Cont ex clauze abuzive competenta teritoriala a instantei de executare

Obiect: contestație la executare – clauze abuzive – dobândă penalizatoare – instanță necompetentă care a pronunțat încheierea de încuviințare a executării silite – anulare executare silită

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CONSTANȚA – SECȚIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Dosar civil nr. ...

SENTINȚA CIVILĂ NR. ...

Ședința publică din data de ...

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: ...

GREFIER: ...

Pe rol, soluționarea cererii având ca obiect contestație la executare, cerere formulată de către contestatoarea ... în contradictoriu cu intimata ...

Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de ... și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta. La acel termen de judecată, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de ..., când a hotărât următoarele:

 I N S T A N Ț A

Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanța la data de ..., sub nr. ..., contestatoarea ... a formulat, în contradictoriu cu intimata ..., contestație la executarea silită efectuată în Dosarul de executare silită nr. ... al B.E.J.A. ..., solicitând anularea executării silite înseși și a tuturor actelor de executare silită, inclusiv a somației din data de 22.10.2018, a Încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare silită din data de 22.10.2018, a Adresei de înființare a popririi din data de 22.10.2018, precum și a actelor de executare silită subsecvente efectuate în dosarul de executare silită nr. ... al B.E.J.A. ..., respectiv a solicitat anularea Încheierii de încuviințare a executării silite nr. ... pronunțate de Judecătoria Mangalia în dosarul nr. .... A solicitat totodată constatarea caracterului abuziv al clauzei prevăzute de art. 4 din Contractul de credit nr. ... în ceea ce privește dobânda penalizatoare de 20% cu consecința constatării nulității absolute a acesteia și a repunerii părților în situația anterioară în sensul recalculării sumelor datorate de contestatoare în urma eliminării din contract a clauzei constatate ca fiind abuzive. A solicitat restituirea taxei judiciare de timbru și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze.

În motivarea în fapt, contestatoarea a arătat, în esență, că toate clauzele contractuale au fost stabilite de bancă, consumatorul neavând posibilitatea de a modifica sau înlătura vreo clauză, respectiv că s-a creat un dezechilibru în detrimentul consumatorului prin faptul că dobânda majorată depășește cu mult dobânda contractuală, fiind în concret cu 303% mai mare decât cea contractuală, clauza contestată având caracter abuziv.

A mai arătat că ulterior s-a declanșat procedura de executare silită, pe rolul B.E.J. ... fiind înregistrate dosarele nr. ..., în care a achitat o parte din debitul restant datorat în baza contractului de credit.

Contestatoarea a învederat că executorul judecătoresc trebuia să se adreseze cu cererea de încuviințare a executării silite Judecătoriei Constanța, în a cărei circumscripție își avea domiciliul debitoarea, iar nulitatea care intervine în cauză este una necondiționată, ce afectează atât încheierea de încuviințare, cât și actele de executare îndeplinite.

A precizat că creanța urmărită în valoare de ... nu are caracter cert, lichid și exigibil, deoarece a achitat o parte din aceasta și a solicitat constatarea caracterului abuziv al clauzei privind dobânda penalizatoare.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 176 pct. 3, art. 179 alin. (3), art. 651, art. 663, art. 712 C.proc.civ., ale Legii nr. 193/2000.

În probațiune, contestatoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei cu expertiză contabilă, sens în care a depus o serie de înscrisuri (f. 19-35).

Contestația la executare a fost legal timbrată, la dosar fiind depusă dovada de achitare a taxei judiciare de timbru în cuantum de 1.000 lei, conform art. 10 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin întâmpinarea depusă la data de 07.12.2018 intimata a invocat excepția netimbrării, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

În motivare, intimata a arătat, în esență, că nu sunt îndeplinite condițiile constatării caracterului abuziv al clauzei contractuale privind dobânda penalizatoare de 20%, iar încheierea de încuviințare a executării silite este legală, contestatoarea modificându-și domiciliul fără o informare prealabilă a executorului judecătoresc.

