Actiune in angajarea răspunderii personale

Sentinţă civilă 1520 din 24.10.2018


Pe rol judecarea cauzei Faliment privind pe reclamant DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE IASI-AJFP IASI şi pe pârât PB, având ca obiect atragerea răspunderii pentru intrarea în insolvenţă (art. 169 Legea 85/2014).

Deliberând asupra cauzei:

La data de 17.07.2018 (data poştă) creditorul majoritar DGRFP – AJFP Iaşi a formulat cerere având ca obiect stabilirea răspunderii personale patrimoniale a administratorului statutar al debitoarei SC E SRL – PB - pentru prejudiciul creat creditorilor în sumă de 52958 lei.

În motivarea cererii reclamantul invocă dispoziţiile art. 169 alin 1 lit. a din Legea 85/2014, respectiv faptul că administratorul societăţii debitoare a folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane

Reclamantul precizează că deşi se afla în încetare de plăţi pârâtul a dispus în interes personal continuarea activităţii care ducea în mod vădit debitoarea în insolvenţă Totodată, pârâtul a acceptat astfel ca datoriile către creditorul bugetar să crească.

Faţă de cele precizate, reclamantul apreciază că in cauză sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale, respectiv : fapta ilicită, prejudiciul cert şi dovedit, raportul de cauzalitate intre fapta si prejudiciu.

In drept au fost invocate disp. art. 169 alin. 1 lit. a din legea 85/2014 privind procedura insolvenţei.

Legal citat pârâtul nu s-a prezentat în instanţă, nu a depus întâmpinare şi nu şi-a exprimat poziţia procesuală raportat la cererea formulată.

Analizând actele şi lucrările cauzei instanţa  retine următoarele aspecte:

Notificat de către lichidatorul judiciar, conform dispoziţiilor Codului de Procedură Civilă, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, cu privire la deschiderea procedurii insolvenţei şi obligaţiei de predare a actelor contabile, pârâtul nu a dat curs demersurilor acestuia pentru a-şi îndeplini obligaţia legală menţionată în cuprinsul notificării.

In lipsa acestor documente, situaţia financiar contabilă a societăţii debitoare la declanşarea procedurii a fost realizată pe baza documentelor transmise de către AFPM Iaşi.

Răspunderea instituită de dispoziţiile art. 169 este o formă specială de răspundere delictuală, derogatorie de la dreptul comun (art. 998-999 din Codul civil), instituită în  vederea acoperirii pasivului rămas neacoperit prin lichidare. Astfel, în reglementarea art. 169 din Legea nr. 85/2014 privind procedura insolvenţei, răspunderea administratorilor nu devine automat operantă în toate cazurile când pasivul social sau o parte a acestuia nu poate fi acoperit, ci numai atunci când se face dovada că administratorii au cauzat starea de insolvenţă a societăţii prin săvârşirea culpabilă a vreuneia dintre faptele expres şi limitativ enumerate la lit. a – g ale alin. 1 al articolului menţionat, iar prejudiciul a rezultat direct din fapta culpabilă săvârşită, cu condiţia ca acest prejudiciu să se regăsească în pasivul rămas neacoperit sau ce va rămâne neacoperit la închiderea procedurii.

Reţinând teza răspunderii civile delictuale, instanţa apreciază că în speţă, trebuie dovedite toate elementele răspunderii civile delictuale .

Faţă de situaţia de fapt descrisă anterior, Tribunalul apreciază că activitatea pârâţilor se încadrează în dispoziţiile art. 169 alin. 1 lit. a, referitoare la folosirea bunurilor sau creditelor societăţii în folosul său, în condiţiile în care s-a dovedit că debitoarea a derulat activitate economică generatoare de venituri cu care ar fi putut acoperi în parte creanţele înscrise in tabelul definitiv. Astfel se remarcă faptul că ar fi avut posibilitatea stingerii parţiale a datoriilor către creditorul bugetar dacă nu ar fi abandonat activitatea, dacă pârâtul ar fi valorificat stocurile şi dacă ar fi utilizat în acest sens şi disponibilul existent.

Apreciind că sunt întrunite toate cerinţele răspunderii civile speciale prevăzute pentru administratorul societăţii falite de textul dispoziţiilor art. 169 alin. 1 lit. a, c şi d, întrucât pârâtul nu a răsturnat proba produsă împotriva acesteia cu privire la folosirea sumelor identificate Tribunalul apreciază că se impune admiterea  acţiunii formulate privind stabilirea răspunderii personale a pârâtului în calitate de administrator al debitorului SC E SRL, urmând  să  stabilească răspunderea personală a acestuia în sensul că îl va obliga să acopere întreg pasivul rămas neacoperit al debitoarei, potrivit tabelului definitiv  al creanţelor întocmit de către administratorul judiciar.

HOTĂRĂŞTE:

În temeiul dispoziţiilor art.169, alin.1, lit. a din Legea privind procedura insolvenţei,

Admite acţiunea formulată de către reprezentanţii creditorului majoritar AJFP Iaşi, în contradictoriu cu pârâtul PB în calitate de administrator al debitorului SC E SRL.

Stabileşte răspunderea personală a pârâtului pentru pasivul debitorului falit SC E SRL în sensul că îl obligă să acopere pasivului debitoarei rezultând din tabelul definitiv al creanţelor.

În temeiul dispoziţiilor art. 173 din Legea privind procedura insolvenţei, executarea silită a prezentei sentinţe se va efectua în condiţiile art. 173 alin. 2 la cererea creditorilor, de către executorul judecătoresc, în temeiul tabelului definitiv de creanţe, conform Codului de procedura civilă.