Desfiinţarea încheierii, în lipsa motivării

COMPLETUL DE CAMERĂ PRELIMINARĂ,

Deliberând asupra cauzei penale de faţă;

Prin încheierea pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul  Judecătoriei Ploieşti  la data de 15.02.2019 în  dosar nr.  8958/204/2018a/1 Judecătoria Câmpina , în temeiul disp. art. 346 alin. (2) C. proc. pen. a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 1782/P/2018 din data de 15.11.2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina privind pe inculpaţii:

- G.M.C., cercetat sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunilor de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 C.p., precum si a 2 (două) infracțiuni amenințare, ambele prev. de art. 206 alin. 1 C.p., toate cu aplicare art. 77 lit. d C.p. și art. 38 alin. 1 C.p.

- G.I.L., pentru săvârşirea infracţiunilor  de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 C.p. precum și a 2 (două) infracțiuni amenințare, ambele prev. de art. 206 alin. 1 C.p., toate cu aplicarea art. 113 alin. 3 C.p. și art. 38 alin. 1 C.p. a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

S-a dispus începerea judecăţii  privind pe pe inculpatii G.M.C., cercetat sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 C.p. și a 2 (două) infracțiuni amenințare, ambele prev. de art. 206 alin. 1 C.p., toate cu aplicare art. 77 lit. d C.p. și art. 38 alin. 1 C.p. şi G.I.L., cercetat sub control judiciar,  pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 C.p. și a 2 (două) infracțiuni amenințare, ambele prev. de art. 206 alin. 1 C.p., toate cu aplicarea art. 113 alin. 3 C.p. și art. 38 alin. 1 C.p.

Pentru a pronunţa această încheiere  prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriul nr. 1782/P/2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina au fost trimişi în judecată  inculpaţii G.M.C., sub control judiciar,  pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 C.p. și a 2 (două) infracțiuni amenințare, ambele prev. de art. 206 alin. 1 C.p., toate cu aplicare art. 77 lit. d C.p. și art. 38 alin. 1 C.p, şi G.I.L., sub control judiciar,  pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 C.p. și a 2 (două) infracțiuni amenințare, ambele prev. de art. 206 alin. 1 C.p., toate cu aplicarea art. 113 alin. 3 C.p. și art. 38 alin. 1 C.p.

În actul de sesizare s-a reţinut, în fapt că la data de 26.07.2018, ora 18:18, organele de poliție din cadrul Poliției orașului Breaza au fost sesizate prin S.N.U.A.U. 112 de către martorul C.C. cu privire la faptul că, la S.C. T. S.R.L. (magazin) situat pe str. Mureșului, nr. 28, are loc un conflict între mai multe persoane.

La fața locului au fost identificați numiții G.M.C. și fratele său minor G.I.L., ambii cu domiciliul în orașul Breaza…, care au avut un conflict cu numiții N.C.A. și N.G.I., frați, ambii cu domiciliul în orașul Breaza, ….

În incinta magazinului, cât și pe terasa acestuia, în jurul orei 18:05, se aflau numiții I.I. (administrator), B.I., D.I., D.C. și B.O..

I.I. i-a observat pe numiții N.C.A., N.G.I. și N.N., întreptându-se spre magazinul lui.

De asemenea, i-a observat în apropiere pe numiții G.M.C. și G.I.L. care consumau bere.

În momentul în care, G.M.C. și G.I.L. i-au observat pe frații N.C.A. și N.G.I., i-au înjurat în contextul unei relații conflictuale preexistente.

N.C.A., N.G.I. și N.N. au intrat în magazin.

În momentul debutului conflictului, din vizionarea înregistrărilor video, se observă că în afara fraților N…., în magazin se mai aflau în total alte 5 persoane.

Ușa de acces a fost împinsă cu violență din exterior către interior, în mai multe rânduri, frații N… încercând să o țină închisă.

La un interval scurt de timp, G.M.C. și G.I.L. s-au înarmat cu două pietre de dimensiuni mari (primul dintre aceștia) și un târnăcop (cel de-al doilea) și au intrat în magazin, moment în care celelalte persoane din interior încercau să se refugieze în spatele magazinului.

La insistențele martorului C.N.S., frații G.M.C. și G.I.L. au părăsit pentru scurt timp magazinul dar, cu toate acestea, persoanele aflate în interior au evitat să părăsească magazinul.

Într-o izbucnire de violență, numitul G.I.L., înarmat cu târnăcopul, a pătruns în magazin în timp ce, una dintre persoanele din interior, respectiv B.O., încerca să-l oprească, luptându-se cu el pentru a-l dezarma.

În acest context, numiții N.C.A., N.G.I., N.N. și D.C., la sugestia administratorului, s-au refugiat într-un birou aflat în spatele magazinului, prevăzut cu ușă din lemn și geam.

