Inversare loturi

Asupra apelului civil de faţă;

Prin sentinţa civilă nr. X/16.10.2017, pronunţată de Judecătoria Slatina, în dosar nr. X/311/2015, s-a admis cererea  de chemare în judecată formulată de reclamantul N A L, în contradictoriu cu pârâţii N F A şi N M.

S-a constatat deschisă succesiunea autorului N N, decedat la data de 01.07.2013, cu ultimul domiciliu în comuna C, jud. O.

S-a constatat calitatea de moştenitori legali, în urma decesului autorului N N, a lui: N A L, în calitate de fiu, cu o cotă de 1/2 din masa succesorală, N F A, în calitate de fiu, cu o cotă de 1/2 din masa succesorală.

S-a constatat că pârâta N M  este străină  de moştenire prin neacceptare.

S-a constatat ca masa succesorala rămasă de pe urma defunctului N N se compune din următoarele bunuri:

- cota de ½  din construcţiile: casa de locuit, edificată din lemn in anul 1968, acoperită cu ţiglă,  anexă din lemn, acoperită cu tablă, garaj construit din calupi de beton , acoperit cu ţiglă şi grajd construit din beton, situate în com. C, sat L V, având următoarele vecinătăţi: N-D C.D-tru, S-U F.M.,V- Dj 546, E-P F.D-tru.

Suprafaţa de 20.700 mp. teren situată în satul L V, com. C, menţionată în TdP NR.X/58 emis la data de 07.02.2002:

-1784 mp teren intravilan curti-constructii si arabil, situat in comuna C, sat L V, in T 85, P 57 si 56, Jud. O, cu vecini: N - D C. D; E - P D; S - U F. M; V — DJ 546;

-600 mp teren arabil extravilan in T 22/4, P 54 cu vecinătăţi: N - De 271/4; S - T 22/5; E - N V; V - U I. FI.;

-190 mp teren arabil extravilan in T 77/4, P 29, cu vecinătăţi: N – P D; S - T M. C-tin; E - De 1213/3; V - Vh 30

-1057 mp teren extravilan cu vie in T 77/4, P 30, cu vecinătăţi: N – P F. D-tru; S - T M. C-tin; E - A 29; V - A 31

-118 mp teren arabil extravilan in T 77/4, P 31 , cu vecinătăţi: N – P D-tru; S - T M. C-tin; E - Vh 30; V - De 1256

-2121 mp teren arabil extravilan in T 75, P 25, cu vecinătăţi: N - De 1174; S - De 1175; E - N G. I; V - N G. F1.;

-3600 mp teren arabil extravilan in T 74/4, P 14, cu vecinătăţi: N – De 1172/3; S - De 1174; E - U Gh.; V - D C-tin.

-11230 mp teren arabil extravilan in T 63/2, P 97, cu vecinătăţi: N – De 1105; S - T 69-70/2; E - De 1115, V - G C-tin.

S-a dispus sistarea stării de indiviziune în care se află părţile, prin formarea şi atribuirea de loturi, după cum urmează:

Lotul nr. 1 în valoare de 53.359 lei s-a atribuit reclamantului N A L şi cuprinde:  cota de ½  din construcţiile: casa de locuit, edificată din lemn in anul 1968, acoperită cu ţiglă,  anexă din lemn, acoperită cu tablă, garaj construit din calupi de beton , acoperit cu ţiglă şi grajd construit din beton, situate în com. C, sat L V, având următoarele vecinătăţi: N-D C.D-tru, S-U F.M.,V- Dj 546, E-P F.D-tru.

- 1784 mp teren intravilan curti-constructii si arabil, situat in comuna C, sat L V, in T 85, P 57 si 56, Jud. O, cu vecini: N - D C. D; E - P D; S - U F. M; V — DJ 546.

