Acţiune în răspundere delictuală

DOSAR NR. ..........

R O M A N I A

TRIBUNALUL BUCURESTI

……. ……

SENTINŢA CIVILĂ NR. ………

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN ……….

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PREŞEDINTE: ………

GREFIER: …….

Pe rol se soluţionează cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul .......... în contradictoriu cu pârâta .........., cererea de chemare in judecată având ca obiect „actiune in răspundere delictuala - declinare”.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns reclamantul prezent personal, aflat in stare de detenţie, lipsind pârâta.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează obiectul cererii, stadiul procesual şi modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, după care,

Reclamantul depune la dosar un set de înscrisuri medicale precum şi concluzii scrise.

La interpelarea tribunalului arata ca solicita numai proba cu inscrisuri in dovedirea actiunii.

Avand cuvantul pe fondul cauzei, reclamantul solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată şi motivată in sensul obligării pârâtei la plata daunelor morale in cuantum de .......... lei si plata daunelor materiale în cuantum de .......... lei, susţinând faptul că este de 15 ani încarcerat iar in momentul reținerii era perfect sănătos, dovada fiind înscrisurile medicale depuse la dosar , considerand ca  s-a îmbolnăvit in penitenciarul ...........

Fără cheltuieli de judecată.

TRIBUNALUL

Prin cererea înregistrată pe rolul .........., la data de .......... sub nr. .......... reclamantul .......... a chemat în judecată pe pârâta .........., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să fie obligată la plata sumei de .......... euro, reprezentând despăgubiri materiale şi morale, ca urmare a condiţiilor necorespunzătoare de detenţie, condiţii ce au condus la îmbolnăvirea sa cu hepatita C şi diabet.

Cererea nu a fost întemeiată în drept.

În susţinerea cererii au fost ataşate înscrisuri ( filele 2- 20 din dosar).

Pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale, în temeiul art. 94 şi urm. C.p.c. si  excepţia lipsei calităţii procesuale pasive faţă de disp. art. 36 C.p.c. , iar pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acţiunii, ca inadmisibilă, cu cheltuieli de judecată.

În susţinerea întâmpinării au fost ataşate înscrisuri (filele 35 – 60 din dosar).

Reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a arătat că înţelege să lase la aprecierea instanţei în ce priveşte excepţia necompetentei materiale. Totodată, a solicitat respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive, ca inadmisibilă; de asemenea, a solicitat să fie respinse toate celelalte apărări formulate de pârâtă.

Prin sentinţa civilă nr. .........., pronunţată de .......... s-a admis excepţia necompetenţei materiale; s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul .......... şi pe pârâta .........., în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti .......... la data de .........., sub nr. de dosar ...........

La termenul de judecată din data de .........., reclamantul .........., a formulat şi a depus la dosarul cauzei în şedinţă publică „Concluzii Scrise” prin care a solicitat respingerea  apărărilor  pârâtei ca fiind  formulate cu rea credinţă şi admiterea acţiunii formulate de reclamant.

A depus la dosar înscrisuri:  certificat nr. .......... eliberat de către Consiliul Local al Municipiului ..........; Certificat medical  Prenupțial  nr. .......... şi Certificat medical Prenupțial nr. .........., emise de Spitalul Judeţean de Urgenţă ...........

In analiza  exceptiei calitatii procesuala pasive a paratei ..........,  se reține aceasta  este o excepție de fond, peremptorie și absolută, întrucât vizează lipsa unei condiții de fond a exercițiului dreptului la acțiune, care, dacă este admisă, face de prisos cercetarea în fond a pretențiilor formulate de reclamant împotriva pârâtului.

Se apreciaza că în acţiunea prin care se valorifică dreptul de a obţine despăgubiri corelativ obligaţiei ce izvorăşte din săvârşirea unei fapte ilicite are calitate procesuală pasivă persoana despre care se pretinde că ar fi autoarea faptei delictuale .

In conformitate cu dispozițiile art. 36 NCPC, ,,Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond”.

Calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care ar fi titular al dreptului afirmat, iar calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății.

Reclamantul fiind cel care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală  activă, cât și pe cea pasivă – respectiv îndreptățirea sa de a introduce cererea împotriva pârâtului, prin indicarea obiectului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiată pretenția sa, deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății.

