2884 mp. şi T 26, P 21-716 mp.  şi

- anularea titlului de proprietate emis pe numele defunctului M A N nr. X/45/30.04.2017 pentru moştenitorii acestuia pentru suprafaţa de 3600 mp situată în T. 29 P. 141 - 3000 mp. şi T 29, P 138 - 609 mp. şi înscrierea in acest TP a suprafeţei de 3600 mp. cu amplasamentul din TP. emis lui M V şi menţionat mai sus, respectiv T. 26 P.20 -2884 mp. şi T 26, P 21 - 716 mp.

În motivare, a arătat că în fapt, de pe urma defunctului M A. N s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 4,51 ha conform T.P. nr. X/45/30.04.2017.

Moştenitorii lui M A. N sunt următorii:

- reclamantul M C - fiu;

- pârâtul M N -fiu;

- pârâtul M M -fiu;

- M G - fiu decedat - cu moştenitori: pârâţii M C – fiu, B M - fiică, O V - fiică;

- M I - fiu decedat - cu moştenitor: pârâtul M I - fiu;

- M V - fiu decedat - cu moştenitori: pârâţii M C - fiu, M G - testamentar;

- M I - fiică decedată fără moştenitori.

Fratelui său, M V (decedat la 8.12.2003, cu moştenitorii pârâţii M C şi M G), i s-a dat prin constituirea dreptului de proprietate T.P. nr. X/79/15.12.2003  pentru 3600 mp. situat în intravilanul T. 26 P.20 - 2884 mp. şi T 26, P 21 -716 mp.

Întrucât amplasamentul dat lui M V (fratele său) i se cuvenea de fapt lui M A. N (tatăl lor) a solicitat de la Primărie lămuriri.

A obţinut ca justificare a eliberării titlului de proprietate pentru M V un contract de vânzare-cumpărare pentru cota indiviză de 1/2 din 3000 mp. (deci 1500 mp.) situată în Sola , Parcela 4, teren arabil cu vecini: N-P F, S-DE 1164, E-P F, V - M N, cu alte vecinătăţi decât în titlul eliberat acestuia (suprafaţă mai mică, vecinătăţi diferite).

În aceste condiţii, apreciază că M V nu avea dreptul la constituire pentru suprafaţa de 3600 mp. în tarlaua şi parcela respectivă, terenul menţionat cuvenindu-se reconstituit lui M A. N, fiind intravilan şi în această situaţie trebuia dat pe vechile amplasamente.

Tot în dovedirea temeiniciei cererii sale, în sensul că terenul din Titlul lui M V trebuia să figureze pe titlul lui M A. N,  a arătat că, din adeverinţa nr. X/25.10.1994 rezultă că el împreună cu M I şi M V (moştenitori ai lui M A. N), figurează în registrul cadastral şi cu suprafaţa de 730 mp. situata în cvartal, tarla 26. parcela 21 şi 21/1. Aşadar, suprafaţa respectivă nu este proprietatea exclusiva a lui M V.

De asemenea, a făcut precizarea că pârâţii M C şi M G sunt moştenitorii lui M V conform certificatului de legatar pe care îl anexează cererii.

Pentru aceste motive,  a solicitat admiterea cererii anulării T.P. M V, anularea T.P. M A. N pentru suprafaţa de 3609 mp. situată în T 29, P 138 - 609 mp. şi T 29, P 141 - 3000 mp. şi includerea în T.P. M A. N a suprafeţei de 3600 mp situată în T. 26 P.20 - 2884 mp. şi T 26, P 21 - 716 mp. din T.P. a lui M V cu obligarea intimatelor să elibereze un nou T.P. pentru M A. N care să cuprindă această suprafaţă.

În dovedire, a solicitat proba cu înscrisuri şi cele două Comisii intimate să înainteze la dosar actele care au stat la baza eliberării titlurilor de proprietate;

-T.P., CI. certificat de moştenitor, contract de vânzare-cumpărare, certificate de deces, registru agricol M A. N, certificat legatar.

În drept, invocă dispoz. Legii 18/91 rep., Legea nr. 169/1997 r.

Intimata COMISIA JUDEŢEANĂ O PENTRU APLICAREA LEGILOR FONDULUI FUNCIAR a depus întâmpinare prin care a învederat următoarele:

- Procedurile în cadrul restituirii fostelor proprietăţi sunt clar delimitate în sarcina celor 2 comisii de fond funciar (locală şi judeţeană) şi trebuie îndeplinite într-o ordine cronologică.

Astfel, conform prevederilor art.5 coroborate cu prevederile art.34 şi art.36 din H.G. nr.890/2005, Comisia Locală de Fond Funciar are atributul exclusiv de a întocmi actele premergătoare scrierii titlului de proprietate, de a stabili mărimea şi amplasamentul suprafeţei de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, de a propune alte amplasamente şi de a consemna în scris acceptul fostului proprietar sau al moştenitorilor acestuia pentru punerea in posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane. De asemenea, punerea în posesie, prin delimitare în teren, a persoanelor îndreptăţite să primească terenul, precum şi completarea fişelor de punere în posesie este tot atributul exclusiv al Comisiei Locale de Fond Funciar.