Lotul nr. 2 în valoare de 25.150 lei s-a atribuit pârâtului N F A şi cuprinde:

-600 mp teren arabil extravilan in T 22/4, P 54 cu vecinătăţi: N - De 271/4; S - T 22/5; E - N V; V - U I. FI.;

-190 mp teren arabil extravilan in T 77/4, P 29, cu vecinătăţi: N – P D; S - T M. C-tin; E - De 1213/3; V - Vh 30

-1057 mp teren extravilan cu vie in T 77/4, P 30, cu vecinătăţi: N – P F. D-tru; S - T M. C-tin; E - A 29; V - A 31

-118 mp teren arabil extravilan in T 77/4, P 31 , cu vecinătăţi: N – P D-tru; S - T M. C-tin; E - Vh 30; V - De 1256

-2121 mp teren arabil extravilan in T 75, P 25, cu vecinătăţi: N - De 1174; S - De 1175; E - N G. I; V - N G. F1.;

-3600 mp teren arabil extravilan in T 74/4, P 14, cu vecinătăţi: N – De 1172/3; S - De 1174; E - U Gh.; V - D C-tin.

-11230 mp teren arabil extravilan in T 63/2, P 97, cu vecinătăţi: N – De 1105; S - T 69-70/2; E - De 1115, V - G C-tin.

A fost obligat reclamantul N A L să plătească cu titlu de sultă lotului nr.2  suma de 14.054,5 lei.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei Slatina, în dosarul nr.X/311/2014, reclamantele N M, B I şi P F, în contradictoriu cu pârâţii N M, N A L şi N F A, au formulat cerere având ca obiect partaj succesoral.

Prin sentinţa civilă nr.X/06.07.2015, s-a luat act de renunţarea reclamantelor N M, B I şi P F la judecata cererii formulate în contradictoriu cu pârâţii N M, N A L şi N F A, dispunându-se totodată, disjungerea cererii reconvenţionale formulate de pârâtul reclamant N A L în contradictoriu cu pârâţii N F A şi N M.

Prin cererea reconvenţională, înregistrată ulterior pe rolul Judecătoriei Slatina cu nr. X/311/2015, reclamantul N A L în contradictoriu cu pârâţii N F A si N M, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se  constate deschisă succesiunea după autorul acestora, să constate calitatea  de moştenitori a parţilor,  descendenţi de gradul I cu vocaţie succesorala, să stabilească cotele ce li se cuvin, să stabilească masa bunurilor succesorale şi să dispună ieşirea din indiviziune a părţilor prin formarea loturilor ce cuprind masa succesorală. A mai solicitat obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecata.

In fapt, la data de 1 iulie 2013 autorul parţilor,  N N a decedat, având ultimul domiciliu in comuna C, jud.O.

Moştenitori cu vocaţie succesorala au rămas reclamantul N A L si pârâtul, N F A in calitate de descendenţi de gradul I, reclamantul N A L rezultând din prima căsătorie a autorului cu mama reclamantului, iar pârâtul N F A a rezultat din relaţia de concubinaj a autorului cu numita L M.

 Autorul s-a recăsătorit cu pârâta,  N M, domiciliata in comuna G,  jud.O, dar in urma căsătoriei nu au rezultat copii minori.

În ceea ce o priveşte pe pârâta N M, soţia supravieţuitoare a autorului parţilor, a considerat ca este străina de succesiune prin neacceptarea in termen a moştenirii, aceasta neacceptând succesiunea nici expres şi nici tacit, în termenul prevăzut de art. l103 C.civ, 1 an, motivat de faptul că nu a făcut niciun act de acceptare a succesiunii şi a plecat din imobilul în care a locuit cu autorul părţilor imediat după decesul acestuia, iar  in prezent locuieşte cu o alta persoana de sex masculin in comuna G, jud.O, însă nu cunoaşte dacă s-a recăsătorit.