Intimata a mai arătat că deține o creanță certă, lichidă și exigibilă împotriva contestatoarei.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205 și urm. C.proc.civ., art. 4 din Legea nr. 193/2000.

În probațiune, intimata a solicitat încuviințarea și administrarea probei cu înscrisuri.

În cauză, a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri, solicitată de părți, fiind depus, la solicitarea instanței, dosarul de executare silită nr. ... al B.E.J.A. ...

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, la data de ... între contestatoarea ..., în calitate de împrumutat și .... s-a încheiat Contractul de credit nr. ..., prin care Banca a acordat împrumutatului un credit de nevoie personale, pentru suma maximă de 66.000 lei, pe o durată de 60 de luni, cu scadența finală a creditului la data de 30.04.2017 (f. 19-28).

Potrivit Contractului de cesiune a creanțelor și drepturilor accesorii din data de ... împreună cu Actul Adițional nr. ..., creanța rezultată din Contractul de credit nr. ... a fost cesionată de creditoarea inițială ... către cesionarul ..., iar prin Contractul de vânzare de creanțe încheiat în data de ... între ..., în calitate de cedent și intimata ..., în calitate de cesionar, creanța a fost transmisă în patrimoniul intimatei, astfel cum rezultă din contractele de cesiune și dovezile de notificare ale cesiunii comunicate debitoarei depuse la dosarul de executare silită nr. ... al B.E.J.A. ....

În continuare, în baza cererii de executare silită formulate de intimata-creditoare ..., înregistrate la executorul judecătoresc în data de ..., s-a constituit dosarul de executare silită nr. ... al B.E.J.A. ..., pentru recuperarea sumei de 88.078,06 lei constând în suma de 55.770,72 lei, reprezentând debit principal și suma de 32.307,34 lei, reprezentând accesorii, în baza titlului executoriu - Contractul de credit nr. ... încheiat între debitoarea ... și ...

Executarea silită a fost încuviințată prin Încheierea nr. ... pronunțată în data de ... de Judecătoria Mangalia în Dosarul nr. ...

Prin Încheierea din data de .. emisă în dosarul de executare silită nr. .., executorul judecătoresc a stabilit cheltuieli de executare silită în cuantum de 7.410 lei.

Prin somația emisă în data de ... în dosarul de executare silită nr. ..., executorul judecătoresc a pus în vedere contestatoarei debitoare să achite în termen de 1 zi de la primirea somației suma de 95.488,06 lei, reprezentând debit și cheltuieli de executare silită.

La data de ... executorul judecătoresc a emis adresele de înființare a popririi asupra veniturilor debitoarei contestatoare, în cotă de 1/3, până la concurența sumei de 95.488,06 lei, reprezentând debit și cheltuieli de executare silită.

În drept, potrivit art. 712 alin. (1) C.proc.civ., „împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.”

Potrivit alin. (3), ”de asemenea, după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale.”

Totodată, potrivit art. 713 alin. (2) C.proc.civ., ”în cazul în care executarea silită se face în temeiul unui alt titlu executoriu decât o hotărâre judecătorească, se pot invoca în contestația la executare și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului cuprins în titlul executoriu, numai dacă legea nu prevede în legătură cu acel titlu executoriu o cale procesuală specifică pentru desființarea lui.”

Conform art. 632 alin. (1) și alin. (2), ”executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu”, iar contractele de credit, astfel cum este cazul Contractului de credit nr. ... încheiat între debitoarea ... și ... sunt, în acord cu dispozițiile art. 120 din O.G. nr. 99/2006, titluri executorii.

În primul rând, instanța reține că prin contestația la executare formulată, contestatoarea ... a solicitat instanței să constate caracterul abuziv al clauzei prevăzute de art. 4 din Contractul de credit nr. ... în ceea ce privește dobânda penalizatoare de 20%, cu consecința constatării nulității absolute a clauzei sub aspectul dobânzii penalizatoare de 20% pe an peste rata dobânzii și a repunerii părților în situația anterioară în sensul recalculării sumelor datorate de contestatoare în urma eliminării din contract a clauzei contestate.