Între N.C.A., N.G.I.,  G.M.C. și G.I.L. a avut loc o altercație fizică nemijlocită, de scurtă durată, iar G.M.C. a aruncat cu putere cu pietre în direcția locului unde se refugiaseră frații N…, spărgând geamul unei vitrine frigorifice.

Deși numitului G.I.L. i-a fost luat târnăcopul pentru o perioadă scurtă de timp, acesta a reușit să reintre în posesia târnăcopului și a intrat din nou în magazin îndreptându-se către biroul unde se refugiaseră persoanele menționate anterior.

În timp ce administratorul magazinului încerca să-l calmeze pe G.I.L., acesta îi cerea insistent să deschidă ușa biroului.

Întrucât frații Neagu nu părăseau biroul, G.I.L. a lovit cu violență și în mod repetat, cu târnăcopul ușa de acces, spărgând geamul și deteriorând rama acesteia.

În urma acestei acțiuni violente, G.I.L. a suferit o leziune în zona gâtului.

În același context, G.M.C. a aplicat inițial lovituri repetate cu piciorul în ușa biroului și după ce fratele său s-a accidentat și a scăpat târnăcopul, acesta l-a aruncat cu putere în direcția ușii.

După acest moment, cei doi frați G… au părăsit magazinul dar a continuat un atac cu pietre din exterior către frații N… aflați în interiorul magazinului.

Urmare exercitării de acte violente îndreptate atât asupra persoanelor, dar și asupra bunurilor, în magazin au fost distruse firma luminoasă, au fost sparte ferestrele magazinului și o vitrină frigorifică.

Situaţia de fapt mai sus menţionată se susţine cu următoarele mijloace de probă: declarațiile partilor vătămate I.I. . N.G.I. ,N.C.A. ,declarațiile martorilor N.N. , D.I.C. , B.O., D.I. , B.I.G., B.F.N., C.N.S.; C.C. (filele nr. 232-239), U.V.C. (filele nr. 240-243), S.D., B.A.F., ca C., ca L., B.I.G. ; declaraţiile inculpatului G.M.C.; declaraţiile inculpatului G.I.L.; proces-verbal discuții telefonice C.I.; proces-verbal discuții telefonice C.I.; proces-verbal privind cercetarea la fața locului și planșa fotografică; proces-verbal vizualizare imagini video și planșă fotografică; concluzii preliminarea privind persoana vătămată N.C.A..

În ceea ce priveşte procedura de cameră preliminară judecătorul a constatat că  rechizitoriul cuprinde datele referitoare la faptă şi încadrarea juridică, la profilul moral şi de personalitate al inculpatului, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată şi cheltuielile judiciare.

De asemenea, s-a constatat că cererile şi excepţii  formulate de către inculpaţi sunt neîntemeiate pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 342 C.pr.pen., obiectul procedurii camerei preliminare îl constituie verificarea, după trimiterea în judecată, a competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de cercetare penală.

În procedura de cameră preliminară nu se verifică pertinenţa, utilitatea sau concludenţa probelor administrate în cursul urmăririi penale, nici suficienţa sau insuficienţa acestora, întreaga analiză  referindu-se doar la sfera legalităţii.

De asemenea, obiectul procedurii de cameră preliminară nu este reprezentat  de  analizarea temeiniciei probatoriului sau a temeiniciei acuzaţiei, ci se limitează la  verificarea competenţei şi a legalităţii sesizării instanţei, precum şi  la verificarea legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.

În ceea ce priveşte criticile aduse de către apărătorul inculpaţilor referitor la modul în care s-a efectuat audierea acestora, reprezentantul Ministerului Public a lămurit aceste aspecte învederând în concluziile scrise ataşate la dosarul cauzei faptul că aceştia au fost în mod legal  audiaţi şi că  apărătorul ales al inculpaţilor nu a solicitat în mod expres să fie încunoştinţată de efectuarea acestor audieri pentru a fi prezentă la desfăşurarea acestora.

În raport cu cele mai sus menţionate, în temeiul art. 346 alin. (2) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea rechizitoriului cu nr. 1782/P/2018  emis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, fiind respectate dispoziţiile art. 328 C. proc. pen., a administrării probelor, respectiv declarație parte vătămată I.I. ; declarație parte vătămată N.G.I. ; declarație parte vătămată N.C.A. ; declarație martor N.N. ; declarație martor D.I.C. ; declarație martor B.O. ; declarație martor D.I. ; declarație martor B.I. Gheorghe; declarație martor B.F.N.; declarație martor C.N.S.; declarație martor C.C. (filele nr. 232-239); declarație martor U.V.C. (filele nr. 240-243); declarație martor S.D.; declarație martor C.A.F.; declarație martor N.C.; declarație martor N.L.; declarație martor B.I.G. ; declaraţiile inculpatului G.M.C.; declaraţiile inculpatului G.I.L.; proces-verbal discuții telefonice C.I.; proces-verbal discuții telefonice C.I.; proces-verbal privind cercetarea la fața locului și planșa fotografică; proces-verbal vizualizare imagini video și planșă fotografică; concluzii preliminarea privind persoana vătămată N.C.A., cu respectarea dispoziţiilor art. 114-123 din acelaşi cod, precum şi actelor de urmărire penală.