Masa bunurilor de împărţit se compune din următoarele bunuri cuprinse in certificatul de moştenitor nr.X/31.03.2008 eliberat de Biroul Notarului Public RR: suprafaţa de 1784 m.p. teren intravilan, curţi construcţii si arabil, situata in comuna C, sat L V, T85, P57 si 56 jud.O; suprafaţa totala de 20.116 m.p. teren extravilan, conform titlului de proprietate nr. X/58/7.02.2002, motivat de faptul ca, din suprafaţa totala înscrisa in titlul de proprietate de 2 ha si 1900 m.p. se scade suprafaţa de 1200 m.p. teren arabil din T 29/3 P 5 deoarece este proprietatea numitului S O C conform extrasului de carte funciara pentru informare nr.X/30.09.2014 ,compusa din următoarele suprafeţe de teren:600 m.p. teren arabil in T22/4 P54 cu vecinii: N-De 271/4, S-T22/5, V- U I.Fl., E-N V; 190 m.p. teren arabil in T77/4 P 29 cu vecinii: N-P D-tru, S-T M.C-tin, V-Vh 30, E-De 1213/3 ; 118 m.p. teren arabil in T77/4 P 31 cu vecinii; N-P D-tru, S-T M.C-tin, V-De 1256, E-Vh 30; 2121 m.p. teren arabil in T75 P 25 cu vecinii: N-N-De 1174, S-De 1175, V- N G.Fl, E-N G.I.; 3600 m.p. teren arabil in T74/4 P 14 cu vecinii: N-De 1172/3, S-De 1174, V- D C-tin, E-U Gh.; l1.230 m.p. teren arabil in T63/2 P 97 cu vecinii: N-De 1105, S-T69-70/2, V- GC-tin, E-De 1115; 1057 m.p. teren vie in T77/4 P 30 cu vecinii: N-P F.D-tru, S-T M.C-tin, V-A31, E-A29; cota de 1/2 din imobilul casa construita din lemn, acoperita cu ţigla, având 4 camere si sala, anexa construita din lemn, acoperita cu tabla, având 3 încăperi, garaj construit din calupi de beton, acoperit cu ţigla si grajd construit din beton, acoperit cu placi de azbociment, cu următoarele vecinătăţi: N-D C.D-tru, S-U F.M., V-Dj 546, E-P F.D.

Masa succesorala se compune din bunurile menţionate, bunuri pe care autorul parţilor le-a primit prin moştenire de la autorul sau N V, conform certificatului de moştenitor indicat.

Prin încheierea de admitere în principiu din data de 01.02.2016 instanţa a admis în principiu cererea formulată de reclamantul N A L in contradictoriu cu pârâţii N F A si N M, a constatat deschisă succesiunea autorului N N, decedat la data de 01.07.2013, cu ultimul domiciliu în comuna C, jud. O, a constatat calitatea de moştenitori legali, în urma decesului autorului N N, a lui: N A L, în calitate de fiu, cu o cotă de 1/2 din masa succesorală, N F A, în calitate de fiu, cu o cotă de 1/2 din masa succesorală, a constatat că pârâta N M  este străină  de moştenire prin neacceptare. În ceea ce priveşte masa succesorală ramasă de pe urma defunctului N N, s-a constatat că aceasta  se compune din următoarele bunuri:

- cota de ½  din construcţiile: casă de locuit, edificată din lemn in anul 1968, acoperită cu ţiglă,  anexă din lemn, acoperită cu tablă, garaj construit din calupi de beton , acoperit cu ţiglă şi grajd construit din beton, situate în com. C, sat L V, având următoarele vecinătăţi: N-D C.D-tru, S-U F.M.,V- Dj 546, E-P F.D-tru.