Potrivit art. 4 din Contractul de credit nr. ... încheiat între debitoarea ... și ..., orice sumă care nu este plătită la scadență, cu excepția sumelor provenind din calculul dobânzii, va atrage plata de dobânzi penalizatoare, pentru perioada începând cu data scadenței și până la data plății integrale, cu o dobândă egală cu 20% pe an, fără ca aplicarea unor asemenea dobânzi penalizatoare să prejudicieze alte drepturi sau remedii conferite băncii.

Cu titlu preliminar, instanța reține că prezentului contract, prin raportare la data încheierii acestuia – 16.05.2012, îi sunt aplicabile dispozițiile Noului Cod civil, prin raportare la dispozițiile art. 6 alin. (1) și (2) Cod Civil.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1 și alin. 3 din Legea nr. 193/2000, orice contract încheiat între profesioniști și consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înțelegerea cărora nu sunt necesare cunoștințe de specialitate, profesioniștilor fiindu-le interzisă stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.

În acord cu dispozițiile art. 2 alin. 1 din același act normativ, prin consumator se înțelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociații, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în scopuri din afara activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale, iar în conformitate cu prevederile alin. 2 , prin profesionist se înțelege orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidența prezentei legi, acționează în cadrul activității sale comerciale, industriale sau de producție, artizanale ori liberale, precum și orice persoană care acționează în același scop în numele sau pe seama acesteia.

În acord cu art. 4 alin. 1 și alin. 2, o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului și contrar cerințelor bunei-credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, aceasta fiind considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă a fost stabilită fără a da posibilitatea consumatorului să influențeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condițiile generale de vânzare practicate de comercianți pe piața produsului sau serviciului respectiv.

În concordanță cu alin. 3, faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului evidențiază că acesta a fost prestabilit unilateral de profesionist. Dacă un profesionist pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens.

Potrivit alin. 4, lista cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezenta lege redă, cu titlu de exemplu, clauzele considerate ca fiind abuzive, iar, conform alin. 6, evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerințele de preț și de plată, pe de o parte, nici cu produsele și serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj ușor inteligibil.

În conformitate cu prevederile art. 6, clauzele abuzive cuprinse în contract și constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce efecte asupra consumatorului, iar contractul se va derula în continuare, cu acordul consumatorului, numai dacă după eliminarea acestora mai poate continua.

Instanța constată că actul normativ menționat în precedent este incident raportului juridic stabilit între părți, având în vedere că reclamanta are calitatea de consumator, în înțelesul dispozițiilor art. 2 alin. 1, iar pârâta are calitatea de profesionist, perfectând contractul de credit în cadrul unei activități profesionale, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 2 din această lege.

Prin raportare la dispozițiile art. 4 alin. 1, precitate, instanța reține că o clauză contractuală este abuzivă dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

1.  clauza să nu fi fost negociată direct cu consumatorul;

2.  clauza să încalce exigențele bunei-credințe;

3. clauza, prin ea însăși sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților.

1.) În privința caracterului nenegociat al ansamblului conținutului contractual.

În acord cu prevederile art. 4 alin. 3 și alin. 4, în ipoteza în care un profesionist afirmă că o clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, atunci tot acestuia îi revine și sarcina dovedirii acestui fapt, sarcina probei fiind, astfel, inversată. În conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. 2 din același act normativ, în caz de dubiu asupra interpretării unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate în favoarea consumatorului.

Trebuie subliniat că teza probatorie care ar fi trebuit să fie urmărită și dovedită de profesionist în vederea probării caracterului negociat al contractelor de credit în litigiu viza o etapă anterioară celei a realizării acordului de voință, respectiv faza negocierii, din interpretarea logic-gramaticală a textului legal evocat putându-se deduce indubitabil că legiuitorul nu acordă preferință necondiționată aspectului formal legat de semnarea contractului, ci modalității de realizare a acordului de voință și posibilității reale acordate consumatorului de a discuta clauzele propuse de profesionist, de a le negocia și de a le accepta în cunoștință de cauză și în acord cu propriul interes.

