Persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii conform Legii 10/2001; Calculul despăgubirilor primite în temeiul Legii nr.112/1995 şi care trebuie returnate pentru a beneficia de măsura restituirii în natură a imobilului

Decizie 349/A din 27.09.2018


1.Persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii conform Legii 10/2001; Calculul despăgubirilor primite în temeiul Legii nr.112/1995 şi care trebuie returnate pentru a beneficia de măsura restituirii în natură a imobilului.

Art.20 alin.1 din Legea nr.10/2001

În ceea ce priveşte cuantumul sumei pe care persoanele în cauză trebuie să o restituie pentru a-şi putea valorifica dreptul conferit de prevederile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, susţinerile apelantului pârât în sensul că această valoare a fost greşit stabilită, pe motiv că suma respectivă trebuia calculată în funcţie de valoarea de piaţă a apartamentelor sunt nefondate.

Sub acest aspect trebuie avut în vedere că în privinţa celor două apartamente sunt incidente prevederile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, conform cărora persoanele care au primit despăgubiri în condiţiile Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, pot solicita restituirea în natură numai în cazul în care imobilul nu a fost vândut până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi numai după returnarea sumei reprezentând despăgubirea primită, actualizată cu indicele de inflaţie.

Prin Sentinţa civilă nr. xxx, pronunţată în dosarul nr. xxx, Tribunalul Mureş a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul I.C.M. în contradictoriu cu pârâții U.A.T. municipiul Târnăveni și Primarul mun. Târnăveni şi a dispus obligarea pârâţilor să completeze Dispoziția nr. 1425/25.08.2010 emisă de Primarul mun. Târnăveni, după cum urmează:

- la art. 2 alin. 1 și 2 din dispoziția anterior menționată se va indica suma de 41.990,22 RON, reprezentând valoarea de returnat pentru apartamentele III și V și terenul aferent, din imobilul situat în xxx, înscrise în CF 5841 Târnăveni top 92/I/III și CF 5841 Târnăveni top 92/I/V, sumă care este actualizată cu rata inflației;

- la art. 3 pct. 1, 2 și 3 se va indica suma de 270.715,46  lei, reprezentând diferența de valoare dintre sumele încasate, actualizate cu rata inflației (122.981,54 lei) și valoarea de circulație (393.697 lei)  a apartamentelor cu teren aferent cu nr. I top 92/1/1), II(top 92/I/II) și IV (92/I/IV) din imobilul anterior descris, înscris în CF 5841 Târnăveni.

Prin aceeaşi sentinţă pârâții au fost obligaţi să plătească reclamantului suma de 2.435,85 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul a reţinut următoarele:

Prin Dispoziția nr.1849/17.09.2007, emisă de Primarul mun. Târnăveni s-a dispus completarea art. 2 din Dispoziția Primarului nr. 1037/06.05.2009, în sensul că s-a aprobat restituirea în natură către numiții I.G., I.A.M., I.C.M. și I.M., a apartamentelor III și V din imobilul în litigiu, cu obligația returnării sumei reprezentând despăgubirea primită pentru aceste apartamente și terenul aferent acestora, în temeiul Legii nr.112/1995, actualizată cu rata inflației.

S-a dispus, de asemenea, completarea art.3 din aceeași dispoziție, în sensul că s-a aprobat acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent, acelorași persoane, reprezentând diferența de valoare dintre suma încasată (în baza HCJ nr. 962/1998, pentru apartamentele I, II și IV din același imobil - înstrăinate foștilor chiriași), actualizată cu indicele de inflație, și valoarea corespunzătoare a acestor apartamente.

Prin Dispoziția nr.1425/25.08.2010 emisă de Primarul mun. Târnăveni s-a dispus completarea art. 2 și 3 din Dispoziția Primarului nr.1849/17.09.2007

Astfel, în art. 2 a fost menţionată obligaţia returnării sumelor reprezentând despăgubirea primita pentru apartamente si terenul aferent acestora in temeiul Legii 112/1995, actualizate cu indicele de inflaţie, ca şi condiţie necesară restituirii in natura a apartamentelor III si V din imobilul situat in xxx,  iar la art. 3 s-a menţionat ca măsurile reparatorii în echivalent constituie diferenţa de valoare dintre sumele încasate, actualizate cu indicele de inflaţie şi valorile corespunzătoare ale apartamentelor  I, II şi IV.