Suprafaţa de 20.700 mp. teren situată în satul L V, com. C, menţionată în TP nr.X/58 emis la data de 07.02.2002:

-1784 mp teren intravilan curti-constructii si arabil, situat in comuna C, sat L V, in T 85, P 57 si 56, Jud. O, cu vecini: N - D C. D; E - P D; S - U F. M; V — DJ 546;

-600 mp teren arabil extravilan in T 22/4, P 54 cu vecinătăţi: N - De 271/4; S - T 22/5; E - N V; V - U I. FI.;

-190 mp teren arabil extravilan in T 77/4, P 29, cu vecinătăţi: N – P D; S - T M. C-tin; E - De 1213/3; V - Vh 30

-1057 mp teren extravilan cu vie in T 77/4, P 30, cu vecinătăţi: N – P F. D-tru; S - T M. C-tin; E - A 29; V - A 31

-118 mp teren arabil extravilan in T 77/4, P 31 , cu vecinătăţi: N – P D-tru; S - T M. C-tin; E - Vh 30; V - De 1256

-2121 mp teren arabil extravilan in T 75, P 25, cu vecinătăţi: N - De 1174; S - De 1175; E - N G. I; V - N G. F1.;

-3600 mp teren arabil extravilan in T 74/4, P 14, cu vecinătăţi: N – De 1172/3; S - De 1174; E - U Gh.; V - D C-tin.

-11230 mp teren arabil extravilan in T 63/2, P 97, cu vecinătăţi: N – De 1105; S - T 69-70/2; E - De 1115, V - G C-tin.

Analizând actele dosarului, instanţa a reţinut următoarele:

În fapt, defunctul N N a decedat la data de 01.07.2013, cu ultimul domiciliu în comuna C, jud. O.

La data decesului autorului N N, au rămas moştenitori legali cu vocaţie succesorală concretă descendenţii de gradul I ai acestuia, respectiv N A L şi N F A, precum şi soţia supravieţuitoare, pârâta N M, conform actelor de stare civilă ataşate la dosar.

În ceea ce o priveşte pe pârâta N M, din probatoriul administrat în cauză s-a constatat că aceasta este străină de succesiune prin neacceptare. Totodată, instanţa a constatat că  cei care şi-au însuşit calitatea de moştenitori ai lui N N,  sunt fiii acestuia, respectiv N A L şi N F A

Din înscrisurile ataşate la dosar instanţa a constatat că la momentul deschiderii succesiunii, în patrimoniul autorului N N se  găseau următoarele bunuri: - cota de ½  din construcţiile: casa de locuit, edificată din lemn in anul 1968, acoperită cu ţiglă,  anexă din lemn, acoperită cu tablă, garaj construit din calupi de beton , acoperit cu ţiglă şi grajd construit din beton, situate în com. C, sat L V, având următoarele vecinătăţi: N-D C.D-tru, S-U F.M.,V- Dj 546, E-P F.D-tru; suprafaţa de 20.700 mp. teren situată în satul L V, com. C, menţionată în TP nr.X/58 emis la data de 07.02.2002.

În drept, dacă părţile nu ajung la o înţelegere sau nu încheie o tranzacţie, instanţa va stabili bunurile supuse împărţelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia şi creanţele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii faţă de alţii. Instanţa va face împărţeala în natură. Ea va proceda la formarea loturilor şi la atribuirea lor, iar în cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani (art. 984 Cod de procedură civilă).

La formarea şi atribuirea loturilor, instanţa va ţine seama, după caz, şi de acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea (art. 988 Cod de procedură civilă).

Pentru identificarea bunurilor imobile reţinute în masa partajabilă şi formarea loturilor s-au efectuat în cauză o expertiză în specialitatea topografie, o expertiză în specialitatea construcţii, respectiv o expertiză în specialitatea evaluare bunuri imobile.

Prin rapoartele de expertiză întocmite de experţii în specialitatea topografie, construcţii,  respectiv evaluare bunuri imobile,  au fost identificate şi evaluate  imobilele construcţii şi terenuri reţinute la masa succesorală şi au fost formulate propuneri de lotizare în funcţie de opţiunile exprimate de părţi.

S-a reţinut că valoarea întregii mase partajabile se ridică la suma de 78.409 lei, din care 16.259 lei reprezintă cota de ½ din imobilul casă, iar suma de 62.150 lei reprezintă valoarea terenurilor intravilan şi extravilane.