Totodată, s-a dispus începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii G.M.C., sub control judiciar,  pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 C.p. și a 2 (două) infracțiuni amenințare, ambele prev. de art. 206 alin. 1 C.p., toate cu aplicare art. 77 lit. d C.p. și art. 38 alin. 1 C.p, şi G.I.L., sub control judiciar,  pentru săvârşirea infracţiunii de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 C.p. și a 2 (două) infracțiuni amenințare, ambele prev. de art. 206 alin. 1 C.p., toate cu aplicarea art. 113 alin. 3 C.p. și art. 38 alin. 1 C.p.

Împotriva acestei încheieri au declarat contestaţie inculpaţii G.M.C. şi  G.I.L., criticând-o ca fiind netemeinică şi nelegală, arătând că au formulat contestaţie împotriva încheierii din data de 15.02.2019 prin care judecătorul de  cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Câmpina a dispus începerea judecăţii privind pe cei doi inculpaţi şi,  pe cale  de consecinţă solicită în principal în temeiul disp. art.425 indice 1 alin.2 lit.b C.proc.pen. admiterea contestaţiei, desfiinţarea hotărârii atacate, rejudecarea cauzei de către judecătorul de camera preliminară de la instanţa fondului, iar în subsidiar în temeiul disp. art.425 indice 1 alin.2 lit.a C.proc.pen. admiterea contestaţiei, desfiinţarea hotărârii atacate si soluţionarea cauzei, in sensul admiterii cererilor si excepţiilor invocate, pentru următoarele considerente :

În primul rând se invocă lipsa motivării de către judecătorul de cameră preliminară cu privire la criticile pe care inculpaţii  le-au formulat..

În acelaşi sens,  arată că  extinderea cercetării penale cu referire la existenţa a două infracţiuni de ameninţare s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale, respectiv a disp. art.311 C.proc.pen.având în vedere că nu exista nicio probă din care sa rezulte că cei doi fraţi G.I.L. şi G.M.C. ar fi adresat ameninţări la adresa părtii vătămate N.A.C., de natura sa-i producă acestuia temerea că viaţa sau integritatea sa  corporală ar  fi pusă în pericol.

Din datele prezentate în rechizitoriu rezultă că  sesizarea serviciului SNUAU 112 a fost  făcută de martorul C.C. . care a arătat că „ .... la SC T. SRL ( magazin).... are loc un conflict intre mai multe persoane ".

Declaraţia martorului nu a fost analizată în mod complet si obiectiv, pentru a se stabili cine a declanşat conflictul din data de 26.07.2018, întreaga cercetare fiind orientată numai in scopul de a-i trimite in judecata pe fraţii G.M.C.. si G.I.L..

De altfel, în considerentele expuse, inculpaţii  au  atras atenţia asupra modului de culegere a probelor si nu au solicitat o analiză a temeiniciei probatoriului, cum în mod eronat a stabilit judecătorul de camera preliminară.

Acest fapt a fost necesar întrucât situaţia de fapt a fost stabilită pe baza mijloacelor de proba contestate de inculpaţi,  între declaraţiile persoanelor vătămate N.G.I., N.C.A.,  a martorilor care au fost audiaţi în lipsa apărătorului ales, nefiind data posibilitatea unei apărări efective, de natură să conducă la lămurirea aspectelor care au condus la producerea acestui eveniment.

Nu a existat niciun moment interes pentru a lămuri aspectul esenţial si anume cine a declanşat acest conflict, procurorul de caz stabilind de la început vinovăţia celor doi inculpaţi.

Mai mult, respingerea cererilor de reaudiere a martorilor, de reunire a celor doua dosare respectiv cel in care G.M.C. si G.I.L., au fost cercetaţi ca suspecţi cu dosarul în care fraţii N… au calitate de persoane cercetate, reprezintă o dovada că. nu s-a dorit aflarea adevărului, fiind încălcat dreptul inculpaţilor la un proces echitabil.

În niciun moment organul de cercetare penala nu a avut interesul de a stabili faptul că, înainte de a fi înregistrate imaginile din interiorul magazinului aparţinând SC T. SRL, a existat un conflict creat de fraţii N.C.A. si N.G.I., precum si de N.N., in cadrul căruia l-au insultat si lovit pe Gurgu MariN.C..