În speță, fapta reclamata ca fiind ilicită , s-a produs în mediul penitenciar,  astfel ca urmează să respingă excepția ca neîntemeiată, constatând că pârâta  are calitate procesuală pasivă în cauza de față.

Asupra exceptiei inadmisibilitatii actiunii, Tribunalul apreciaza ca actiunea de fata este admisibila  ca urmare a temeiului de drept invocat.

Deliberând, asupra cererii de faţă:

Reclamantul, deţinut în  mai multe penitenciare din tara, in prezent in Penitenciarul .........., aflat în executarea unei condamnări la pedeapsa de 24 ani  închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor a solicitat suma de .......... EURO  cu titlu de despăgubiri civile pentru îmbolnăvirea sa în penitenciar de hepatită C cronic  şi diabet, întemeindu-si pretenţiile pe răspunderea civilă delictuală.

Tribunalul  constata că potrivit cunoştinţelor medicale general acceptate de specialiştii din domeniu, Hepatita C este o boală infecțioasă ce afectează în principal ficatul. Infecția cu Virusul hepatitei C (VHC) cauzează această boală. Adeseori hepatita C nu se manifestă prin simptome, dar o infecție cronică poate afecta ficatul iar după o perioadă mai îndelungată poate duce la ciroză sau cancer hepatic. Hepatita C se transmite la oameni mai ales prin contact direct cu sângele infectat prin administrarea de injecții intravenoase, folosirea echipamentului medical nesteril și transfuzii de sânge sau, posibil, relațiile sexuale neprotejate cu persoane infectate. Alte cai mai putin frecvente de transmitere sunt  efectuarea de tatuaje, piercing, acupunctura.

Hepatita C NU se transmite prin alimente sau apa sau prin simplul contact (atingere, imbratisare, strangere de mana), contactul cu lacrimile sau cu sudoarea unei persoane infectate, folosirea in comun a telefonului, bazinului de inot, scaunului de toaleta.

Se mai retine ca  contactul infectant poate avea loc  cu multi ani in urma, inainte de pozitivarea unei probe de laborator.

Virusul hepatitei C poate cauza infectie acuta sau cronica. Cea care de obicei nu prezinta simptome este infectia acuta. Aceasta nu poate pune viata in pericol, o parte din pacienti eliminand virusul in primele 6 luni de la infectare. In celelalte cazuri, virusul persista in organism pentru mulți ani. Acest lucru este cunoscut sub numele de hepatita C cronica.

Simptomele sunt in general usoare, unele dintre ele asemenatoare cu cele ale unei gripe. Ele pot fi clasificate astfel:simptomele timpurii:Oboseala,Lipsa poftei de mancare,Dureri abdominale,Temperatura,(peste 38C),Senzatie si stare de rau.;simptomele tarzii – acestea pot fi destul de variate si pentru multe persoane abia sunt simtite: O stare continua de oboseala, Senzatie de rau, Schimbari de dispozitie, Depresie, Anxietate, Indigestie, Balonare, Dureri abdominale, Mancarimi ale pielii, Dureri articulare si musculare, Probleme de concentrare si afectarea memoriei de scurta durata, Pielea si ochii de culoare galbena.

Peginterferonul și ribavirina sunt medicamentele standard folosite pentru tratamentul HVC. Între 50 și 80% dintre persoanele tratate se vindecă.

Tribunalul mai retine ca  pentru hepatita, reclamantului i s-a acordat tratament cu Ribavirina si Interferon in cursul anului .........., iar in cursul anului .......... a fost declarat vindecat . Mai observa  din declaratia din ............. –f 58, ca  reclamantul a  solicitat inceperea tratamentului cu Interferor  dupa data de ............. intrucat pe ............ avea vizita intima cu sotia sa. Acest  aspect a fost inserat si in  buletinul de analize nr. .......... din ............-f 60  si i s-a adus la cunostinta  despre riscurile pe care si le asuma ca urmare a amanarii sau a intreruperii tratamentului  cu Interferon.

Diabetul zaharat tip 2 (denumit în trecut diabet non-insulino-dependent sau diabet cu debut la vârsta adultă) se caracterizează prin faptul că pancreasul continuă să producă insulină, uneori chiar mai multă decât în mod natural.