Potrivit prevederilor  art. 36 alin. 1 din H.G. nr. 890/2005:  „Pe baza documentaţiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie şi schiţele terenurilor, comisia judeţeană emite titlurile de proprietate conform  modelului prezentat în anexa nr.20".

Din analiza acestor prevederi legale reiese foarte clar faptul că pârâta Comisia JUDEŢEANĂ O nu are atribuţii legale privind întocmirea actelor premergătoare scrierii titlului de proprietate, ci doar emite aceste titluri pe baza actelor înaintate de fiecare comisie locală în parte.

Legea nr. 18/1991 a prevăzut o procedură administrativă prealabila obligatorie pe care persoanele îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate trebuiau să o urmeze. Potrivit prevederilor art.27 din H.G. nr.8901/2005:" (3) Persoanele nemulţumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale pot face, în termen de 10 zile de la afişare, contestaţie adresată comisiei judeţene (…). (6) Comisia judeţeană va analiza propunerile primite de la comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, privind modul de respectare a prevederilor legii în legătură cu stabilirea dreptului de proprietate, precum şi contestaţiile celor care s-au considerat nemulţumiţi de modul de stabilire a dreptului de proprietate de către comisia comunală, orăşenească sau municipală. (7) După analizare, comisia judeţeană, prin hotărâre, va soluţiona contestaţiile, va valida sau va invalida propunerile, în termen de 30 zile de la primire (…). (8) De la data comunicării sub semnătură persoanele nemulţumite pot face plângere împotriva hotărârii comisiei judeţene la judecătorie în termen de 30 de zile".

Or, se observa faptul că din niciuna din probele administrate la dosarul cauzei nu rezultă faptul că reclamantul ar fi formulat contestaţie împotriva propunerii comisiei locale, sau plângere împotriva hotărârii comisiei judeţene. De asemenea, reclamantul nu a contestat nici actele premergătoare eliberării titlului de proprietate.

În  drept,  întemeiază prezenta  pe  prevederile  H.G. nr.890/2005, Legii nr. 18/l991, republicată, modificată şi completată, Codului de procedură civilă.

Depune prezenta în 2 exemplare pentru a fi comunicată.

Pârâtele M V şi B M au depus întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii formulată de reclamantul M C, ca neîntemeiată.

Pe cale de excepţie, cu privire la primul capăt de cerere formulat de reclamant, respectiv anularea titlului de proprietate nr. X/79/15.12.2003 emis pe numele M V, consideră că nu au calitate procesuală.

În ceea ce priveşte ce de-al doilea capăt de cerere al reclamantului consideră că titlul de proprietate nr. X/05.10.2000, emis pentru moştenitorii defunctului M A. N, corespunde cu realitatea.

Mai mult, reclamantul nu a făcut dovadă că ar fi contestat în termen acest titlu de proprietate, aşa cum prevăd dispoziţiile Legii Fondului Funciar nr. 18/1991 R, ale Legii 1/2000 şi ale Legii 169/1997.

În susţinerea celor mai sus prezentate, înţeleg să se folosească de orice alte mijloace de probe a căror necesitate ar reieşi din dezbateri.

În conformitate cu prevederile art. 411 al. 1, pct. 2 din Codul de procedură civilă solicită judecarea cauzei şi în lipsă.

Pârâţii M C şi M G au depus întâmpinare, solicitând respingerea acţiunii formulată de reclamantul M C, ca neîntemeiată.

Cu privire la primul capăt de cerere formulat de reclamant, respectiv anularea titlului de proprietate nr. X/79/15.12.2003 emis pe numele M V, în suprafaţă de 3600 de m.p arată că este neîntemeiat, întrucât titlul de proprietate sus-menţionat reflectă realitatea, iar reclamantul nu a făcut dovada contestării acestuia aşa cum prevăd dispoziţiile Legii 169/1997, ale Legii 1/2000 şi le Legii 247/2005.

Menţionează că au intrat în posesia suprafeţei de 3600 m.p, ulterior, în baza:

- Testamentelor nr. 5425 şi 5426 din 19.11.2003 lăsate de testatorii M

V şi M E;

- Contractului de vânzare-cumpărare încheiat între M E şi pârâţii M C şi M G, autentificat sub nr.X/26.02.2004.

- Certificatului de legatar nr. X/06.02.2004.

In ceea ce priveşte cel de-al doilea capăt de cerere formulat de reclamant, consideră ca este, de asemenea, neîntemeiat, întrucât titlul de proprietate nr. X/05.10.2000, pentru moştenitorii defunctului M A. N reflectă realitatea, iar reclamantul nu a făcut dovada contestării acestuia în termen, aşa cum prevăd dispoziţiilor de mai sus menţionate.În susţinerea celor mai sus prezentate înţeleg să se folosească de orice alte mijloace de probe a căror necesitate ar reieşi din dezbateri.

In conformitate cu prevederile art. 411 al. 3, pct. 2 din Codul de procedură civilă solicită judecarea cauzei şi în lipsă. Anexează în xerocopie înscrisuri.

Pârâta Comisia Locală P pentru Aplicarea Legilor Fondului Funciar a depus întâmpinare la cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul M C, solicitând instanţei să constate ca aceasta este neîntemeiata si sa o respingă.