În cuprinsul dispoziției nu au fost însă indicate în concret sumele de restituit, respectiv valoarea sumelor încasate, actualizate cu indicele de inflație, cererea de restituire formulată de reclamant și de celelalte persoane îndreptățite neputând fi efectiv valorificată de aceștia.

În condițiile în care reclamantul și celelalte persoane au beneficiat de dispozițiile Legii nr.112/1995, aceștia erau îndreptățiți să beneficieze și de dispozițiile art. 20 din Legea nr.10/2001, respectiv art. 20 din H.G. nr.250/2007, în situația în care se găsesc în ipotezele reglementate de normele anterior invocate.

Faptul că aceștia se găsesc în situația ipotezei reglementate de lege și că sunt îndreptățite să beneficieze de restituirea în natură, pentru o parte din apartamentele din imobilul în litigiu și prin echivalent, pentru celelalte, rezultă chiar din cele două Dispoziții emise de Primarul mun. Târnăveni, la care s-a făcut anterior referire.

În considerentele sentinţei atacate s-a făcut trimitere la prevederile art.1 din Protocolul adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanţa reţinând că recunoașterea îndreptățirii reclamantului și a celorlalte persoane menționate în cele două dispoziții, a dreptului de restituire în natură/prin echivalent, reprezintă un bun în sensul art. 1 din Protocolul 1, iar conduita autorităților care au obstrucționat valorificarea, intrarea efectivă în posesie cu privire la acest bun, prin neindicarea sumelor reprezentând sumele încasate în baza Legii nr.112/1995, respectiv valoarea actuală a imobilului nerestituit, reprezintă o încălcare a dreptului la respectarea bunurilor, lipsindu-i, pe reclamant și pe celelalte persoane îndreptățite de proprietatea lor.

Astfel, s-a reținut că la momentul plății despăgubirilor cuvenite persoanelor îndreptățite în baza Legii nr. 112/1995 care nu au putut fi restituite în natură, s-a acordat acestora o sumă globală, valorile nefiind defalcate pe apartamente. În situația în care în prezent există două ipoteze de lucru (plată diferență de valoare pentru apartamentele I, II și IV, respectiv restituire în natură pentru apartamentele III și V), se impune a se cunoaște valoarea defalcată pe apartamente a sumelor încasate în baza Legii nr.112/1995 și valoarea actuală a imobilului nerestituit.

În privința apartamentelor III și V, pentru care s-a aprobat restituirea în natură, condiția cerută de lege pentru valorificarea efectivă a acestui drept este ca persoanele îndreptățite să ramburseze despăgubirea primită, actualizată cu indicele inflației și nu valoarea de piață a acestor apartamente, așa cum, fără temei legal, s-a indicat în cuprinsul adresei nr.10895/20.05.2016, emisă de Primarul mun. Târnăveni.

În condițiile în care despăgubirile primite nu au fost defalcate pe apartamente, achitându-se cu acest titlu, în temeiul Hotărârii Consiliului Județean Mureș o sumă globală de 273.588.480 ROL, iar pârâții nu au indicat sumele aferente fiecărui apartament, s-a dispus în cauză efectuarea unei expertize contabile. În vederea evaluării valorii de piață a apartamentelor, pentru a se stabili eventuala diferență în plus de care beneficiază reclamantul și celelalte persoane interesate, în temeiul art.20 alin. 2 teza ultimă din H.G. nr.250/2007, pentru apartamentele I, II și IV din imobilul în litigiu, s-a dispus efectuarea unei expertize de evaluare imobiliară.

Potrivit expertizei de evaluare întocmită în cauză de dl. expert tehnic judiciar ing. M.P., valorile de piață ale apartamentelor I, II și IV sunt următoarele: ap. I - 110.635 lei, ap. II – 181.193 lei, ap. IV – 101.869 lei.

Potrivit expertizei contabile întocmită în cauză de d-na expert B.M.R., suma de returnat, corespunzătoare apartamentelor III și V, actualizate cu indicele inflației, este de 41.990,22 lei.

Despăgubirile achitate pentru apartamentele I, II și IV actualizate cu indicele de inflație, se ridică la suma de 122.981,54 lei.

În privinţa acţiunii deduse judecăţii s-a reţinut incidenţa în cauză a prevederilor art. 20 alin. 1 şi 2 din Legea 10/2001.

În privința apartamentelor III și IV din imobil, s-a reţinut că acestea sunt restituibile în natură, așa cum rezultă din Dispoziția Primarului mun. Târnăveni nr.1037/06.05.2009 și din dispozițiile modificatoare ulterioare.

