Pretenţii

ROMÂNIA

TRIBUNALUL BUCUREŞTI SECŢIA A III-A CIVILĂ

Dosar nr. ...............

DECIZIA CIVILĂ NR. .................

Şedinţa publică din 01.02.2019

Tribunalul constituit din:

Preşedinte: ***

Judecător: *** 

Grefier: ***

Pe rol soluţionarea cererilor de apel formulate de apelantul-reclamant ...............  şi apelanta-pârâtă ......................, împotriva sentinţei civile nr. ................, pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. ....................., în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi .......................,  având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, a răspuns apelantul-reclamant  ................... personal, aflat în stare de detenţie, lipsind intimaţii-pârâţi.

Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

La interpelarea tribunalului, se susţine de către reprezentanţii serviciului de gardă, faptul că apelantul-reclamant ....................  nu  are în posesie un act de identitate, însă  identificarea acestuia a fost făcută de reprezentanţii Penitenciarului Rahova, care atestă acest aspect  prin semnătura şi ştampila aplicate pe înscrisul în baza căruia acesta a fost adus în instanţă. 

Tribunalul constată că la acest termen de judecată procedura de citare cu apelantul-reclamant .......................este legal îndeplinită.

La interpelarea tribunalului, apelantul-reclamant arată că cererea de apel a fost declarată în anul 2018 şi nu are cunoştinţă despre motivul pentru care se află astăzi în faţa instanţei de judecată.

Tribunalul, la solicitarea apelantului-reclamant, prezintă acestuia obiectul cauzei deduse judecăţii.

Apelantul-reclamant ......................., prezent personal, având cuvântul, arată că nu are cereri prealabile de formulat.

Nemaifiind alte cereri de formulat şi probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată şi acordă părţii prezente cuvântul pe fondul cererii de apel.

Apelantul-reclamant ......................., prezent personal,  solicită tribunalului  admiterea apelului şi acordarea zilelor libere câştigate  în perioada 2011 - 2014.

Tribunalul reţine cauza în pronunţare.

T R I B U N A L U L

 Deliberând asupra apelului civil de faţă, constată următoarele:

 Prin sentinţa civilă nr. .............., pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. ..............., a fost respinsă ca neîntemeiată, excepţia lipsei timbrării; a fost admisa excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a ....................... si a fost respinsa cererea formulată în contradictoriu cu ......................., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a fost respinsa excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a .......................ca neîntemeiată; a fost respinsa excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Statului Român prin .......................ca neîntemeiată; a fost admisa excepţia prescripţiei invocată de Autoritatea Naţională a Penitenciarelor prin întâmpinare si a fost respinsa cererea formulată de reclamantul ....................... în contradictoriu cu pârâţii .......................şi ....................... prin ......................., ca prescrisă.

 Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că prin cererea de chemare in judecata înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de .............., sub nr. ................., reclamantul .......................a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul ......................., obligarea acestuia la plata sumei de ............... euro cu titlu de daune morale pentru repararea prejudiciului nepatrimonial suferit prin executarea unei pedepse privative de libertate în condiții necorespunzătoare, aferente perioadei petrecute în detenție, de la .......... la ..............

În  motivare (f. 1), reclamantul a arătat, în esență, că a executat pedeapsa închisorii de la ........... la ..........., iar că în prezent este încarcerat pentru o altă faptă.

În opinia sa, beneficiul Legii nr. 169/2017 constând în acordarea a 6 zile la fiecare 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare în penitenciare ar trebui să i se aplice nu doar pentru mandatul pe care îl execută în prezent, ci și pentru cel anterior, sub forma unui echivalent bănesc.

De asemenea, reclamantul a făcut referire la faptul că dispozițiile Legii nr. 169/2017 prevăd acordarea de despăgubiri pentru condițiile inumane de cazare pentru deținuții care s-au eliberat în trecut dintr-un mandat de executare a unei pedepse privative de libertate.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 169/2017, art. 22 din Constituție, art. 281 și 282 C.pen. și art. 3 C.E.D.O.

....................... a depus întâmpinare la data de 10.01.2018 (f. 22-27), prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivând că acțiunea vizează exclusiv probleme de fapt și reclamă aplicarea unui act normativ emis de o altă autoritate publică.