Contrar realităţii si probelor s-a reţinut că, „ În momentul în care G.M. si G.I.L. i-au observat pe fraţii N.C.A. si N.G.I.  i-au înjurat in contextul unei relaţii conflictuale preexistente".

Aceasta împrejurare este contrazisă in parte chiar de  declaraţiile aparţinând fraţilor N.C.A. si N.G.I., fiecare in parte prezentând o altă  situaţie de fapt.

Aceste declaraţii confirma necesitatea reaudierii, având în vedere că, se impunea pe de o parte lămurirea împrejurărilor prezentate de martor cât şi data si ora la care s-a prezentat in fata organului de cercetare penala pentru a da declaraţie.

Este nelegală modificarea datei si a orei la care se pretinde ca a fost data declaraţia, fiind pus sub semnul întrebării chiar conţinutul acesteia, in condiţiile in care a fost tehnoredactată de poliţistul care a efectuat cercetarea.

Cu privire la declaraţia martorului C.N.S se poate observa ca, nu a fost scrisa de acesta, fiind pus sub semnul întrebării conţinutul celor declarate, având in vedere ultima menţiune, din care nu rezulta ca, martorul îşi însuşeşte cele scrise de poliţist.

Nu  există certitudinea că  martorul ştie să scrie si sa citească, dovadă fiind  modalitatea în care a redat partea finala a declaraţiei.

Nu s-a stabilit cât timp a stat martorul la magazinul de la care venise sa cumpere un pachet de tigari si doua beri. in condiţiile in care nu a intrat in magazin, pentru a putea relata aspectele referitoare la faptul că  G.L.  ar fi strigat la fraţii N… ca ii .. omoară si ii bate,  aceştia intrând in magazin".

Aceasta declaraţie nu corespunde adevărului, întrucât în momentul în care G.I.L. a revenit la magazin, fraţii N… insotiti de N.N. intraseră deja in magazin să îşi  facă cumpărăturile, dupa cum chiar ei au declarat.

Se poate observa că, declaraţia nu a fost dată după ce martorul a prestat jurământul, aşa cum prevăd dispoziţiile art.121 C.proc.pen, aceasta nu cuprinde orele intre care se pretinde ca a fost data.

Aceeaşi este situaţia declaraţiei data de martorul B.F.N. care este tehnoredactată de organul de cercetare penala care nu indica orele intre care a fost data, in conţinutul acesteia fiind redate împrejurări care nu corespund realităţii, fiind infirmate de propriile susţineri.

Astfel, după ce afirmă că, „... au speriat toti consumatorii ( nu se stie care erau aceia) care au fugit din magazin sau din apropiere... " el este cel care a rămas pe terasa, dar nu ştie ce s-a „ întâmplat in magazin " întrucât din locul in care se afla „ ... nu puteam sa vad..."

În ceea ce priveşte declaraţia martorului B.I.G., arată că  aceasta a fost tehnoredactată de organul de cercetare penală, în data de 26.07.2018, la orele 22.10-22.46, iar continuarea din 29.07.2018 de asemenea scrisa de poliţist, menţiunea din finalul declaraţiei aparţinând martorului atestând că acesta nu ştie sa scrie.

Mai mult, desi iniţial martorul a arătat că fraţii G… se aflau pe strada, vorbeau tare si erau agitaţi, în alineatul următor afirmă că .. Eu nu le-am dat atenţie si mi-am continuat drumul sa intru in magazin. Când am intrat in interiorul magazinului unul din fraţii G… care este mai mic si care avea târnăcopul in mana a intrat in magazin si a inceput să lovească in vitrinele frigorifice din magazin"

În continuarea declaraţiei din 29.07.2018 acelaşi martor afirma .. Nu am văzut când  G.I. a provocat distrugeri in magazin, nu am văzut sa fi lovit pe cineva si dacă a ameninţat în mod direct vreo persoană".

Potrivit dispoziţiilor art. 401-404 Cod procedură penală care consacră principiul necesităţii motivării hotărârilor judecătoreşti, indiferent de natura acestora, nerespectarea acestui principiu constituie un motiv de desfiinţare a lor.

Apreciază că în cauză, judecătorul de camera preliminară nu a respectat acest principiu, desi era esenţial sa cunoaştem care sunt motivele pentru care a apreciat că probele au fost culese cu respectarea principiului loialităţii si cu respectarea dreptului inculpaţilor la un proces echitabil, deşi în cauză  apărătorului ales nu i s-a permis sa participe la audierea martorilor.

Nici in privinţa martorilor propuşi de inculpaţi, organul de cercetare penală nu a respectat acest drept, aceştia fiind chemaţi spre a fi audiaţi fără ca  apărătorul ales să fie anunţat, iar declaraţiile au fost dictate,  aşa cum aceştia au susţinut după audiere.