În ceea ce priveşte formarea loturilor cu privire la bunurile reţinute în masa partajabilă, în ceea ce priveşte cota de ½  din construcţiile: casa de locuit, edificată din lemn in anul 1968, acoperită cu ţiglă,  anexă din lemn, acoperită cu tablă, garaj construit din calupi de beton , acoperit cu ţiglă şi grajd construit din beton, precum şi suprafaţa de 1784 mp teren intravilan curti-constructii si arabil, situat in comuna C, sat L V, in T 85, P 57 si 56, Jud. O, cu vecini: N - D C. D; E - P D; S - U F. M; V — DJ 546; instanţa a apreciat că soluţia care satisface cel mai bine criteriile de partajare prevăzute de lege este aceea privind atribuirea atât a cotei de ½ din construcţie, cât şi a terenului intravilan în acelaşi lot ( în valoare de 53.359 lei) pentru a asigura normala lor utilizare. Faţă de solicitarea apărătorului reclamantului, instanţa a atribuit lotul nr.1 format din bunurile anterior menţionate reclamantului N A L.

În ceea ce priveşte restul terenurilor din extravilan, având în vedere solicitarea reclamantului în acest sens, precum şi lipsa exprimării poziţiei procesuale cu privire la modul de  partajare a bunurilor, instanţa a apreciat că cea mai bună soluţie este aceea privind atribuirea lor în lotul pârâtului N F A, lot în valoare de 25.150 lei,  prin această soluţie realizându-se o partajare în natură a bunurilor succesorale.

Având în vedere diferenţele de valoare dintre loturi, instanţa s dispus echivalarea lor prin obligarea reclamantului N A L la plata către pârâtul N F A a unei sulte în cuantum de 14.054,5 lei.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul N A L, considerând-o nelegală şi netemeinică, din următoarele motive:

În fapt, prin IAP-ul din data de 1.02.2016 s-a admis în principiu cererea având ca obiect „partaj judiciar", s-a constatat deschisă succesiunea defunctului N N la data de 01.07.2013, cu ultimul domiciliu în comuna C, judeţul O, s-a constatat că au calitate de moştenitor N A L şi N F A, în calitate de descendenţi de grad I, cu cota de 1 fiecare. S-a constatat că pârâta N M este străină de moştenire prin neacceptare.

S-a constatat la masa succesorală cota de 1 din construcţiile: casă de locuit, edificată din lemn în anul 1968, acoperită cu ţiglă, anexă din lemn, acoperită cu tablă, garaj construit din calupi de beton, acoperit cu ţiglă şi grajd construit din beton ş cota de 1/1 din terenurile în suprafaţă de 1784 m.p. situaţi în intravilanul comunei C, T85,P56,57 şi teren în extravilanul comunei C în suprafaţă totală de 1 ha şi 8916 m.p. prin moştenire de la autorul N V.

În temeiul art.480 alin.2 C.p.civ solicită admiterea apelului, schimbarea sentinţei apelate şi rejudecând să se dispună în următoarea modalitate:

Cu privire la IAP-ul pronunţat în cauză solicită a se observa că există inadvertenţă între minuta IAP-ului şi IAP şi dispozitivul sentinţei apelate, în sensul că în dipozitivul IAP-ului s-a menţionat greşit cota de 1 din construcţiile: casa de locuit, edificată din lemn în anul 1968, acoperită cu ţiglă, anexă din lemn, acoperită cu tablă, garaj construit din calupi de beton, acoperit cu ţiglă şi grajd construit din beton, în timp ce în minuta IAP şi sentinţă este menţionată cota corecta de 1/2 din construcţiile menţionate.