La termenul din data de .............., instanța a dispus introducerea din oficiu în cauză a Statului Român prin .......................și a .......................(.......................), în temeiul art. 78 alin. 1 C.proc.civ. și considerentelor deciziei CEDO Stoicescu și Stoicescu împotriva României, par. 71 (f. 21).

La data de ..........., pârâta .......................a depus întâmpinare (f. 25-27), prin care a invocat excepțiile netimbrării cererii de chemare în judecată, nulității cererii de chemare în judecată față de nerespectarea dispozițiilor privind precizarea motivelor de fapt pe care se întemeiază reclamantul, prescripției dreptului material la acțiune față de data presupusei fapte ilicite și lipsei calității procesuale pasive, întrucât nu dispune asupra modului în care persoanele private de libertate aflate în custodia unităților penitenciare execută pedeapsa.

La data de ..............., pârâtul ......................., prin .......................a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivând că statul poate fi răspunzător patrimonial doar pentru prejudiciile cauzate prin erori judiciare, nu pentru faptele comise de persoane cu care nu se află în raporturi de comitent-prepus, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată, întrucât în opinia sa nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.

A fost administrată proba cu înscrisuri.

În şedinţa din 10..................., instanţa a pus în discuţie excepţiile invocate şi a rămas în pronunţare cu privire la acestea.

Analizând dosarul, instanţa a soluţionat cu prioritate excepţiile invocate, în temeiul art. 248 alin. 1 și 2 Cpc.

Cu titlu preliminar, în privinţa lipsei timbrării cererii de chemare în judecată, invocată de ......................., instanţa reţine că potrivit art. 29 alin. 1 lit. j din O.U.G. nr. 80/2013, sunt scutite de la taxa de timbru acțiunile și cererile referitoare la stabilirea și acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 2 și 3 CEDO.

Întrucât acțiunea formulată de reclamantul .......................are ca obiect acordarea de despăgubiri civile, respectiv suma de ............ euro, pentru condițiile inumane de cazare în penitenciar, aferente perioadei .............., care intră în sfera de aplicare a art. 3 CEDO, instanța constată că acțiunea este scutită de la plata taxei de timbru, astfel că va respinge ca neîntemeiată excepția netimbrării, formulată de .......................prin întâmpinare.

Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de ......................., instanța a constatat că pentru a fi parte într-un proces, conform art. 36 C.proc.civ., trebuie să existe o identitate între părți (reclamant, respectiv pârât) și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății (creditorul, respectiv debitorul obligației).

 În prezenta cauză nu este atacat un act administrativ emis de ....................... sau un refuz al acestuia de a soluționa o cerere adresată acestei autorități, astfel încât să poată fi angajată răspunderea patrimonială a Guvernului, în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.

De asemenea, din Legea nr. 90/2001 nu rezultă că această autoritate ar avea competențe în aplicarea dispozițiilor legale în ceea ce privește repararea prejudiciului adus persoanelor prin executarea pedepselor privative de libertate în condiții inumane.

Prin urmare, instanța constată că dreptul invocat de reclamant (care și-a justificat calitatea procesuală activă) nu poate fi realizat în contradictoriu cu ......................., astfel că va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a ....................... invocată de acesta prin întâmpinare și va respinge cererea formulată în contradictoriu cu ....................... ca formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a ......................., instanța a constatat că, potrivit art. 6 alin. 1 lit. a din H.G. nr. 756/2016, în realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, ....................... organizează și coordonează activitățile legate de modul de executare a pedepselor privative de libertate.

De asemenea, potrivit art. 2 alin. 2 din H.G. nr. 756/2016, .......................aplică strategia ....................... în ceea ce privește executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate pronunțate de instanțele judecătorești. Împrejurarea privind calitatea de ordonator secundar de credite a ......................., cât și dobândirea de personalitate juridică de către unitățile penitenciare nu pot constitui temeiuri pentru admiterea prezentei excepții, întrucât din textele legale menționate rezultă că organizarea și coordonarea activității penitenciarelor cade în sarcina ......................., iar în relația cu unitățile penitenciare, aceasta dispune de competențe partajate, aspecte recunoscute de însăși pârâtă prin întâmpinare (f. 27), astfel încât penitenciarele pot acționa doar în limitele trasate de .......................

Ţinând seama de faptul că ....................... este responsabilă de executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, rezultă că aceasta poate răspunde delictual în măsura în care afirmaţiile reclamantului se vor dovedi întemeiate, având astfel calitate procesuală pasivă, în considerarea art. 36 Cpc.