In fapt, Comisia Locală P pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a aprobat, în baza Legii nr. 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate pentru moştenitorii autorului M N, respectiv: M I, M I, M G, M N, M V, M C, M M, P M, E F, pentru suprafaţa de 4,51 ha  cu care acesta figura înscris in registru agricol din perioada 1959-1962. Aceştia au fost înscrisi in anexa nr. 3 si in urma validării de către comisia judeţeană a fost emis titlul de proprietate nr. X/45. Pe terenul cu suprafaţa de 3600 mp situat in T 29, P 141-3000 mp si P 138 -609 mp, cu privire la care reclamantul solicita anularea titlului de proprietate, se afla casa si anexelor gospodăreşti deţinute de unul dintre moştenitorii autorului M N, respectiv M N.

In ceea ce priveşte titlul de proprietate nr. X/79 eliberat pe numele proprietarului M V, acesta a fost emis ca urmare a aprobării de către comisia locala pentru fond funciar a constituirii dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 0,3600 ha teren intravilan aferent casei si anexelor gospodăreşti, respectiv curtea si gradina din jurul acestora, teren cu care acesta figura înscris in cadastru funciar general - registrul posesorilor.

Menţionează ca nu au fost înregistrate contestaţii cu privire la reconstituirea si respectiv constituirea dreptului de proprietate, in termenul prevăzut de Legea fondului funciar.

Anexează in copie: Registru agricol din perioada 1959-1962 pentru autorul M N; Anexa 3- Tabel nominal cu moştenitorii cooperatorilor decedaţi, care solicită în scris stabilirea dreptului de proprietate; Fisa cu date pentru completarea titlului de proprietate pentru moştenitorii autorului M N; Cadastru funciar general - registru posesorilor in care figurează posesorul M V; Fisa cu date pentru completarea titlului de proprietate pentru M V;

Reclamantul M C a depus răspuns la întâmpinarea depusă de Comisia Locală P pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, arătând că înţelege să menţină solicitările din cererea de chemare în judecată iar cu privire la aspectul contestării modalităţii de reconstituire şi constituirea dreptului de proprietate arată că, în permanenţă, a contestat, atât verbal, cât şi scris cele două titluri de proprietate, însă nu a primit niciun răspuns şi pe de altă parte în cauză este vorba de nulitate absolută a celor două titluri contestate, astfel că, în opinia sa, nu poate fi vorba de respectarea unui termen sau a unei proceduri prealabile.

Reclamantul M C a depus răspuns la întâmpinarea depusă de Comisia JUDEŢEANĂ O pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, arătând că înţelege menţină solicitările din cererea de chemare în judecată, iar cu privire la aspectul necontestării modalităţii de reconstituire şi constituirea dreptului de proprietate arată că în permanenţă a contestat, atât verbal cât şi în scris cele două titluri de proprietate, însă nu a primit niciun răspuns şi pe de altă parte în cauză este vorba de nulitate absolută a celor două titluri contestate astfel că în opinia sa nu poate fi vorba de respectarea unui termen sau a unei proceduri prealabile.

Faţă de susţinerile din întâmpinare, mai arată că a formulat cererea de chemare în judecată şi împotriva acestei intimate întrucât aceasta este parte în procesul de constituire şi reconstituire a dreptului de proprietate, pentru opozabilitatea hotărârii şi pentru a fi obligată la eliberarea titlurilor de proprietate legale şi temeinice aşa cum a solicitat.

Reclamantul M C a depus răspuns la întâmpinarea depusă de pârâtele M M şi B M arătând că înţelege să-şi menţină solicitările din cererea de chemare în judecată, iar cu privire la aspectul necontestării modalităţii de reconstituire şi constituirea dreptului de proprietate arată că în permanenţă a contestat, atât verbal, cât şi în scris cele două titluri de proprietate, însă nu a primit niciun răspuns şi pe de altă parte în cauză este vorba de nulitate absolută a celor două titluri contestate, astfel că în opinia sa nu poate fi vorba de respectarea unui termen sau a unei proceduri prealabile.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale invocată de către pârâte solicită respingerea acesteia, întrucât din cererea de chemare în judecată rezultă că, în mod evident, a înţeles să formuleze cererea împotriva celor două pârâte doar în calitate de moştenitoare ale defunctului M A. N şi cu privire la titlul de proprietate eliberat de pe urma acestuia.

Reclamantul M C a depus răspuns la întâmpinarea depusă de pârâţii M C şi M G, arătând că înţelege să-şi menţină solicitările din cererea de chemare în judecată cu privire  la aspectul  necontestării  modalităţii de reconstituire şi constituirea dreptului de proprietate arată că în permanenţă a contestat atât verbal cât şi în scris cele două titluri de proprietate, însă nu am primit niciun răspuns şi pe de altă parte în cauză este vorba de nulitate absolută a celor două titluri contestate astfel că în opinia sa nu poate fi vorba de respectarea unui termen sau a unei proceduri prealabile.

În ce-i priveşte pe aceşti pârâţi, precizează că ei au reacţionat întotdeauna cu rea credinţă, întrucât cu ocazia dezbaterii succesiunii de pe urma defunctului M V, au declarat în mod neadevărat că acesta nu mai are alţi moştenitori, deşi a decedat fără a avea descendenţi gr.I.