Arată că o altă critică priveşte modul de atribuire în natură a cotei de 1/2 din construcţiile: casă de locuit, edificată din lemn în anul 1968, acoperită cu ţiglă, anexă din lemn, acoperită cu tablă, garaj construit din calupi de beton, acoperit cu ţiglă şi grajd construit din beton, situate în comuna C, sat L V, având următoarele vecinătăţi:N-D C.D-tru,S-U F.M.,V-DJ 546,E-P F.D-tru şi a suprafeţei de 1784 m.p. teren intravilan curţi-construcţii şi arabil situata în comuna C, sat L V.in T85,P57 şi 56,jud.O cu vecinii: :N-D C.D-tru,S-U F.M.,V-DJ 546, E-P F.D-tru.

Deşi iniţial a solicitat să îi revină în lotul său aceste bunuri, apreciază că nu este oportun, motivat de împrejurarea că pârâtul N F A are domiciliul efectiv în localitatea unde se află amplasate aceste imobile, iar pe de altă parte a ţinut legătura mai îndeaproape cu bunica paternă decât apelantul,  care, nici nu o cunoaşte şi nu a vorbit niciodată cu ea.

În acest sens, consideră că ar fi o atribuire în natură mai utilă, având în vedere că pârâtul ar putea convieţui împreună cu bunica paternă în imobilul respectiv, pentru apelant fiind imposibil acest lucru, nu o cunoaşte şi în mod cert nu ar locui vreodată în acest imobil şi pentru evitarea unor litigii viitoare şi pentru a nu se ajunge la forme de executare urate, consideră că atribuirea în natură a cotei de 1/2 din construcţiile reţinute la masa de partaj şi a suprafeţei de teren intravilan pe care se află amplasată casa în lotul pârâtului N F A, iar in lotul său să fie atribuite suprafeţele de teren din extravilan cu obligarea la plata sultei, ar fi soluţia cea mai indicată pentru toate părţile.

Deşi nu s-a reţinut vreo cale de acces pentru bunica paternă, în mod cert aceasta trebuie să folosească terenul pentru a se deplasa şi în condiţiile în care cei doi se cunosc, consideră că nu ar fi niciun impediment în acest sens.

Solicită să se dispună practic inversarea loturilor aşa cum au fost formate şi atribuite de instanţa de fond pentru considerentele expuse.

Pe fond, solicită admiterea apelul aşa cum a fost formulat, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Faţă de apelul promovat, intimatul pârât N F A a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca fiind nefondat.

În ceea ce priveşte critica cu privire la IAP-ul pronunţat în cauză, consideră că există o eroare materială de redactare în dispozitivul IAP-ului atâta vreme cât instanţa în minuta IAP-ului a reţinut în mod corect cota de 1/2 din construcţii cota ce apare şi în motivarea IAP şi a sentinţei civile X/2017 şi de care s-a ţinut cont şi la sistarea stării de indiviziune.

Referitor la critica privind modul de atribuire în natură a bunurilor, prin care solicită inversarea loturilor, consideră că aceasta nu este întemeiată. În ceea ce priveşte partajarea acestor bunuri cu atribuirea loturilor în aceasta variantă, solicită a se observa că a fost realizată de către instanţa de fond în funcţie de solicitarea reclamantului care la momentul soluţionării dosarului pe fond a solicitat în mod expres ca bunurile imobile construcţii în cota de ½ şi terenul intravilan să-i fie atribuite în lot. În ceea ce priveşte terenul extravilan, având în vedere şi solicitarea expresă a reclamantului instanţa a apreciat că cea mai bună soluţie este aceea privind atribuirea lor în lotul pârâtului, prin această soluţie realizându-se o partajare în natură a bunurilor succesorale.

Oportunitatea,1a acest moment nu se poate pune în discuţie în funcţie de cum ne convine sau nu partajarea bunurilor.

La momentul când reclamantul a solicitat în lot aceste bunuri cunoştea faptul că pârâtul locuieşte în acea localitate unde sunt amplasate bunurile şi relaţia lui cu bunica. Faptul că intimatul pârât are domiciliul în acea localitate nu este un criteriu de repartizare a bunurilor construcţii în lotul său, construcţii de care nu are nevoie, întrucât are un imobil unde locuieşte, iar relaţia sa cu bunica este aceeaşi ca şi a reclamantului şi nu ar putea convieţui cu aceasta în acelaşi imobil.