Prin urmare, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a .......................invocată de aceasta prin întâmpinare, ca neîntemeiată.

În legătură cu excepția lipsei calității procesuale pasive a Statului Român prin ......................., instanţa reţine că potrivit art. 3 alin. 1 pct. 22 din H.G. nr. 34/2009, una dintre atribuțiile .......................este acela de a aproba și administra bugetul de venituri și cheltuieli al Trezoreriei Statului”.

De asemenea, potrivit art. 2 alin. 1 lit. c din H.G. nr. 34/2009, „.......................îndeplinește următoarele funcții: de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român și al ......................., reprezentarea pe plan intern și extern în domeniul său de activitate și în limitele stabilite prin actele normative în vigoare”.

Instanţa mai reţine că responsabilitatea statului român, prin autorităţile sale legislative şi executive, pentru caracterul inuman al condiţiilor de detenţie, a fost deja stabilită printr-o serie lungă de decizii de condamnare pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, culminând recent cu decizia pilot Rezmiveş şi alţii împotriva României, prin care s-a stabilit că ....................... va trebui, în termen de 6 luni de la data la care prezenta hotărâre rămâne definitivă în temeiul art. 44 § 2 din Convenţie, să asigure, în colaborare cu Comitetul de Miniştri, un calendar clar pentru punerea în practică a măsurilor generale corespunzătoare pentru a soluţiona problema supraaglomerării din locurile de deţinere şi problema condiţiilor precare de detenţie, în conformitate cu principiile Convenţiei, astfel cum sunt enunţate în prezenta hotărâre.

În acest cadru juridic, instanţa reţine că în măsura în care cererea principală ar fi găsită întemeiată şi ....................... ar fi găsit responsabil, având în vedere faptul că reclamantul vizează despăgubiri în bani, acest lucru ar trebui făcut, potrivit textelor enunţate anterior, prin intermediul ........................

În consecinţă, instanța constată că .......................are calitate procesuală pasivă, astfel încât excepţia invocată a fost respinsă ca neîntemeiată.

În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, instanța a constatat că reclamantul își întemeiază pretențiile pe Legea nr. 169/2017.

Or, potrivit art. 551 alin. 1, „la calcularea pedepsei executate efectiv, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, și executarea în condiții necorespunzătoare, caz în care pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată”.

Prin urmare, compensarea în cazul cazării în condiții necorespunzătoare a persoanelor private de libertate are în vedere numai acordarea unui beneficiu suplimentar de 6 zile la fiecare 30 de zile executate efectiv.

 Din cuprinsul Legii nr. 169/2017 nu rezultă o altă modalitate de compensare.

Acordarea unor despăgubiri bănești pentru prejudiciul adus prin executarea unei pedepse aferente perioadei .............. nu constituie o modalitate reglementată de legea amintită și nu poate face obiectul acestui act normativ, care vizează doar pedepsele în curs de executare, pentru a putea primi beneficiul respectiv, și nu cele deja executate definitiv anterior intrării în vigoare a legii.

În concluzie, instanța a constatat că în cauză Legea nr. 169/2017 nu este incidentă.

Susţinerile reclamantului pot fi încadrate însă în categoria cererilor vizând stabilirea răspunderii civile delictuale pentru condiţiile de detenţie în care a fost ţinut, astfel cum este reglementată de Codul civil, care conține norme generale față de reglementarea specială, inaplicabilă în cauza prezentă, a Legii nr. 169/2017.

În baza art. 22 alin. (1) Cpc, care prevede că „judecătorul soluționează litigiul conform regulilor de drept care îi sunt aplicabile”, instanța a constatat că pretenția formulată de reclamantul .......................vizează răspunderea civilă delictuală pentru pretinsa faptă continuă, care  ar fi durat de la ........... la ..............

Conform art. 2517 C.civ., „termenul prescripției este de 3 de ani, dacă legea nu prevede un alt termen”, iar potrivit art. 2523 C.civ. „prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui”.

În cauză, instanța a constatat că reclamantul a cunoscut modalitatea în care a executat pedeapsa şi condiţiile de detenţie în care a fost ţinut, dreptul la acţiune născându-se cel mai târziu, de la data eliberării reclamantului din detenție, respectiv ...............