Însă organismul dezvoltă rezistenţă la efectele insulinei, astfel încât în realitate există un deficit insulinic.

Diabetul de tip 2 poate apărea la copii şi adolescenţi, însă de obicei debutează la persoane în vârstă de peste 30 de ani şi devine din ce în ce mai frecvent la grupele de vârstă superioare.

Factorul de risc principal pentru apariţia diabetului de tip 2 este obezitatea, iar 80-90% din persoanele cu această boală sunt supraponderale. Deoarece obezitatea produce rezistenţă la insulină, persoanele afectate necesită cantităţi foarte mari de insulină pentru menţinerea valorilor normale ale glicemiei.

Anumite boli şi medicamente pot afecta modul în care organismul foloseşte insulina şi pot conduce la apariţia diabetului de tip 2. Nivelul crescut de corticosteroizi (prezent în caz de boală Cushing sau în caz de tratament cu corticosteroizi de sinteză) şi sarcina (diabet gestaţional) sunt cele mai frecvente cauze de modificare a modului în care organismul răspunde la insulină.

 De asemenea, diabetul poate apărea la persoanele care produc cantităţi excesive de hormon de creştere (acromegalie) şi la cele cu tumori care secretă anumiţi hormoni. Pancreatita severă sau recurentă, precum şi alte boli care lezează direct pancreasul, pot conduce la instalarea diabetului.

Persoanele cu diabet zaharat de tip 2 pot fi asimptomatice timp de mulţi ani sau chiar decade înainte de a fi diagnosticate. Simptomele pot fi subtile. Creşterea volumului urinar şi senzaţia de sete sunt uşoare la început, agravându-se progresiv pe parcursul săptămânilor sau lunilor. În final, indivizii prezintă oboseală extremă, vedere neclară şi deshidratare. Uneori, în stadiile precoce ale diabetului, glicemia scade anormal de mult, o manifestare denumită hipoglicemie.

Deoarece persoanele cu diabet tip 2 produc o cantitate redusă de insulină, cetoacidoza în mod normal nu apare. Însă glicemia poate deveni extrem de ridicată (adeseori peste 1.000 mg/dL). Valori atât de mari se înregistrează în situaţiile stresante, cum ar fi infecţiile sau anumite tratamente medicamentoase. Când glicemia creşte foarte mult, pacienţii pot prezenta deshidratare severă, care poate conduce la confuzie mentală, somnolenţă şi crize convulsive, o afecţiune denumită comă hiperosmolară hiperglicemică non-cetozică.

Diagnosticul de diabet se stabileşte prin depistarea unor concentraţii crescute ale glucozei sanguine. Glicemia este frecvent verificată în timpul evaluărilor medicale de rutină. Verificarea anuală a glicemiei este deosebit de importantă la persoanele în vârstă, deoarece diabetul este mult mai frecvent la aceşti indivizi. Este posibil ca un anumit individ să aibă diabet, în special diabet de tip 2, şi să nu ştie acest lucru. Medicul trebuie să verifice glicemia şi la persoanele care prezintă sete intensă, urinare crescută, senzaţie intensă de foame, infecţii frecvente, sau oricare alte complicaţii asociate cu diabetul.

Medicamentele hipoglicemiante orale reduc adeseori în mod adecvat glicemia la persoanele cu diabet zaharat de tip 2. Însă acestea nu sunt eficace la pacienţii cu diabet tip 1. Există mai multe clase. Sulfonilureele (de exemplu, gliburid) şi meglitinidele (de exemplu, rapaglinid) stimulează pancreasul pentru a produce mai multă insulină (acţiune secretagogă). Biguanidele (de exemplu, metformin) şi tiazolidindionele (de exemplu, rosiglitazonă) nu influenţează eliberarea de insulină, însă cresc răspunsul organismului la acţiunea acestui hormon (sensibilizante la insulină). Medicul poate prescrie unul din aceste medicamente singur sau în asociere cu o sulfoniluree.