De asemenea, au ştiut şi că fratele său defunctul M V înainte de a le face lor testamentul îi vânduse suprafaţa de teren din de proprietate, însă, aflând acest lucru şi profitând de faptul că starea sănătate a defunctului era precară, nu l-au lăsat să se ocupe de autentificarea actelor de vânzare-cumpărare către reclamant, astfel că acesta a decedat până să facă actele.

In cursul cercetării judecătoreşti a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând materialul probator administrat, instanţa de fond a constatat şi reţinut următoarele:

Instanţa a analizat cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor M V şi B M, reţinând următoarele:

Una din condiţiile necesare pentru a fi parte într-un proces civil este existenţa calităţii  procesuale pasive.

Calitatea procesuală, potrivit art.36 C.pr.civ., presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum şi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă).

Potrivit dispoziţiilor art.9 şi art.194 lit. c C.pr.civ. reclamantul are obligaţia de a preciza prin cererea de chemare în judecată, obiectul cererii sale şi motivarea în fapt şi în drept a acesteia.

Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că reclamantului îi incumbă obligaţia de-a clarifica cadrul procesual, atât în raport de obiectul cererii, cât şi de persoanele ce urmează a fi chemate în judecată, stabilind astfel, atât calitatea sa procesuală, cât şi calitatea procesuală a pârâtului.

Având în vedere că pârâtele M V şi B M sunt moştenitoarele lui M G înscris pe titlul de proprietate nr. X/45 emis iniţial la data de 05.10.2000, moştenitor al autorului M N, s-a reţinut că acestea au calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.

Prin urmare, instanţa a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor M V şi B M ca neîntemeiată, reţinând că acestea au calitate procesuală pasivă în raport cu obiectul cauzei deduse judecăţii.

Pe fondul cauzei, raportat la temeiul de drept al cererii de chemare în judecată instanţa a reţinut prevederile art. III din Lg. 169/1997. De asemenea, a reţinut disp. art.6 şi art. 12 din Lg. 1/2000.

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. 1 şi 2 din Lg. 18/1991, (1) Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.(2) De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite iar art. 11 alin 1 din acelaşi act normativ stabileşte că „Suprafaţa adusă în cooperativa agricolă de producţie este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori”.

Potrivit art. 8 al.1 şi 2 din Legea 18/1991 rep. stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor se face în condiţiile stabilite de prezenta lege, de ea beneficiază persoanele care s-au înscris în CAP-uri, moştenitorii acestora precum şi alte categorii de persoane prevăzute de lege, parcurgând o procedură care debuta cu adresarea cererii de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate .

Potrivit art.1 din Lg. 1/2000 Persoanelor fizice şi persoanelor juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi pentru terenurile forestiere, în termen legal, li se reconstituie dreptul de proprietate în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Dispoziţiile acestei legi se aplică şi în cazul restituirii construcţiilor accesorii terenurilor agricole şi silvice.

Potrivit art.11 al. 3 din Lg. 18/1990, stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere pe baza situaţiei terenurilor deţinute de CAP la 01.01.1990, a celor înscrise în sistemul cadastral general în registrul agricol al localităţii.

În speţă, reclamantul a solicitat prin cererea înregistrată cu numărul X/18.03.1991, fila 116, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 4,52 ha, teren pe care autorul său M N l-ar fi deţinut înainte de înscriere în fosta cooperativă agricolă de producţie.

Din copia registrului agricol rezultă că autorul M N a figurat cu poziţie de rol în registrul agricol aferent anilor 1959, 1960 şi 1961 cu suprafaţa de 4,51 ha.

În urma cererii depuse de reclamant a fost emisă fişa cu date pentru emiterea titlului de proprietate, fila 121, pentru suprafaţa de 4,51 ha teren agricol extravilan şi teren intravilan.

Procedura de reconstituire a dreptului de proprietate a fost finalizată prin emiterea la 30.04.2014 a titlului de proprietate nr. X/45 emis iniţial la  data de 05.10.2000, filele 5.

Raportat la respectarea procedurii administrative jurisdicţionale derogatorii si obligatorii specifice materiei fondului funciar:

 Instanta de fond a reţinut ca dreptul de proprietate se reconstituie în mod legal,  prin parcurgerea procedurii prealabile administrativ jurisdictionale prevăzute de Legea nr. 1/200 cu raportarea specifică ,aşa cum am arătat mai sus, la prevederile18/1991, care in esenţa presupune:

1. formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, care echivaleza juridic cu acceptarea succesiunii in cazul autorului de rol defunct; ceea ce reclamanta a realizat prin cererea inregistrată sub nr. X/18.03.1991,

 2. admiterea reconstituirii dreptului de proprietate, prin înscriere in Anexe, de catre comisia locală de fond funciar; admitere care a operat pentru autorul reclamantului prin înscrierea în anexa 3 la HG 131/1991, f. 117.

3. depunerea unei contestaţii împotriva hotărârii de înscriere în anexe a comisiei locale de fond funciar, ceea ce reclamantul nu a probat in cazul său .

 4. validarea dreptului de proprietate, prin hotărâre a comisiei judeţene de fond funciar, ceea ce rezulta indubitabil din emiterea hotărârii nr. X/08 iulie 1991, fila 118,

5. emiterea titlului de proprietate.