Având in vedere toate aceste aspecte solicită respingerea apelului ca fiind neîntemeiat şi menţinerea IAP-ului şi sentinţei de fond ca fiind temeinice şi legale cu menţinerea loturilor aşa cum au fost repartizate şi obligarea apelantului la plata cheltuielilor de judecată.

Analizând actele şi lucrările dosarului Tribunalul reţine că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

În ceea ce priveşte motivul de apel referitor la faptul că există inadvertenţă între minuta IAP-ului şi dispozitivul sentinţei apelate, în sensul ca în dispozitivul IAP-ului s-a menţionat greşit cota de 1 din construcţii, în timp ce în minuta IAP este menţionată cota corectă de ½, acesta este nefondat.

Din minuta încheierii de admitere în principiu (fila 62) pronunţată la data de 01.02.2016 se reţine că s-a admis în principiu cererea având ca obiect „partaj judiciar", s-a constatat deschisă succesiunea defunctului N N la data de 01.07.2013, cu ultimul domiciliu în comuna C, judeţul O, s-a constatat că au calitate de moştenitor N A L şi N F A, în calitate de descendenţi de grad I, cu cota de 1/2 fiecare. S-a constatat că pârâta N M este străină de moştenire prin neacceptare.

S-a constatat la masa succesorală cota de 1/2 din construcţiile: casă de locuit, edificată din lemn în anul 1968, acoperită cu ţiglă, anexă din lemn, acoperită cu tablă, garaj construit din calupi de beton, acoperit cu ţiglă şi grajd construit din beton ş cota de 1/1 din terenurile în suprafaţă de 1784 m.p. situaţi în intravilanul comunei C, T85,P56,57 şi teren în extravilanul comunei C în suprafaţă totală de 1 ha şi 8916 m.p. prin moştenire de la autorul N V.

În motivarea încheierii de admitere în principiu (fila 82) s-a menţionat că s-a constatat deschisă succesiunea defunctului N N la data de 01.07.2013, cu ultimul domiciliu în comuna C, judeţul O, s-a constatat că au calitate de moştenitor N A L şi N F A, în calitate de descendenţi de grad I, cu cota de 1 fiecare.

S-a constatat la masa succesorală cota de 1 din construcţiile: casă de locuit, edificată din lemn în anul 1968, acoperită cu ţiglă, anexă din lemn, acoperită cu tablă, garaj construit din calupi de beton, acoperit cu ţiglă şi grajd construit din beton şi cota de 1/1 din terenurile în suprafaţă de 1784 m.p. situaţi în intravilanul comunei C, T85,P56,57 şi teren în extravilanul comunei C în suprafaţă totală de 1 ha şi 8916 m.p. prin moştenire de la autorul N V.

Potrivit dispoziţiilor art. 442 alin. 1 Cod procedură civilă: „Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere.”

Tribunalul, în raport de dispoziţiile legale menţionate, apreciază că, menţionarea în motivarea încheierii de admitere în principiu cota de 1/1, în loc de cota de ½ cum în mod corect s-a trecut în minuta încheierii de admitere în principiu, corespunde unei erori materiale care poate fi valorificată pe calea îndreptării de eroare materială, neconstituind motiv de apel.

În ceea ce priveşte la motivul de apel privind modul de atribuire în natură a bunurilor, prin care se solicită inversarea loturilor, acesta este nefondat.

Tribunalul reţine că la termenul din data de 29.09.2017, când s-au declarat închise dezbaterile şi s-a reţinut cauza spre soluţionare, reprezentantul convenţional al apelantului reclamant N A L, a precizat, expres, că acesta a solicitat  ca bunurile să fie atribuite în cotă egală în varianta I a raportului de expertiză, iar suprafaţa de teren intravilan să includă şi cota parte din imobilul construcţii.