O altă clasă de medicamente este reprezentată de inhibitorii de glucozidază, cum ar fi acarboza, care acţionează prin întârzierea absorbţiei intestinale a glucozei. Hipoglicemiantele orale sunt prescrise de obicei la persoanele cu diabet de tip 2, dacă dieta şi activitatea fizică nu conduc la reducerea adecvată a glicemiei. Uneori se administrează o dată pe zi, dimineaţa, cu toate că unele persoane necesită 2 sau 3 doze. Dacă tratamentul cu un singur medicament nu este suficient, se pot folosi mai multe tipuri de hipoglicemiante orale. Când glicemia nu poate fi controlată suficient de bine, trebuie începută administrarea de insulină, ca monoterapie sau în asociere cu tratament oral.

Tribunalul mai retine ca  pentru diabet, reclamantului i s-a acordat tratament corespunzator, s-au efectuat controale glicemice periodice, beneficiind de incadrare la regim alimentar  N 18 diabetic. 

 Din referatul medical  din .........., depus la dosar la fila 35,  tribunalul observa ca  reclamantului i s-a recomandat tratament  medicamentos cu Januvia, Miligama, anticolesterolice, antihipertensive, antiinflamatoare nesteroidiene, protectoare hepatie, enlarge.

In acest referat s-a inserat ca  pacientul prezinta mai multi factori de risc  pentru transmiterea hepatitelor de etiologie virala, intrucat are  multiple tatuaje, si-a provocat  multiple autoleziuni prin introducerea de bile intrapenian si prin autoinjectarea de substante uleioase intrapenian.

În drept, tribunalul  reține că potrivit art. 1349 alin. 1 C.civ., potrivit căror, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane"

Potrivit art. 1349 alin. 2 C.civ., cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral.

Potrivit art. 1357 Cciv, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.

Potrivit art. 1391 alin. (1) și (2) Cciv, (1) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății, poate fi acordată și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială. (2) Instanța judecătorească va putea, de asemenea, să acorde despăgubiri ascendenților, descendenților, fraților, surorilor și soțului, pentru durerea încercată prin moartea victimei, precum și oricărei alte persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existența unui asemenea prejudiciu.

În analiza pe fond a cauzei trebuie examinate îndeplinirea cumulativă a condiţiilor care angajează răspunderea civilă delictuală, prejudiciul, fapta ilicită, legătura de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu şi vinovăţia autorului faptei ilicite.

În ceea ce priveşte existenţa faptei ilicite cauzatoare a unui prejudiciu cert în patrimoniul persoanei care solicită angajarea răspunderii civile delictuale, fapta ilicită constă în acţiunea sau inacţiunea care are ca rezultat încălcarea drepturilor subiective sau intereselor legitime ale unei persoane. Pentru a exista faptă ilicită, este necesar aşadar, ca acţiunea sau inacţiunea să fie contrară ordinii sociale şi reprobată de societate, să fie consecinţa unei comportări interzise sau contrare unei norme juridice.

Astfel, pentru a opera răspunderea civilă delictuală a pârâtului, în cauză se impune a fi făcută dovada că, penitenciarele,  in care a fost detinut reclamantul, nu au asigurat  conditii de detentie satisfacatoare, care au dus  la degradarea stării de sănătate ,  iar in acest context a fost posibila  contractarea  bolilor  de care acesta a facut vorbire in actiune.

Or, în speţă o asemenea dovadă nu a fost produsă, din probatoriul administrat in cauza se retine ca  reclamantul a primit ingrijiri medicale in mediul penitenciar,  a beneficiat de tratamente medicamentoase, iar faptul ca  acesta  a suferit sau sufera in continuare de hepatita cronica C si/sau diabet zaharat de tip II nu duce automat la prezumţia săvârşirii de către unităţile penitenciare a unei fapte ilicite, şi implicit la o prezumţie de culpă în sarcina paratului ce le administreaza.

În ceea ce privește existența prejudiciului, ca element esențial al răspunderii delictuale, acesta constă în rezultatul, efectul negativ suferit de o persoană ca urmare a faptei ilicite săvârșite de o altă persoană. Prejudiciul poate fi de ordin material, dacă este susceptibil de apreciere bănească ori moral (nepatrimonial), dacă nu poate fi evaluat în bani.