Mai mult, instanta de fond a reţinut ca  reclamantul nu a făcut dovada ca s-ar fi adresat cu contestaţie, la comisia judeţeana de fond funciar sau cu plângere la instanţa de judecata, împotriva vreunui refuz al comisiilor administrativ - jurisdicţionale de fond funciar,  referitor la emiterea unui act prealabil reconstituirii pe numele autorului sau.

Aceasta, in condiţiile in care tatăl reclamantului a figurat ca beneficiar al reconstituirii dreptului de proprietate in Anexa 3 la HG 131/1991, act prealabil reconstiturii dreptului de proprietate.

Raportat la cele anterior menţionate, se retine ca reclamantul nu a contestat actele primare de reconstituire a dreptului de proprietate emise tatălui său, desi procedura este obligatorie, fiind instituita de art. 12 din Lg. 1/2000.

În condiţiile în care a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafaţă de teren cu care autorul reclamantului a figurat în registrul agricol, nu există situaţii de nulitate a titlului de proprietate, faţă de temeiul de drept invocat şi nu au fost formulate contestaţii în termenele prevăzute de lege cu privire la faptul că autorul reclamantului ar fi figurat cu alte suprafeţe de teren la care avea dreptul la reconstituire,  pentru a dispune reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamantului pentru altă suprafaţă de teren.

În plus, reclamantul nu a dovedit că amplasamentul solicitat pentru suprafaţa de 3600 mp, situata în T. 26 P.20  -  2884 mp. şi T 26, P 21-716 mp, s-ar fi cuvenit a fi reconstituit autorului său. Schimbarea amplasamentului unei suprafeţe de teren din cele menţionate în titlul de proprietate presupune probarea temeiniciei acesteia, nefiind suficientă o simplă susţinere din partea reclamantului.

În ceea ce priveşte titlul de proprietate nr. X/79/15.12.2003  emis pe numele M V se reţine că acesta figurează înscris în registrul special de cereri conform Legii 18/1991 la poziţia 1679, fila 108.

Acesta a figurat ca beneficiar al reconstituirii dreptului de proprietate in Anexa 2B supliment, cu membrii cooperatori care au adus pâmânt în CAP sub 0,5 ha de persoană îndreptăţită soţ-soţie şi cu cooperatorii care nu au adus pâmânt în cooperativă şi care solicită în scris stabilirea dreptului de proprietate, act prealabil reconstiturii dreptului de proprietate, fila 109.

Validarea dreptului de proprietate a acestuia s-a făcut prin Hotărârea Comisiei Judeţene de Fond Funciar nr. X/09.12.2002, fila 110.

În urma cererii depuse de M V a fost emisă fişa cu date pentru emiterea titlului de proprietate, fila 112, pentru suprafaţa 0,3600 ha teren intravilan.

Având în vedere că au fost respectate etapele emiterii titlului de proprietate şi că nu s-a probat niciun motiv de nulitate a acestuia, instanţa de fond a apreciat cererea reclamantului ca fiind neîntemeiată.

Pentru motivele enunţate instanţa a respins cererea având ca obiect „fond funciar„ formulată de reclamantul M C.

Împotriva sentinţei a declarat apel, la data de 03.07.2018, reclamantul M C, considerând-o netemeinică şi neîntemeiată, întrucât instanţa de fond  a motivat respingerea acţiunii sale, arătând că a primit cât a solicitat.

A menţionat că instanţa de fond nu a avut în vedere că dreptul de proprietate pe vechiul amplasament pentru terenurile intravilane nu a fost reconstituit.

De asemenea, a arătat  că înscrierea pe o listă anexă a lui M V de către comisia locală nu justifică faptul că era îndreptăţit să i se reconstituie suprafeţele din titlul de proprietate, întrucât acesta nu a figurat niciodată în registrele agricole cu o suprafaţă de teren, singurele persoane care au fost menţionate în registrul agricol fiind părinţii, M N şi M Ca, care au intrat în CAP cu terenul reţinut.

De altfel, M V nu a fost membru cooperator şi nici nu putea fi, întrucât a fost stabilit în municipiul Bucureşti în anul 1952, unde a locuit până la data decesului, revenind în domiciliul părinţilor după 1992 şi nici nu a făcut vreo cerere de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate.

Mai mult, în registrul agricol pe anul 1959 (fila 113), M V nu mai figura ca  membru al famIi, pentru că era deja cu domiciliul stabilit în municipiul Bucureşti, iar faptul că după pensionare a revenit în gospodăria părintească, unde cu acceptul părinţilor, şi-a construit o casă, nu a devenit şi proprietarul terenului, ci, cel mult, a dobândit un drept de superficie.

Astfel, reconstituirea suprafeţelor de teren s-a făcut în mod ilegal, întrucât trebuiau trecute în titlul de proprietate a lui M N, respectându-se vechile amplasamente şi nu atribuirea unor terenuri în alte locaţii.

Faptul că li s-a reconstituit întreaga suprafaţă solicitată, nu constituie motiv de respingere a acţiunii, ci instanţa trebuia să lămurească dacă M V era îndreptăţit să primească acele suprafeţe de teren, conform criteriilor enumerate de instanţa de fond, în considerente, respectiv: M V nu a fost membru cooperator, nu a devenit proprietar al terenurilor nici înainte de CAP şi nici după CAP, nu a făcut o cerere de reconstituire în acest sens.