În această logică, trebuie evidențiat faptul că sunt lipsite de relevanță faptul că contestatoarea a semnat contractul de împrumut, precum și împrejurarea că aceasta a optat pentru un anumit tip de contract preformulat dintr-o serie de alte contracte similare de același gen, câtă vreme legiuitorul nu consideră suficient faptul aderării la contract sau al opțiunii între mai multe tipuri de contracte de adeziune, ci impune ferm dovada negocierii directe a contractului în întregul lui sau a unora dintre clauzele acestuia, respectiv dovada acelor discuții prealabile încheierii contractului și din care a reieșit obținerea acordului împrumutatului cu privire la conținutul clauzei denunțate. Ca urmare, apărările formulate în acest sens de către pârâtă, întemeiate pe furnizarea contractului de împrumut, neurmată de obiecțiunile împrumutaților, ci dimpotrivă, de semnarea  contractului, sunt apreciate ca neîntemeiate, întrucât nu se înscriu în teza probatorie deja enunțată.

În același sens, instanța reține că relațiile contractuale dintre părți au fost materializate prin asumarea unor condiții contractuale standard, preformulate, între care se află și cele privitoare la comisioanele percepute. În acest sens se vor avea în vedere dispozițiile art. 4 alin. 2 din Legea nr. 193/2000, caracterul nenegociat al clauzelor contractuale fiind prezumat în cazul contractelor de adeziune-standard preformulate sau al condițiilor generale.

Statuând asupra aplicării dispozițiilor Legii nr. 193/2000 în cazul convenției de credit încheiate între părți, instanța constată că acest act juridic are caracterul unui contract de adeziune, raportat la modul de exprimare a voinței părților, întrucât clauzele sale nu au fost negociate direct cu reclamantul, ci au fost preformulate de către bancă.

Instanța nu poate considera că actul juridic încheiat între părți este un contract negociat, din moment ce în cazul unui contract negociat părțile discută și stabilesc conținutul tuturor clauzelor sale, fără ca din exteriorul voinței lor să li se impună, cu caracter obligatoriu, vreo dispoziție contractuală.

Aflat pe poziție diametral opusă, contractul de adeziune este un act juridic redactat în întregime sau parțial numai de către una dintre părțile contractante, cocontractantul acesteia neavând posibilitatea de modificare a acestor clauze, ci numai pe aceea de a adera sau nu la un contract preformulat. Negocierea directă cu consumatorul nu este echivalentă cu prezentarea pachetului de către banca și cu îndeplinirea obligației de informare, negocierea  având drept efect posibilitatea consumatorului de a influența în concret conținutul clauzelor contractuale.

În acord cu prevederile art. 3 și art. 4, precitate, Băncii îi revenea sarcina de a dovedi că s-a negociat individual o clauză standard, în sensul că, deși clauza a fost redactată în prealabil, consumatorul a avut posibilitatea de a influența conținutul clauzei, mai ales în cazul unui contract de adeziune, pe care aceasta nu și-a îndeplinit-o în cauză. În aprecierea acestei instanțe, împrejurarea că reclamantul-consumator a acceptat să semneze un astfel de contract sau că avea de ales între ofertele mai multor bănci nu este de natură a înlătura caracterul abuziv al clauzelor sau aplicabilitatea dispozițiilor Legii nr. 193/2000.

În acest sens, pe bază de prezumții simple, de la faptul cunoscut și notoriu al împrejurării că băncile au o ofertă de credite pe care o pun la dispoziția consumatorilor, instanța reține că, în măsura în care, într-adevăr, contractul ar fi fost rodul negocierii directe dintre părți, banca ar fi trebuit să depună: oferta sa de creditare comunicată reclamantului, contraoferta scrisă formulată de reclamant, precum și contractul de credit, care să conțină, cel puțin parțial, propunerile reclamantului din contraofertă, și care să constituie, astfel, rod al negocierii dintre părți, încheierea contractului realizându-se prin întâlnirea contraofertei reclamantului-consumator cu acceptarea din partea băncii profesionist, înscrisuri pe care pârâta nu le-a exhibat în cauză, situație în care se reține, faptul necunoscut, însă probabil, al caracterului nenegociat al contractului în litigiu.