Din economia dispoziţiilor menţionate anterior se desprinde ideea că hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei şi cele pentru care au fost înlăturate susţinerile părţilor, argumentele judecătorului trebuind să se raporteze aşadar atât la susţinerile şi apărările părţilor, cât şi la dispoziţiile legale aplicabile raportului juridic dedus judecăţii, în caz contrar hotărârea fiind pronunţată cu încălcarea acestor prevederi, dar şi ale art 6 paragraf 1 din CEDO.

În acest sens,  în jurisprudenţa instanţei europene s-a subliniat în mod constant rolul pe care motivarea unei hotărâri îl are pentru respectarea art.6 paragraf 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, arătându-se că dreptul la un proces echitabil, nu poate fi considerat efectiv decât dacă susţinerile părţilor sunt examinate de către instanţă, aceasta axând obligaţia de a proceda la un examen concret al mijloacelor, argumentelor şi clementelor de probă, sau cel puţin de a le aprecia (cauza Albina împotriva României).

Obligativitatea motivării hotărârilor judecătoreşti constituie o condiţie a procesului echitabil, exigenţă prevăzută şi de art.21 alin.3 din Constituţia României şi art. 6 alin.l din CEDO.

Dreptul la un proces echitabil nu poate fi considerat efectiv decât dacă observaţiile părţilor sunt într-adevăr ascultate, adică analizate corespunzător de către instanţa sesizată (cauza Dumitru Popescu împotriva României), fără ca aceasta să presupună în mod obligatoriu existenţa unor răspunsuri detaliate la fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real problemele esenţiale care au fost supuse spre judecată instanţei (cauza Boldea contra României).

În consecinţă, neexaminarea în niciun fel de către judecătorul de cameră preliminară a aspectelor invocate de apărare şi menţionate anterior reprezintă o încălcare a dreptului la apărare şi  implicit a dreptului la un proces echitabil.

Deşi instanţa ar putea reaudia toate persoanele audiate în cursul urmării penale prin încălcarea dreptului la apărare în condiţii de contradictorialitate, acest aspect este irelevant din moment ce instanţa nu poate să suplinească lipsa unei urmării penale conforme cu exigenţele art. 6 din Convenţie.

Procedându-se astfel,  apreciază că actele efectuate în cursul urmăririi penale devin relevante din perspectiva legalităţii, din moment ce instanţa va avea întotdeauna posibilitatea de a remedia aceste aspecte prin readministrarea nemijlocită a probatoriului.

Cu privire la modalitatea de audiere a inculpaţilor si raportat la prevederile art.l 10 alin.5 teza I C.proc.pen.. judecătorul de camera preliminară a stabilit ca.....reprezentantul Ministerului Public a lămurit aceste aspecte,  învederând in concluziile scrise ataşate la dosarul cauzei, faptul ca, aceştia au fost in mod legal audiaţi si ca apărătorul ales al inculpaţilor nu a solicitat in mod expres sa fie înştiinţat de efectuarea audierii... ". fapt ce nu corespunde realităţii.

De altfel,  acest fapt nu este singular, în condiţiile in care pe parcursul urmăririi penale au fost luate masuri de sancţionare care nu au avut temei legal.

Ceea ce s-a urmărit cu certitudine a fost trimiterea in judecată a celor doi inculpaţi, chiar dacă cercetarea nu a fost finalizată,întrucât procurorul de caz care era stagiar urma sa dea examen si sa plece, iar dosarul nu trebuia sa fie repartizat unui alt procuror.

De asemenea, solicită a se avea în vedere împrejurarea că la nivelul  Politiei oras Breaza exista dotare cu aparatura de înregistrare audio-video, insa in cazul cercetării ce s-a desfăşurat s-a menţionat ca nu exista mijloace tehnice de înregistrare audio-video.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 22/2018 au fost declarate neconstituţionale prevederile art. 102 alin. (3) Cod. proc. pen. Curtea a statuat că aceste dispoziţii sunt constituţionale doar în măsura in care prin sintagma „excluderea probei" se înţelege inclusiv eliminarea fizică a mijloacelor de probă din dosarul cauzei.

În opinia instanţei de contencios constituţional, noţiunea de excludere presupune o dublă dimensiune, respectiv dimensiunea juridică şi dimensiunea fizică (eliminarea fizică a mijloacelor de probă din dosarele penale).

Curtea susţine că doar interpretând în această manieră, norma în discuţie este de natură a garanta în mod efectiv dreptul la un proces echitabil şi prezumţia de nevinovăţie.

În cauza, cei doi inculpaţi nu au beneficiat niciun moment de prezumţia de nevinovăţie, probele fiind administrate numai în defavoarea acestora, fiind încalcate dispoziţiile art. 100 alin. 1 C.proc.pen.