A menţionat în motivele de apel că toate terenurile figurează în registrul agricol la M N, iar instanţa de fond nu justifică cum a fost posibil ca terenurile să fie reconstituite lui M V, nefiind vorba de un transfer de proprietate de la M N la M V.

A solicitat instanţei de apel să aibă în vedere adeverinţa nr.X/25.10.1994 eliberată de Consiliul Local al comunei P pe numele lui M I, M C şi M V pentru suprafaţa de 723 mp, ce se regăseşte în titlul de proprietate nr.X/45/2000 şi se regăseşte şi în titlul de proprietate al lui M V nr.X/79/2003; sentinţa civilă nr.X/1989 a Judecătoriei Slatina prin care se stabileşte hotarul dintre proprietatea sa şi a lui M V, suprafeţele de teren fiind delimitate printr-o cercetare la faţa locului, unde au fost indicate dimensiunile proprietăţilor; titlul de proprietate nr.X/30/1995 eliberat pe numele lui A D, din care rezultă că este vecin cu o suprafaţă de 3000 mp, iniţial având 5000 mp, 2000 mp fiind vânduţi tatălui său în anul 1957, suprafaţă trecută în titlul lui M V nr.X/79/2003.

Pentru toate aceste motive, a solicitat admiterea apelului cum a fost formulat, desfiinţarea sentinţei atacate şi, pe fond, să se dispună admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.

Apelantul a depus la dosar concluzii scrise prin care a reluat şi dezvoltat aspectele anterior susţinute.

Tribunalul a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar.

Analizând sentinţa apelată  în raport cu actele dosarului şi dispoz. art 476 şi urm. din noul cod de procedură civilă, Tribunalul constată că apelul este nefondat, pentru următoarele considerente:

Apelantul – reclamant a susţinut, prin cererea de apel, că prima instanţă nu a avut în vedere că dreptul de proprietate pentru terenurile intravilane nu a fost reconstituit pe vechiul amplasament şi că înscrierea pe o listă anexă a lui M V de către Comisia locală nu justifică faptul că era îndreptăţit să i se reconstituie suprafeţele din titlul de proprietate, întrucât acesta nu a figurat niciodată în registrele agricole cu o suprafaţă de teren, singurele persoane care au fost menţionate în registrul agricol fiind părinţii M N şi M Ca, care au intrat în CAP cu terenul reţinut.

Întrucât reclamantul a solicitat anularea Titlului de proprietate nr. X/45/30.04.2017, precum şi a Titlului de proprietate nr. X/79/15.12.2003, se au în vedere prevederile art. III din Lg. 169/1997, invocate de reclamant şi reţinute de prima instanţă, dispoziţii conform cărora:

,, Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi ale prezentei legi:a) actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt: (i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producţie sau la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri; (ii) actele de reconstituire şi constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari, solicitate de către aceştia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 şi a prezentei legi, precum şi actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop”

1. Cu privire la anularea Titlului de proprietate nr. X/45/30.04.2017, emis iniţial la data de 05.10.2000, pe numele moştenitorilor defunctului M A N, între care este menţionat şi reclamantul M C, fiind reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa totală de 4 ha şi 5100 mp, criticile formulate în apel sunt nefondate.

Aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, dreptul de proprietate se reconstituie în mod legal,  prin parcurgerea procedurii prealabile administrativ jurisdictionale prevăzute de Legea nr. 1/2000 cu raportarea la prevederile Legii nr. 18/1991, temei de drept invocat de prima instanţă şi care nu a fost criticat de apelant. Această procedură implică şi depunerea unei contestaţii împotriva hotărârii de înscriere în anexe a comisiei locale de fond funciar, în cazul în care reclamantul ar fi fost nemulţumit de soluţiile date de comisia locală, inclusiv cu privire la faptul că dreptul de proprietate nu a fost reconstituit pe vechiul amplasament pentru terenurile intravilane.

Dispoziţiile Legii nr. 1/2000 se aplică, potrivit prev. art. 1 din aceasta lege, doar în cazurile de reconstituire a dreptului de proprietate, fiind exclusă aplicarea sa în cazurile de constituire a dreptului de proprietate, pentru aceste din urmă cazuri fiind aplicabile dispoziţiile Legii nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, după caz. Principiul reconstituirii dreptului de proprietate pe fostul amplasament şi-a găsit o reglementare expresis verbis de-abia odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2000. Refuzul reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, dacă acesta era liber sau dacă nu existau alte excepţii prevăzute de lege, este cenzurabil pe calea plângerii formulate împotriva hotărârii de validare pe alt amplasament sau de validare pe anexele de despăgubiri (Viorel Terzea, Legile fondului funciar. Comentarii şi explicaţii,Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2009, f. 512-513).

 Or, reclamantul nu a contestat actele primare de reconstituire a dreptului de proprietate emise tatălui său, desi procedura este obligatorie, fiind instituita de art. 12 din Legea. 1/11.01.2000, conform căruia:

„Art. 12 - (1) Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale din unităţile administrativ-teritoriale pe care se află terenurile, împreună cu oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară vor delimita terenurile solicitate pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane, sau în sole situate în vecinătatea localităţilor, acceptate de foştii proprietari, cu asigurarea accesului la lucrările de hidroamelioraţii, acolo unde ele există (…).