În același sens, instanța reține că pentru o clauză contractuală prin care se instituie în sarcina consumatorului obligația de plată a unei sume de bani trebuie să îndeplinească exigența de a fi redactată într-un limbaj clar și inteligibil, ceea ce se verifică în prezenta cauză.

2.) În privința existenței dezechilibrului semnificativ.

Astfel cum s-a reținut în precedent, prin art. 4 din Contract s-a stipulat că împrumutatul datorează dobândă penalizatoare de 20% pe an, în cazul în care împrumutatul nu își îndeplinește obligația de plată la scadență (fie la scadența prestabilită, fie la scadența anticipată sau în orice alt caz). Această dobândă va fi aplicată la suma exigibilă de la data scadenței până la data plății efective, iar Banca are dreptul să revizuiască nivelul dobândii penalizatoare în funcție de politica sa de creditare, astfel cum s-a întâmplat pe parcursul derulării contractului, dobânda penalizatoare fiind redusă de Bancă la 15% în data de 05.09.2015, potrivit precizărilor scrise depuse la dosar (f. 74-75).

Instanța constată că nu este incidentă excluderea de la verificarea caracterului abuziv a acestei clauze contractuale, în temeiul art. 3 alin. 2 din Legea nr. 193/2000, motivat de aceea că această clauză reprezintă o preluare a dispozițiilor legale relative la clauza penală din Codul civil, întrucât, deși este real că natura juridică a clauzelor contractuale prin care au fost stabilite dobânzile penalizatoare este cea a unor clauze penale, legea nu prevede un anumit cuantum al penalității, pentru a se putea susține că prin intermediul clauzei contractuale se reia, în fapt, dispoziția legală, aceasta doar autorizând inserarea în contract a unei clauze penale al cărei cuantum este lăsat la aprecierea părților contractante, și care, având în vedere că nu face parte din obiectul principal al contractului, constituit, în privința băncii, din dobânda remuneratorie, cea datorată până la scadență, și din comisioane, poate face obiect al evaluării caracterului abuziv prin raportare la prevederile art. 4 alin. 6 din Legea nr. 193/2000, clauza penală constituind sancțiunea pentru neîndeplinirea la termen a obligației de plată a sumelor datorate, ceea ce este perfect admisibil în materie contractuală.

În speță, față de cuantumul concret al dobânzii penalizatoare, de 20% suplimentar față de dobânda curentă, instanța constată în mod determinant că, prin perceperea dobânzilor penalizatoare (o veritabilă clauză penală) în cuantumul contractual stipulat de părți, care deși este unul considerabil, nu este  excesiv de exagerat per se  și care, pentru a putea exercita funcția de constrângere specifică clauzei penale, în vederea executării la termen a obligațiilor asumate, trebuie să fie mai mare decât nivelul dobânzii legale penalizatoare, nu a fost rupt justul echilibru care trebuie să existe între drepturile și obligațiile părților, în detrimentul contestatorilor-consumatori, nefiind astfel îndeplinită această condiție cumulativă în privința clauzei supuse analizei.

În fundamentarea acestei concluzii, instanța reține că, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (1) din O.G. nr. 13/2011, aplicabile prezentei cauze „ratione temporis", în acord cu care, „părțile sunt libere să stabilească, în convenții, rata dobânzii atât pentru restituirea unui împrumut al unei sume de bani, cât și pentru întârzierea la plata unei obligații bănești.”, în materia contractelor de credit acordate de bănci, părțile sunt libere să stabilească nivelul procentual al dobânzii remuneratorii și pe cel al dobânzii penalizatoare percepute, reglementarea specială neinstituind nicio limitare a libertății de a contracta sub acest aspect.