Cât priveşte prejudiciul, constând în vătămarea sănătăţii reclamantului ca urmare a contractării în timpul detenţiei a bolilor hepatită cronică si diabet , se  reţin următoarele:

Reclamantul a inceput executarea pedepsei de la data de .........., iar la aceea data nu a  fost efectuat testul pentru determinarea  unei posibile infectii cu virusuri cu tropism hepatic-B, C sau D, intrucat nu se practica screening-ul  detinutilor nou-depusi pentru acest tip de infectie virala.

Din inscrisurile depuse la dosar reclamantul este luat in evidenta cadrelor medicale din sistemul penitenciar cu urmatoarele afectiuni :

-hepatita cronica cu virus C,

-diabet zaharat tip II

-neuropatie diabetica

-hipertensiune arteriala

-dislipidemie

-discopatie lombara

-disfunctie erctila postinjectare cu kanamicina.

 Se mai retine ca  atat pentru hepatita cronica cu virus C  cat si pentru diabet zaharat tip II reclamantul a primit ingrijiri medicale , iar la controlul efectuat pentru monitorizarea eficientei  tratamentului, in anul .......... a fost declarat vindecat pentru prima afectiune.

Tribunalul observa ca la analizele medicale efectuate in .............-f 40  si .............-f 43 valorile  glicemiei, TGP,TGO, colesterolului se incadrau in limite normale.

De asemenea la analizele medicale efectuate in ..............  valoarea  colesterolului se incadra in limite normale.

La analizele din …… verso valorile  glicemiei, TGP,TGO, colesterolului se incadrau in limite normale.

Tribunalul mai retine ca  reclamantul s-a casatorit  la data de .......... in Penitenciarul .......... cu .........., iar anterior oficierii casatoriei au fost eliberate  certificatele medicale prenuptiale nr. .......... si respectiv  nr. ...........

Din certificatele medicale prenuptiale nr. .......... si respectiv  nr. .......... rezulta ca  atat reclamantul cat si .......... nu sufera  de o boala venerica in forma transmisibila, nu prezinta leziuni pulmonare evolutive de natura tuberculoasa si sunt normali din punct de vedere neuro-psihic.

 Certificatul medical privind starea sanatatii, cum este denumit certificatul prenuptial in Metodologia cu privire la aplicarea unitara a dispozitiilor in materie de stare civila, (aprobata de Guvernul Romaniei si publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 151 din 02.03.2011) este un formular-tip, care trebuie sa poarte numarul de inregistrare, data certa, sigiliul/stampila unitatii sanitare, semnatura si parafa medicului.

Certificatul prenuptial contine trei rubrici referitoare la investigatiile necesare pentru ca cele doua persoane care urmeaza sa se casatoreasca sa isi cunoasca starea de sanatate.

Acestea sunt:

– nu sufera de o boala venerica in forma transmisibila (Buletin de laborator nr. …… din …… )

– nu prezinta leziuni pulmonare evolutive TBC (Buletin radiologic nr. ….. din …….)

– este normal din punct de vedere neuro-psihic.

 Analizele efectuate in vederea obtinerii certificatului prenuptial  au un rol de screening si  ajută  pe viitorii soti să cunoasca starea de sănătate a lor, lucru foarte util, având în vedere că bolile pentru care se fac  testele sunt transmisibile. În condiţiile vieţii moderne, analizele prenuptiale (VDRL/TPHA, anticorpi anti-HIV, radiografia pulmonara) reprezintă de fapt o baterie de teste de screening (de triaj) pentru prevenirea şi tratarea unor afecţiuni cu repercusiuni extrem de grave asupra stării de sănătate a cuplului, a celor din anturajul lor, dar mai ales, asupra sănătaţii unui viitor copil. Aceste teste vizează depistarea unor boli care cunosc în momentul de faţă în România o adevarată explozie precum: sifilisul (lues), SIDA (sindromul imunodeficientei dobândite) şi tuberculoza.

Deci, nu pentru orice tip de  boala se fac testari, se recolteaza analize de sânge pentru depistarea virusului HIV şi a sifilisului (VDRL) şi o radiografie pulmonară pentru depistarea tuberculozei.

Faptul ca s-au obtinut certificate prenuptiale cu mentiunea ca reclamantul se poate casatori , nu dovedeste faptul ca acesta  nu suferea la acel  moment de hepatita cronica de tip C si de diabet zaharat de tip II si ca  aceasta reprezinta o dovada suficienta din care rezulta ca le-a dobandit ulterior in mediul de detentie.