 (4) Procesul-verbal de delimitare împreună cu hotărârea comisiei locale vor fi supuse spre validare comisiei judeţene, care este obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile de la primirea acestuia.

(5) Hotărârea comisiei judeţene şi, respectiv, procesul-verbal de delimitare şi planul de situaţie vor fi transmise societăţilor comerciale, institutelor şi staţiunilor de cercetare şi producţie agricolă, regiilor autonome şi societăţilor naţionale cu profil agricol, precum şi comisiilor locale, pentru a fi luate în considerare la întocmirea documentaţiei necesare la stabilirea amplasamentelor potrivit legii, la punerea în posesie a titularilor, precum şi la eliberarea titlurilor de proprietate.

(6) Împotriva hotărârii comisiei judeţene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(7) Operaţiunile prevăzute la alin. (5), inclusiv emiterea titlurilor de proprietate, se vor efectua în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

În cauza dedusă judecăţii, deşi exista posibilitatea contestării actelor premergătoare, acestea nu au fost contestate, iar procedura judiciară reglementată de textele de lege amintite anterior este o procedură specială şi derogatorie de la dreptul comun în materie. În practica judiciară s-a decis că plângerea prevăzută de textul legal menţionat este o procedură specială, iar persoanele îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate trebuie să respecte întocmai succesiunea etapelor ei şi să conteste în condiţiile precis determinate de lege. Aceste etape premergătoare emiterii titlului de proprietate au ca obiect stabilirea întinderii dreptului de proprietate şi a amplasamentului terenului atribuit.

Astfel, cu privire la Titlul de proprietate nr. X/45/30.04.2017, emis pe numele moştenitorilor defunctului M A N, pentru suprafaţa de 3600 mp situată în T. 29 P.141 - 3000 mp. şi T 29, P 138 - 609 mp. (f. 5 ds. fond),  reclamantul nu a făcut dovada ca s-ar fi adresat cu contestaţie, la comisia judeţeana de fond funciar sau cu plângere la instanţa de judecata împotriva vreunui refuz al comisiilor administrativ - jurisdicţionale de fond funciar,  referitor la emiterea unui act prealabil reconstituirii pe numele autorului sau cu privire la faptul că dreptul de proprietate pentru terenurile intravilane nu a fost reconstituit pe vechiul amplasament

Aceasta, în condiţiile în care tatăl reclamantului a figurat ca beneficiar al reconstituirii dreptului de proprietate în Anexa 3 la HG 131/1991, act prealabil reconstiturii dreptului de proprietate şi în condiţiile în care a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru întreaga suprafaţă de teren cu care autorul reclamantului a figurat în registrul agricol.

Apelantul – reclamant a arătat că, în permanenţă, a contestat, atât verbal cât şi în scris cele două titluri de proprietate, însă nu a primit niciun răspuns.

Tribunalul are în vedere că, raportat la prev. art. 249 din Noul Cod procedură civilă, cel care face o susţinere în faţa instanţei trebuie să o dovedească. Prin urmare apelantul - reclamant are sarcina probei susţinerilor sale, însă nu a depus la dosar dovezi privind contestaţiile la care face referire. Nu a depus nici măcar dovada unui demers, iar Comisia Locală  a depus la dosar toate actele solicitate de instanţa de fond.

Faţă de prevederile legale menţionate mai sus, chiar dacă se invocă nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. X/45/30.04.2017, întrucât titlul este emis pe moştenitorilor defunctului M A N, inclusiv al reclamantului M C, acesta avea posibilitatea contestării actelor premergătoare, procedură specială şi derogatorie de la dreptul comun în materie, în care trebuie respectate etapele şi termenele de contestare. Or, reclamantul nu a contestat aceste acte, astfel încât nu sunt întemeiate susţinerile sale în sensul că, fiind vorba de nulitate absolută a titlului contestat, nu poate fi vorba de respectarea unui termen sau a unei proceduri prealabile.

2. În ceea ce priveşte anularea Titlului de proprietate nr. X/79/15.12.2003, emis pe numele lui M V, căruia i s-a constituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 3600 mp. situata în T. 26 P.20  -  2884 mp. şi T 26, P 21-716 mp (f. 6 ds. fond), apelul este, de asemenea, nefondat.

Potrivit prevederilor art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997 nulitatea absolută poate fi invocată şi de alte persoane care justifică un interes legitim, iar astfel de persoane sunt acelea care au fost prejudiciate prin actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate. În practica judiciară s-a decis că fostul proprietar poate solicita, în condiţiile art. III din Legea nr. 169/1997, nulitatea absolută a titlului de proprietate care a fost emis, în mod abuziv altor persoane, pe amplasamentul solicitat de fostul proprietar. În această situaţie, nemulţumit că nu s-a reconstituit dreptul de proprietate pe amplasamentul solicitat, fostul proprietar trebuia să formuleze plângere, conform art. 53 din Legea nr. 18/1991 sau conform art. 12 din Legea. 1/11.01.2000. În cursul soluţionării acestei plângeri sau pe cale separată putea invoca nulitatea absolută a titlului de proprietate emis în mod abuziv, pe numele altor persoane pe amplasamentul solicitat de fostul proprietar. Dacă nulitatea absolută nu a fost astfel invocată, atunci fostul proprietar este decăzut din dreptul de a cere constatarea nulităţii absolute a titlului de proprietate emis în favoarea terţului, întrucât interesul său nu mai este actual (a se vedea în acest sens, Viorel Terzea, Legile fondului funciar. Comentarii şi explicaţii,Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2009,f. 474 – 475).