Prin raportare la informațiile furnizate de ... la care reclamanta a achiesat în mod  determinant, referitoare la  dobânda penalizatoare efectiv plătită de reclamantă pe parcursul derulării Contractului de credit nr. ... (f. 76-104) instanța reține în mod determinant că nu este incidentă existența unui dezechilibru semnificativ în detrimentul contestatoarei consumator cu referire la dobânda penalizatoare efectiv plătită de contestatoare, pe parcursul derulării Contractului, în contextul în care în intervalul 30.05.2012-19.07.2017 aceasta a achitat creditoarei inițiale, cu titlu de dobândă penalizatoare, suma de 7.494,94 lei, raportat la o valoare a creditului contractat de 66.000 lei, pe o durată de 60 de luni (5 ani).

Astfel, prin raportare la informațiile furnizate de creditoarea inițială ... referitoare la  dobânda penalizatoare efectiv plătită de contestatoare pe parcursul derulării Contractului de credit nr. ..., instanța reține în mod determinant că nu este incidentă existența unui dezechilibru semnificativ în detrimentul contestatoarei consumator cu referire la dobânda penalizatoare efectiv plătită de aceasta, pe parcul derulării Contractului, în contextul în care în intervalul 30.05.2012-19.07.2017 dobânda penalizatoare a fost de 20%, iar începând cu 05.09.2015 de 15%, iar față de valoarea creditului contractat – 66.000 lei, suma de 7.494,94 lei achitată cu titlu de dobândă penalizatoare este justificată și are un cuantum rezonabil, față de riscul asumat de Bancă.

Pentru aceste motive, instanța va respinge ca neîntemeiat capătul de cerere prin care contestatoarea a solicitat să se constate caracterul abuziv al clauzei contractuale privind dobânda penalizatoare de 20% pe an, cu consecința constatării nulității absolute a acesteia și a repunerii părților în situația anterioară în sensul recalculării sumelor datorate de contestatoare în urma eliminării din contract a clauzei constatate ca fiind abuzive.

În continuare, în ce privește lipsa caracterului cert, lichid și exigibil al creanței urmărite silit în cadrul dosarului de executare nr. ... al BEJA ..., instanța apreciază că contestatoarea nu a dovedit prin probatoriul administrat în cauză motivele invocate, iar eventualele sume ce au fost achitate de contestatoare în cadrul dosarelor nr. ... pe rolul B.E.J. ... au fost avute în vedere în cadrul stabilirii cuantumului actualizat al creanței, iar simplul fapt al contestării clauzelor contractuale ca fiind abuzive nu lipsește creanța de caracterul său cert, lichid și exigibil.

Nu în ultimul rând, contestatoarea a învederat că executorul judecătoresc trebuia să se adreseze cu cererea de încuviințare a executării silite Judecătoriei Constanța, în a cărei circumscripție își avea domiciliul debitoarea, iar nulitatea care intervine în cauză este una necondiționată, ce afectează atât încheierea de încuviințare, cât și actele de executare îndeplinită.

Instanța reține că acest motiv al contestației la executare este întemeiat, pentru următoarele considerente.

Astfel, potrivit art. 651 alin. (1) C.proc.civ., instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau după caz sediul debitorului in afară de cazul în care legea dispune altfel. Dacă domiciliul sau sediul debitorului nu se află în țară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripție se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în țară, judecătoria în a cărei circumscripție se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.

Având în vedere că în prezenta cauză executarea silită începută în data de 18.09.2018, la cererea creditoarei intimate ..., cerere înregistrată la executorul judecătoresc la aceeași dată, a fost încuviințată de Judecătoria Mangalia prin Încheierea nr. ... pronunțată în data de ... în dosarul nr. ..., instanța apreciază că încheierea de încuviințare a executării silite a fost dată cu încălcarea normelor de competență teritorială exclusivă, deoarece la data de 18.09.2018, domiciliul debitoarei contestatoare ... era situat în municipiul Constanța, str. ..., conform verificărilor în sistemul DEPABD efectuate din oficiu de către instanță (f. 64).