Termenul general de 3 ani începe să curgă, cel mai târziu, de la acest moment și s-a împlinit, în absența unor cauze de suspendare sau de întrerupere a cursului prescripției, la data de ..............

În consecință, față de data introducerii prezentei acțiuni, respectiv ............., înregistrată pe rolul instanței la data de ............., instanța a constatat că dreptul material la acțiune pentru prejudicii aduse reclamantului prin executarea pedepsei privative de libertate din data de ........... până în data de .............. în condiții necorespunzătoare este prescris.

Prin urmare, instanța a admis excepţia prescripției dreptului material la acțiune invocată de ....................... prin întâmpinare și a respins acțiunea formulată de reclamantul .......................în contradictoriu cu .......................și ....................... prin .......................ca prescrisă.

 Reclamantul ........... a declarat, la data de .............., apel împotriva acestei sentinţe, ce a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a III – a Civilă la data de ..............., sub nr. unic ................

Apelul nu a fost motivat.

Intimata .......................a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea apelului, ca nefondat, invocand decaderea apelantului din dreptul de a mai putea invoca in apel alte motive decat cele avute in vedere la prima instanta.

Totodata, .......................a formulat apel incident, invocand gresita solutionare a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive.

In motivare se arata ca instanta de fond a facut in mod gesit aplicarea HG nr. 756/2016, desi actul normativ in vigoare in perioada in care detinutul era incarcerat era HG nr. 1849/2004. Este adevarat ca la data introducerii actiunii HG 1849/2004 era abrogat prin HG 756/2016, insa trebuie avut in vedere actul normativ la momentul incarcerarii.

Potrivit art. 6 alin. 1 lit. a din HG 1849/2004, în realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, .......................organizează și coordonează activitățile legate de modul de executare a pedepselor privative de libertate insa potrivit art. 10 alin. 1 „Pentru indeplinirea atributiilor, in subordinea ....................... se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza penitenciare.

Potrivit art. 1 alin. 1 si 2 din Regulamentul de organizare si functionare a unitatilor penitenciare, aprobat prin Decizia directorului general al ....................... nr. 507/2012 s-a prevazut ca penitenciarele sunt institutii publice de interes nationa cu personalitate juridica si asigura executarea pedepselor privative de libertate, astfel ca responsabilitatea modului de executare a pedepselor privative de liberate revine acestora si nu ........................

Deliberând asupra apelului principal declarat de apelantul reclamant, tribunalul constată că este nefondat, pentru următoarele considerente:

Sub un prim aspect, tribunalul retine ca apelul declarat este nemotivat, nefiind adusa nicio critica concreta hotararii instantei de fond privind solutia de admitere a contestatiei.

Potrivit disp. art. 476 alin.2 Cod proc. civ. în cazul in care apelul nu se motiveaza ori motivarea apelului sau intampinarea nu cuprind motive, mijloace de aparare sau dovezi noi, instanta de apel se va pronunta, in fond numai pe baza celor invocate la prima instanta.

Conform disp. art. 477 Cod proc. civ. devolutiunea va opera cu privire la intreaga cauza atunci cand apelul nu este limitat la anumite solutii din dispozitiv si avand in vedere ca prin apel nu se critica solutia instantei, tribunalul retine ca se aplica alin.2 din acest art. cu privire la limitele efectului devolutiv ale apelului declarat.

Astfel, tribunalul retine ca potrivit art. 478 alin.2 si 3 Cod proc. civ. partile nu se vor putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive, mijloace de aparare si dovezi decat cele invocate la prima instanta sau aratatae in motivarea apelului ori in intampinare iar in apel nu se poate schimba calitatea partilor, cauza sau obiectul cererii de chemare in judecata si nici nu se pot formula pretentii  noi.

Conform disp. art. 470 alin.3 si 5 Cod proc. Civ., acest aspect conduce doar la decaderea apelantului din dreptul de a invoca alte motive de neteminicie decat cele invocate in fata instantei de fond si nu la respingerea apelului pe fond, deoarece potrivit disp. art. 476 alin.2 Cod proc. Civ., in cazul in care apelul nu se motiveaza, instanta de apel se va pronunta numai pe baza celor invocate la prima instanta.

Din aceasta perspectiva, tribunalul a retinut si aplicat sanctiunea decaderii apelantului, insa tribunalul retine ca acesta nu a invocat alte motvie decat cele inovcate in fata primei instante, respectiv producerea unui prejudiciu moral ca urmare a incalcarii dreptului sau la spatiu de detentie.