În cauza de faţă, aşa cum s-a arătat mai sus, reclamantul nu a contestat actele premergătoare emiterii Titlului de proprietate nr. X/45/30.04.2017 cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, astfel încât nu mai are nici un interes actual pentru invocarea nulităţii absolute a Titlului de proprietate nr. X/79/15.12.2003, emis pe numele altei persoane, anume pentru M V, întrucât constatarea nulităţii actelor de constituire în favoarea acestuia din urmă nu ar putea produce nici un folos material reclamantului care nu a înţeles să urmeze procedura specială de contestare prevăzută de art. 12 din Legea. 1/11.01.2000.

Prima instanţă a analizat, însă, pe fond criticile reclamantului, astfel că tribunalul va verifica această soluţie, raportat  şi la criticile din apel.

Astfel, s-a reţinut că M V figurează înscris în registrul special de cereri conform Legii 18/1991 la poziţia 1679 (fila 108 ds.) şi a figurat ca beneficiar al constituirii dreptului de proprietate in Anexa 2B supliment, cu membrii cooperatori care au adus pământ în CAP sub 0,5 ha de persoană îndreptăţită soţ-soţie şi cu cooperatorii care nu au adus pământ în cooperativă şi care solicită în scris stabilirea dreptului de proprietate, act prealabil reconstiturii dreptului de proprietate (fila 109 ds. fond). Validarea dreptului de proprietate a acestuia s-a făcut prin Hotărârea Comisiei Judeţene de Fond Funciar nr. X/09.12.2002 (fila 110 ds.). În urma cererii depuse de M V a fost emisă fişa cu date pentru emiterea titlului de proprietate, fila 112, pentru suprafaţa 0,3600 ha teren intravilan.

Aşa cum a reţinut şi prima instanţă, tribunalul constată că au fost respectate etapele emiterii titlului de proprietate şi nu s-a probat niciun motiv de nulitate a acestuia.

Tribunalul are în vedere motivele de fapt şi de drept invocate în faţa primei instanţe şi analizate ca atare în sentinţa atacată. Astfel, motivul principal de anulare a Titlului de proprietate nr. X/79/15.12.2003 a fost acela că amplasamentul dat fratelui reclamantului, numitul M V, i se cuvenea de fapt lui M A. N, tatăl lor.

Nu s-au invocat în faţa instanţei de fond motivele arătate în cererea de apel referitoare la faptul că M V nu justifică faptul că era îndreptăţit să i se reconstituie suprafeţele din titlul de proprietate, întrucât acesta nu a figurat niciodată în registrele agricole cu o suprafaţă de teren, singurele persoane care au fost menţionate în registrul agricol fiind părinţii, M N şi M Ca, care au intrat în CAP cu terenul reţinut. A arătat că M V nu a fost membru cooperator şi nici nu putea fi, întrucât a fost stabilit în municipiul Bucureşti în anul 1952, unde a locuit până la data decesului, revenind în domiciliul părinţilor după 1992 şi nici nu a făcut vreo cerere de constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate.

Potrivit prevederilor art. 478 alin. 2 Cpc, părţile nu se vor putea folosi în faţa instanţei de apel de alte motive decât cele invocate la prima instanţă sau arătate în motivarea apelului. Prin motivele noi invocate prin exercitarea apelului trebuie să se respecte limitele judecăţii derulate în faţa primei instanţe.

Or, la prima instanţă fond nu au fost invocate motivele arătate mai sus referitoare la calitatea numitului M V de persoană îndreptăţită la constituirea dreptului de proprietate, astfel încât aceste motive nu pot fi invocate direct în apel. Tribunalul constată, totuşi, că în actele premergătoare depuse în dosarul de fond, anume în Anexa 2B supliment, se face referire la membrii cooperatori care au adus pământ în CAP sub 0,5 ha de persoană îndreptăţită soţ-soţie şi la cooperatorii care nu au adus pământ în cooperativă şi care solicită în scris stabilirea dreptului de proprietate, fiind menţionat numitul M V la poziţia nr. 88, iar reclamantul nu a criticat menţiunile ulterior depunerii actelor la data de 21.02.2018 şi nici nu a dovedit contrariul acestor menţiuni prin probele propuse atât la fond, cât şi în apel.

Astfel, procedând la propriul examen al probelor administrate raportat la dispoziţiile legale incidente, tribunalul  constată că susţinerile  apelantului-reclamant nu au fundament juridic.

Faţă de aceste considerente, în conformitate cu disp. art. 480 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, neexistând motive temeinice pentru modificarea hotărârii primei instanţe în sensul pretins de apelantul reclamant, se va respinge apelul formulat, ca nefondat, cu consecinţa păstrării ca legală şi temeinică a hotărârii atacate.

Data publicarii pe portal:15.03.2019

Domenii speta

Spete similare