Astfel, raportat la data începerii executării silite, 18.09.2018, instanța de executare competentă să încuviințeze executarea silită pornită împotriva debitoarei contestatoare ... și să soluționeze incidentele ulterioare privind executarea era Judecătoria Constanța, respectiv aceea în raza căreia își avea domiciliul debitoarea contestatoare ... la momentul înregistrării cererii de executare silită la executorul judecătoresc.

Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 713 alin. (2) C.proc.civ., potrivit cărora ”după începerea executării silite, cei interesați sau vătămați pot cere, pe calea contestației la executare, și anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, dacă a fost dată fără îndeplinirea condițiilor legale.”, instanța va anula Încheierea de încuviințare a executării silite nr. ... pronunțată de Judecătoria Mangalia în dosarul nr. ...

Pe cale de consecință, în temeiul art. 704 C.proc.civ., potrivit cărora ”nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage nulitatea actului nelegal, precum și a actelor de executare subsecvente”, ca urmare a constatării faptului că executarea silită a fost încuviințată de o instanță necompetentă teritorial și analizând actele de execute silită contestate, instanța constată că acestea nu au fost emise în condiții de legalitate, nulitatea constatată fiind una necondiționată, motiv pentru care instanța va anula executarea silită însăși și toate actele de executare silită efectuate în dosarul de executare silită nr. ... al B.E.J.A. ..., în temeiul titlului executoriu constând în Contractul de credit nr. ..., inclusiv somația din data de 22.10.2018, Încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită din data de 22.10.2018, Adresa de înființare a popririi din data de 22.10.2018, precum și actele de executare silită subsecvente efectuate în dosarul de executare silită nr. ... al B.E.J.A. ...

Pentru toate aceste motive, instanța urmează să admită, în parte, contestația la executare formulată de contestatoarea ..., în contradictoriu cu intimata ..., în sensul anulării executării silite înseși și a tuturor actelor de executare silită efectuate în dosarul de executare silită nr. ... al B.E.J.A. ..., respectiv a Încheierii de încuviințare a executării silite nr. ... pronunțate de Judecătoria Mangalia în dosarul nr. ....

Totodată, raportat la celelalte motive de contestație la executare analizate, instanța va respinge, în rest, ca neîntemeiată, contestația la executare formulată de contestatoarea ..., în contradictoriu cu intimata ....

În privința taxei judiciare de timbru în cuantum de ..., aferentă contestației la executare, față de prevederile art. 45 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în acord cu care, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului, când contestația la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă, instanța reține că aceasta nu intră în cuantumul cheltuielilor de judecată la restituirea cărora contestatorul să fie îndrituit de la intimată, în speță, față de soluția de admitere a contestației la executare, instanța urmează a dispune restituirea către contestatoare a taxei judiciare de timbru în cuantum de ..., aferentă contestației la executare, raportat la soluția de anulare a executării silite, achitată potrivit chitanței depuse la dosar (f. 66), la momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri judecătorești.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite, în parte, contestația la executare formulată de contestatoarea ... în contradictoriu cu intimata ....

Anulează executarea silită însăși și toate actele de executare silită efectuate în dosarul de executare silită nr. ... al B.E.J.A. ..., în temeiul titlului executoriu constând în Contractul de credit nr. ..., inclusiv somația din data de 22.10.2018, Încheierea de stabilire a cheltuielilor de executare silită din data de 22.10.2018, Adresa de înființare a popririi din data de 22.10.2018, precum și actele de executare silită subsecvente efectuate în dosarul de executare silită nr. ... al B.E.J.A. ...

Anulează Încheierea de încuviințare a executării silite nr. ... pronunțată de Judecătoria Mangalia în dosarul nr. ....

Respinge, în rest, ca neîntemeiată, contestația la executare formulată de contestatoarea ..., în contradictoriu cu intimata ....

Dispune restituirea către contestatoare a taxei judiciare de timbru achitate, în cuantum de ..., aferente contestației la executare, la momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri judecătorești.

Executorie.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria Constanța.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, astăzi, ....

 PREȘEDINTEGREFIER

Domenii speta

Spete similare