Învederează instanţei faptul că numitul N.G.A. este semianalfabet, iar pretinsa plângere sau declaraţie nu este scrisa de el.

De altfel, din declaraţiile martorilor si chiar procesul verbal intocmit la data de 26.07.2018 de Asap M.I., nu rezulta situaţia stabilita de procuror, respectiv ca, fraţii G… sunt cei care au generat acest conflict.

„ Conflictul verbal " despre care se face vorbire, nu este lămurit, nimeni nu a relatat faptul ca. fraţii G… ar fi cei care au provocat acest conflict.

Din conţinutul actelor de cercetare penala întocmite la data de 26.07.2018 se observă cu uşurinţa denaturarea situaţiei reale, in sensul ca. fraţii Neagu sunt prezentaţi ca persoane care au fost vătămate, in condiţiile in care. potrivit imaginilor video cat si a planşelor fotografice, inculpatul G.I.L. este lovit cu pumnul in zona capului de către N.C.A..

Se pune întrebarea, daca celor doi fraţi N… le-a fost atat de teama de fraţii G…, cum se explica faptul ca i-au lovit cu pumnii pe cei cei doi inculpaţi, iar împotriva lor nu s-a luat nicio măsura?

Mai mult, din înregistrarea video lipseşte secvenţa in care inculpatul G.I.L. este înjunghiat cu cuţitul de numitul N.C.A.. fiind reţinuta situaţia nereala in sensul că .. În urma acţiunii violente, G.I.L. si-a provocat o leziune in zona gâtului ".

Pentru a demonstra faptul că G.I.L. a fost înjunghiat de N.C.A. face trimitere la constatarea preliminară din 15.05.2018 in care se menţionează .. plaga prin înjunghiere cervicala dreapta de secţiune... hemoragica ( 6-7 cm) "; plaga lob stâng 1/3 (2 cm)

Cu privire la celelalte leziuni traumatice despre care s-a stabilit ca au fost produse prin „ cădere accidentala ... "arăta că înţelege sa conteste aceste concluzii preliminarii întrucât in urma examinării efectuate de medicul legist din cadrul SML Prahova, s-a comunicat faptul că viata inculpatului a fost pusa în pericol.

În timpul intervenţiei chirurgicale, datorita cantităţii mari de sânge pe care a pierdut-o a fost necesar sa se realizeze transfuzie cu o cantitate însemnată de sânge, pentru ca inculpatul G.I.L. să nu  îşi piardă viaţa.

Pe acest fond arată că s-a depus plângere pentru tentativa de omor, însă încadrarea juridică a fost schimbată de procuror, in acest  dosar cercetarea se afla în faza de început, deşi vizează fapta petrecută la aceeaşi data 26.07.2018, iar in privinţa inculpaţilor aceştia sunt deja trimişi în judecata.

În cauză,  deşi s-a dispus efectuarea unui raport de expertiza medico-legala pentru a se stabili situaţia referitoare la G.I.L.. organul de cercetare penala nu a manifestat niciun interes şi a finalizat cercetarea, în condiţiile in care acest raport se afla la SML Prahova, nefiind înaintat la dosarul cauzei.

Se afirmă că au existat ordonanţe de efectuare a raportului preliminar precum si a expertizei, însă la dosarul cauzei astfel de acte întocmite de procuror nu am constatat să existe.

Cu privire la actul de sesizare în baza căruia se putea efectua cercetarea penala, arătă că în cazul infracţiunii de distrugere, acesta a lipsit.

În cauză nu există nicio plângere penală depusă potrivit art.253 alin.6 C.penal, prin care persoana vătămata să solicite punerea în mişcare a acţiunii penale cu referire la aceasta infracţiune.

Din declaraţia persoanei vătămate I.I.. rezulta că acesta a înţeles sa se constituie parte civila cu suma de 4300 lei ca persona fizica.

Nu exista la dosar nicio plângere penala formulata împotriva celor doi inculpaţi, de către SC T. SRL, persoana juridica, căreia i se pretinde ca i-a fost creat un prejudiciu de natura materiala.

Ca urmare, cercetarea penala efectuată sub acest aspect este lovita de nulitate absoluta, întrucât lipseşte actul de sesizare impus de legiuitor.

Pe de alta parte, în cauză a fost cercetat un minor cu vârsta de peste 16 ani, G.I.L., audierea acestuia urmând sa realizeze astfel cum a dispus CCR, respectiv „... in cazul minorilor cu vârsta cuprinsa între 14 si 18 ani şi care au calitatea de persoane suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale, "trebuie sa li se asigure garanţiile procedurale specifice, în considerarea situaţiei de vădita vulnerabilitate în care aceştia se afla, deoarece ascultarea si confruntarea făcându-se la sediul organului de urmărire penală acestea capătă un grad de oficialitate cu care minorul nu este obişnuit, fapt ce ar putea influenta negativ calitatea declaraţiilor.