Instanţa de fond, la formarea şi atribuirea loturilor, a avut în vedere dispoziţiile  988 Cod procedură civilă,  respectiv, „ acordul părţilor, mărimea cotei-părţi ce se cuvine fiecăreia din masa bunurilor de împărţit, natura bunurilor, domiciliul şi ocupaţia părţilor, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a se cere împărţeala, au făcut construcţii sau îmbunătăţiri cu acordul celorlalţi coproprietari sau altele asemenea”.

Prin rapoartele de expertiză întocmite de experţii în specialitatea topografie, construcţii,  respectiv evaluare bunuri imobile,  au fost identificate şi evaluate  imobilele construcţii şi terenuri reţinute la masa succesorală şi au fost formulate propuneri de lotizare în funcţie de opţiunile exprimate de părţi.

În ceea ce priveşte formarea loturilor cu privire la bunurile reţinute în masa partajabilă, în ceea ce priveşte cota de ½  din construcţiile: casa de locuit, edificată din lemn in anul 1968, acoperită cu ţiglă,  anexă din lemn, acoperită cu tablă, garaj construit din calupi de beton , acoperit cu ţiglă şi grajd construit din beton, precum şi suprafaţa de 1784 mp teren intravilan curti-constructii si arabil, situat in comuna C, sat L V, in T 85, P 57 si 56, Jud. O, cu vecini: N - D C. D; E - P D; S - U F. M; V — DJ 546; instanţa a apreciat că soluţia care satisface cel mai bine criteriile de partajare prevăzute de lege este aceea privind atribuirea atât a cotei de ½ din construcţie, cât şi a terenului intravilan în acelaşi lot (în valoare de 53.359 lei) pentru a asigura normala lor utilizare, şi a atribuit bunurile menţionate în lotul nr. 1 apelantului reclamant N A L, avându-se în vedere solicitarea apărătorului acestuia.

În ceea ce priveşte terenurile situate în extravilan, instanţa de fond, având în vedere solicitarea apelantului reclamantul în acest sens, precum şi lipsa exprimării poziţiei procesuale cu privire la modul de  partajare a bunurilor, a apreciat că cea mai bună soluţie este aceea privind atribuirea lor în lotul intimatului pârâtului N F A, prin această soluţie realizându-se o partajare în natură a bunurilor succesorale.

Tribunalul constată faptul că, instanţa de fond, la formarea şi atribuirea loturilor, a avut în vedere dispoziţiile legale în materia atribuirii loturilor,  precum şi solicitările părţilor.

De altfel, şi apelantul reclamant, prin motivele de apel formulate, a precizat că iniţial a solicitat să îi fie atribuite în lotul său aceste bunuri, dar acum consideră că atribuirea în natură a cotei de 1/2 din construcţiile reţinute la masa de partaj şi a suprafeţei de teren intravilan pe care se află amplasată casa în lotul intimatului pârât N F A, iar in lotul său atribuirea suprafeţelor de teren din extravilan, cu obligarea la plata sultei, ar fi soluţia cea mai indicată pentru toate părţile.

Tribunalul apreciază că solicitarea apelantului reclamant de inversare a loturilor atribuite la instanţa de fond, nu poate constitui motiv de apel, având în vedere faptul că s-au respectat dispoziţiile legale menţionate şi solicitările formulate de părţi.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin. 1 Cod  procedură civilă, neexistând motive temeinice pentru modificarea hotărârii primei instanţe în sensul pretins de apelant, se va respinge apelul formulat, ca nefondat.

În raport de dispoziţiile art. 453 Cod procedură civilă, şi la solicitarea intimatului pârât, va fi obligat apelantul la plata către intimatul N F A a cheltuielilor de judecată în sumă de 600 lei, reprezentând onorariu avocat conform chitanţei nr. X/30.10.2018 (fila 38).

Data publicarii pe portal: 10.05.2019

Domenii speta

Spete similare