 Tribunalul retine ca instanta de fond a admis exceptia prescriptiei dreptului material la actiune, ca efect al formularii actiunii cu depasirea termenului de 3 ani prevazut de dreptul comun pentru actiunile in raspundere civila delictuala iar apelantul nu a criticat aceasta solutie, astfel ca cererea de apel este nefondata.

Conform art. 2517 C.civ., „termenul prescripției este de 3 de ani, dacă legea nu prevede un alt termen”, iar potrivit art. 2523 C.civ. „prescripția începe să curgă de la data când titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască nașterea lui”.

În cauză, reclamantul a cunoscut modalitatea în care a executat pedeapsa şi condiţiile de detenţie în care a fost ţinut, dreptul la acţiune născându-se cel mai târziu, de la data eliberării reclamantului din detenție, respectiv .............. iar termenul general de 3 ani începe să curgă, cel mai târziu, de la acest moment și s-a împlinit, în absența unor cauze de suspendare sau de întrerupere a cursului prescripției, la data de ..............., astfel cum a retinut si instanta de fond.

 În consecință, față de data introducerii prezentei acțiuni, respectiv ............, înregistrată pe rolul instanței la data de .................., in mod temeinic, instanța de fond, a constatat că dreptul material la acțiune pentru prejudicii aduse reclamantului prin executarea pedepsei privative de libertate din data de ............... până în data de ................. în condiții necorespunzătoare este prescris.

Deliberand asupra apelului incident declarat de ......................., cu privire la modul de soluționare a excepției lipsei calitatii procesuale pasive, tribunalul retine ca este nefundat.

Astfel, sub un prim aspect, tribunalul nu poate retine susținerea ca instanța de fond a făcut in mod gresit aplicarea HG nr. 756/2016, desi actul normativ in vigoare in perioada in care deținutul era incarcerat era HG nr. 1849/2004.

Nefiind vprba despre dreptul material substanțial pentru a fi incident momentul savarsirii faptei ilicite, ci dreptul procesual, tribunalul apreciază ca sunt incidente, in privința stabilirii cadrului procesual pasiv, normele in vigoare la momentul introducerii acțiunii iar la data introducerii actiunii HG 1849/2004 era abrogat prin HG 756/2016.

Este adevărat ca răspunderea in cazul faptelor ilicite revine celui responsabil de comiterea faptei ilicite, însa in speța, nu se invoca răspunderea prin prisma unor fapte comisive, ci omisive, ca urmare a nerespectării dispozițiilor legale privind respectarea spatiilor si regimului de detenție. Or, in acest caz, răspunderea revine instituțiilor implicate in organizarea si asigurarea executării pedepselor privative de libertate.

Indiferent, de actul normativ la care ne raportam, respectiv HG nr. 756/2016 sau 1849/2004, tribunalul retine ca răspunderea ....................... nu poate fi înlăturata, chiar daca penitenciarele au personalitate juridica deoarece în realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, .......................organizează și coordonează activitățile legate de modul de executare a pedepselor privative de libertate.

Astfel, potrivit art. 6 alin. 1 lit. a din HG 1849/2004 si HG nr. 756/2016, în realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, .......................organizează și coordonează activitățile legate de modul de executare a pedepselor privative de libertate, ceea ce înseamnă ca aceasta are calitate de  comitent în raport cu penitenciarele aflate in subordine.

Faptul ca trebuia introdus in cauza si Penitenciarul, pentru fapta proprie, nu înseamnă ca acest aspect conduce la exonerarea comitentului pentru fapta prepusului si la justificarea admiterii excepției lipsei calitatii procesuale pasive a ........................

Pentru aceste considerente, tribunalul va respinge apelul incident, ca nefundat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul principal formulat de apelantul-reclamant ......................., fiul lui  ..................., aflat în ................... şi apelul incident formulat de apelanta-pârâtă  ..................... cu sediul în ......................, împotriva sentinţei civile nr. ................., pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. ................., în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi ................ cu sediul în ................. şi ....................... cu sediul în ............. , ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată in şedinţă publică, azi 01.02.2019.

Preşedinte,  ***

 Judecător, ***

Grefier,***

Red./Dact/ Jud.IP

5ex./18.03.2019

Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti

Jud. Fond: ****

Domenii speta

Spete similare