De aceea, autoritatea competenta trebuie sa asigure copiilor dreptul de a fi însoţiţi de titularul răspunderii părinteşti sau de un alt adult corespunzător, condiţionat de interesul superior al copilului si de împrejurarea ca prezenta persoanei respective nu va aduce atingere procedurilor penale.

În cauză, citarea nu a fost legala, existând numai informări telefonice, făcute de pe o zi pe alta, de genul „ Vino mâine la Politie la ora 8.00 sau 8.30 !"  fără a da posibilitatea apărării să –şi pregătească o apărare efectivă. 

Nu s-a ţinut seama ca, în cauză era angajat un apărător ales care are obligaţia să se prezinte cu prioritate în faţa instanţei de judecata, organul de cercetare penala efectuând actul procedural fără să anunţe şi avocatul ales, folosindu-se de un avocat din oficiu.

Reprezentantul legal nu a fost citat, i se spunea minorului,, Mâine sa vii cu taica-tu !"

Deşi s-a dispus ca la audieri sa participe si un psiholog, în realitate actele procedurale nu au fost efectuate în prezenta unui astfel de specialist, ci a unui reprezentat al Direcţiei Generale de Protecţie a Copilului care nu a avut aceasta calitate .

Din punctul  său de vedere consideră că  probele existente la dosarul cauzei, nu au fost administrate potrivit art. 100 alin.l C.proc.pen. respectiv ,. În cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge şi administrează probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la cerere.", existând suspiciunea ca nu s-a dorit cercetarea tuturor persoanelor implicate în conflict.

Mai mult, daca în privinţa fraţilor N… li s-a permis prezenta unui apărător ales care să le apere interesele, nu acelaşi lucru s-a întâmplat în cazul fraţilor G…, cel puţin a lui G.M..

Pentru a se stabili existenta unor probe sau indicii din care să rezulte suspiciunea rezonabila ca inculpatul a săvârşit faptele pentru care este cercetat, se impune ca acestea să se coroboreze şi să determine formarea unei opinii cu privitoare la existenta faptelor.

Or, analizând probele se constată, că , organul de cercetare penală nu a respectat prevederile legale şi a administrat probe numai în defavoarea fraţilor G…, inculpaţi în prezenta cauză.

În aceeaşi zi 26.07.2018 au fost audiaţi fraţii N… în  calitate de parţi vătămate, deşi din cuprinsul actelor existente nu rezulta existenta unor plângeri penale depuse în condiţiile art.221 C.proc.pen.

La rândul lor,  inculpaţii au depus plângeri penale împotriva fraţilor N…, însă în  cazul acestora nu a existat acelaşi interes.

În raport de  criticile formulate constată că  ne aflăm în prezenta unei  încheieri nemotivate,  solicitând în principal în temeiul disp. art.425 indice 1 alin.2 lit.b C.proc.pen. admiterea contestaţiei, desfiinţarea hotărârii atacate, rejudecarea cauzei de către judecătorul de camera preliminară de la instanţa fondului, iar în subsidiar în temeiul disp. art.425/ 1 alin.2 lit.a C.proc.pen. admiterea contestaţiei, desfiinţarea hotărârii atacate şi soluţionarea cauzei, în sensul admiterii cererilor şi excepţiilor invocate.

Examinând contestaţia formulată de inculpaţi si , în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile legale incidente în cauză, judecătorul  de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Prahova, reţine următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1782/P/2018 din data de 15.11.2018 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

- G.M.C.,, pentru săvârşirea infracţiunilor de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 C.p., precum si a 2 (două) infracțiuni amenințare, ambele prev. de art. 206 alin. 1 C.p., toate cu aplicare art. 77 lit. d C.p. și art. 38 alin. 1 C.p.

- G.I.L., pentru săvârşirea infracţiunilor  de tulburarea ordinii şi liniştii publice, prev. de art. 371 C.p. precum și a 2 (două) infracțiuni amenințare, ambele prev. de art. 206 alin. 1 C.p., toate cu aplicarea art. 113 alin. 3 C.p. și art. 38 alin. 1 C.p.

Cauza s-a înregistat la Judecătoria Câmpina sub nr. 8958/204/2018, iar în  data de 10 decembrie 2018 inculpaţii  G.I.L. şi  G.M.C. au formulat cereri şi excepţii  prin care au invocat mai multe neregularităţi în ceea ce priveşte administrarea probatoriilor în faza de urmărire penală,  respingerea unor cereri de probatorii formulate de inculpaţi privind reaudierea martorilor, în condiţiile în care acestea au fost obţinute în condiţii de neloialitate, inexistenţa unor plângeri penale formulate împotriva inculpaţilor sub  aspectul  săvârşirii infracţiunii de distrugere.