Avand in vedere probatoriul administrat propus de reclamant, Tribunalul retine ca acesta nu a reusit sa dovedeasca  faptul ca a contacat hepatita cronica  C si diabetul zaharat tip II pe parcursul detentiei sale, din motive imputabile exclusiv paratului, iar in acest context  nu se exclude preexistenţa acestor afecţiuni anterior începerii detenţiei şi agravarea afecţiunilor în condiţiile istoricului de detentie,  acesta fiind incarcerat  inca din anul 1996,  antecedente vechi de leziuni autoprovocate, comportamentul la risc al detinutului,  refuzului sub semnatura  a tratamentului medical de către deţinut  in data de ..........  din motive personale, refuzurilor din........... si  .......... de a se prezenta la IML pentru efectuarea unei expertize medico legale  in vederea stabilirii bolilor de care sufera si daca din punct de vedere medical poate fi mentinut in detentie, refuzului din ..........  referitor la operatia de reconstructie la Spitalul  Clinic de Urgenta .......... programata la data de .........., ca urmare a diagnosticului de  limfedem gigant al penisului vechi de 8 ani prin injectare de strugurel bilute, refuzului  protestar de hrana mentionat in  fisa din ............., orele … .

De asemenea reclamantul nu a  identificat nici elemente medico - legale obiective care să probeze apariţia bolilor cronice în discuţie, exclusiv datorită condiţiilor de detenţie.

Tribunalul apreciaza ca reclamantul  nu a facut dovada ca s-a imbolnavit pe parcursul incarcerarii, ca aparitia bolilor este legata de conditiile precare din penitenciar, de care este responsabila .........., neexhiband o hotarare definitiva in procedura contestatiei reglementata de Legea nr. 275/2006, prin care sa se constate  ca penitenciarele nu au respectat conditiile de igiena,  sau ca, conditiile de cazare au  fost precare,  sau ca s-a asigurat impropriu  servirea mesei, păstrarea obiectelor personale, asigurarea toaletei zilnice şi a satisfacerii necesităţilor fiziologice în condiţii de igienă şi intimitate.

În raport de documentele medicale (fişe medicale ale reclamantului) precum şi de etiologia şi patologia bolilor unanim recunoscute de practica şi teoria medicală, se concluzioneaza că nu există o informaţie certă stabilită pe baza examenelor medicale specifice în asemenea cazuri, din care să rezulte că la data începerii detenţiei reclamantul nu contractase aceste boli.

Nici nu se poate deduce acest element de fapt deoarece între momentul infectării şi cel al activării bolii (apariţiei simptomelor şi diagnosticării ei) poate trece un interval  mai mare de timp.

Tribunalul  constata că deşi există o probabilitate mare ca bolile să fi fost contractate de reclamant în timpul executării pedepsei, nu se poate face abstracţie de îndoiala rezonabilă,  iar  dubiul trebuie să profite pârâtului, ca un corolar al regulii fundamentale , potrivit căreia sarcina probei incumbă reclamantului.

Fata de cele mentionate mai sus, se apreciaza că  nu este indubitabil dovedita existenta unei  legături de cauzalitate între instalarea celor două boli cronice , neprobandu-se  ca , condiţiile de detenţie au favorizat imbolnavirea reclamantului.

 Reţinand că reclamantul  nu a făcut dovada că s-a îmbolnăvit pe parcursul încarcerării, că apariţia bolilor este legată de condiţiile din penitenciar de care este responsabilă pârâta Administraţia Naţională a Penitenciarelor, nefăcandu-se dovada existenţei prejudiciului, a legăturii de cauzalitate şi a persoanelor vinovate, deci a condiţiilor raspunderii civile delictuale , se apreciaza ca actiunea este neintemeiata si prin urmare se impune a fi respinsa ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepția lipsei calitatii procesuale pasive.

Respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii.

Respinge ca neîntemeiata cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul .......... născut la data de ….., fiul lui ……, aflat in stare de detenţie la Penitenciarul …… ..........,  în contradictoriu cu pârâta .......... cu sediul în …….

Cu apel in 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, ...........

PREŞEDINTE GREFIER

……………  ………………..

Domenii speta

Spete similare