Prin cererile şi excepţiile formulate( filele 14-21 dosar fond) s-a mai invocat faptul că deşi în cauză a fost cercetat un minor cu  vârsta de peste 16 ani, nu s-a dispus citarea reprezentantului legal şi nu s-a ţinut seama că în  cauză era angajat un apărător ales, urmărirea penală desfăşurându-se cu prezenţa unui apărător din oficiu desemnat de organele de cercetare penală.

S-a mai  arătat că s-a încălcat dreptul la apărare al inculpaţilor, iar urmărirea penală nu este completă, organele de cercetare penală neţinând seama şi de faptul că în legătură cu acelaşi incident există o plângere penală formulată de inculpaţi împotriva persoanelor vătămate, putându-se dispune reunirea cauzelor.

Potrivit dispoziţiilor art. 403 lit.c şi d c.p.p. expunerea unei hotărâri penale trebuie să cuprindă , printre altele, motivarea soluţiei cu privire la latura penală, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea cauzei şi a celor care au fost înlăturate, analiza oricăror elemente de fapt pe care se sprijină soluţia dată în cauză şi arătarea temeiurilor de drept care justifică soluţiile date în cauză..

Deşi au fost formulate cereri şi excepţii judecătorul de cameră preliminară din cadrul  Judecătoriei Câmpina nu s-a pronunţat în niciun fel pe acestea, făcând doar în cuprinsul motivării încheierii aprecieri privind obiectul procedurii în cameră preliminară , enumerarea cazurilor de nulitate absolută şi nulitate relativă, fără a face o analiză concretă a cererilor formulate de inculpaţi .

Or, motivarea unei hotărâri reprezintă un element de transparenţă a justiţiei, inerent oricărui act jurisdicţional, nefiind un act discreţionar, ci rezultatul unui proces logic de analiză ştiinţifică a probelor analizate în cauză în scopul aflării adevărului, proces de analiză necesar stabilirii adevărului.

Astfel, hotărârea reprezintă rezultatul concret, sinteza operei de judecată, iar motivarea acesteia reprezintă argumentarea în scris a raţiunii ce determină pe judecător să adopte soluţia dispusă în cauză (în acest sens a se vedea si decizia 4222/25 nov. 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).

S-a mai arătat în practica judiciară că motivarea hotărârii justifică echitatea procesului penal, pe de o parte, prin dreptul justiţiabilului de a fi convins că justiţia a fost înfăptuită, respectiv că judecătorul a examinat toate mijloacele procesuale şi procedurale şi pe de altă parte, prin dreptul acestuia de a cunoaşte oportunitatea promovării căii de atac.

În acest sens, în lipsa motivării încheierii, condiţie esenţială a înfăptuirii justiţiei, instanţa de control judiciar nu poate analiza criticile formulate de inculpaţi şi implicit, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate.

Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere dispoziţiile art.6 paragraful I din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, potrivit cărora orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanţă independentă şi imparţială.

Or, motivarea unei hotărâri judecătoreşti reprezintă un aspect important în privinţa echitabilităţii procesului penal, principiile dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului statuând că articolul 6 paragraful I din Convenţie impune în sarcina instanţelor obligaţia de a analiza efectiv motivele, argumentele şi probele, fără ca aceasta să impună o motivare în detaliu pentru fiecare argument invocat.

Noţiunea de proces echitabil impune condiţia ca o instanţă care a motivat pe scurt o hotărâre să fie analizat în mod real problemele esenţiale care i-au fost supuse atenţiei, condiţie care în speţă nu este îndeplinită, judecătorul fondului nerăspunzând în concret tuturor cererilor si excepţiilor formulate de inculpaţi.

Deşi dispoziţiile cuprinse în Codul de procedură penală nu prevăd nemotivarea hotărârii ca şi caz pentru care se poate dispune rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată, completul de cameră preliminară din cadrul tribunalului are în vedere dispoziţiile art.20 alin.2 din Constituţia României, care prevăd că „dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile”.

În situaţia de faţă, instanţa apreciază că au prioritate dispoziţiile art.6 paragraful I din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în sensul că, pe de o parte, trebuie să existe o judecată efectivă, iar pe de altă parte, este necesar a se respecta principiul dublului grad de jurisdicţie în materie penală, consacrat de art.2 par.1 al Protocolului 7 la Convenţie.

În raport de cele arătate mai sus, completul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Prahova urmează să admită contestaţiile inculpaţilor G.M.C. şi G.I.L., şi în consecinţă va dispune desfiinţarea încheierii din data de 15.2.2019 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Câmpina şi va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare pentru  ca judecătorul de cameră preliminară să se  pronunţe asupra cererilor şi  excepţiilor invocate de inculpaţii  G.M.C. şi  G.I.L..

Domenii speta

Spete similare