Ca atare, s-a apreciat că pentru ca Dispoziția nr.1425/25.08.2010 să își poată produce efectele și să poată fi adusă la îndeplinire, se impune completarea acesteia, în sensul indicării în concret a despăgubirii pe care reclamantul și celelalte persoane îndreptățite au obligația de a o restitui, respectiv suma de 41.990,22 lei, așa cum s-a stabilit prin expertiza contabilă, necontestată de pârâți.

În privința apartamentelor nr. I, II și IV care au fost legal înstrăinate foștilor chiriași, valoarea despăgubirilor primită de aceștia, actualizată cu rata inflației este de 122.981,54 lei, potrivit expertizei contabile, iar valoarea corespunzătoare de piață a apartamentelor, la momentul întocmirii expertizei de evaluare a fost de 393.697 lei, așa încât măsurile reparatorii cuvenite reclamantului și celorlalte persoane îndreptățite, reprezintă diferențe dintre valoarea actuală de piață și valoarea actualizată a despăgubirilor primite, respectiv suma de 270,716 lei.

 Pentru toate considerentele anterior expuse, instanța a apreciat ca întemeiată cererea formulată de reclamant, pe care a admis-o, dispunând în sensul celor consemnate în dispozitiv.

Văzând culpa procesuală a pârâților, în temeiul art. 453 alin. 1 și art. 452 Cod de procedură civilă, instanţa de fond a obligat pârâţii să plătească reclamantului suma de 2.435,85 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloare onorarii experți.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel pârâtul Municipiul Târnăveni, prin Primar şi a solicitat modificarea în tot a sentinţei atacate, în sensul respingerii acţiunii introductive.

În motivarea apelului s-a arătat sentinţa pronunţată de instanţa de fond, prin care pârâţii au fost obligaţi să completeze dispoziţia nr.1425/25.08.2010 emisă de Primarul municipiului Târnăveni, este nelegală.

Pârâtul a susţinut că sumele care trebuie restituite, ca urmare a admiterii cererii de restituire în natură a apartamentelor nr. III şi V din imobilul în litigiu, sunt de 104.000 lei - reprezentând valoarea de piaţă a apartamentului III şi suma de 132.000 lei - reprezentând valoarea de piaţă a apartamentului V, sume rezultate din Raportul de expertiză întocmit de către evaluatorul autorizat ANEVAR S.M. În opinia pârâtului, instanţa de fond a apreciat în mod greşit că suma de 41.990,22 lei, ar fi cea care ar trebui restituită.

În acest context apelantul pârât a considerat că instituţia pârâtă şi-a îndeplinit obligaţia de a indica sumele pe care trebuie să le plătească reclamantul Ivan Claudiu şi ca atare a apreciat că cererea de chemare în judecată era fără obiect, iar instanţa de fond ar fi trebuit să o respingă.

Intimatul reclamant I.C.M. a formulat întâmpinare faţă de apelul dedus judecăţii şi a solicitat, în principal, respingerea apelului ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală pasivă, iar în subsidiar, ca nefondat.

În motivarea întâmpinării reclamantul a invocat în principal faptul că apelul a fost declarat de o persoană fără calitate procesuală pasivă, în raport cu dispoziţiile art. 26 alin. 4 şi art. 21 alin. 4 din Legea nr. 10/2001.

În acest sens reclamantul a susţinut că dispoziţiile speciale ale Legii nr. 10/2001 au prioritate faţă de cele înscrise în Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, însuşi legiuitorul înţelegând să atribuie calitate intimatului pârât  Primarul Municipiului Târnăveni care, de altfel, a şi emis dispoziţiile a căror completare a fost solicitată de reclamant, în baza prerogativelor conferite legal, potrivit dispoziţiilor art. 25 alin. 1 din lege.

Reclamantul a mai relevat faptul că legiuitorul foloseşte denumirea de primărie pentru a desemna persoana juridică de drept public deţinătoare a imobilului, primarul fiind cel care emite dispoziţia, ca reprezentant al unităţii deţinătoare şi nu în nume propriu, iar din conţinutul prevederilor Legii nr. 10/2001 nu rezultă atribuţii în sarcina unităţii administrativ teritoriale sau Consiliului Local.

Pentru aceste considerente, reclamantul a solicitat a se dispune admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Municipiul Târnăveni şi respingea apelului ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală pasivă.

În ceea ce priveşte fondul cauzei s-a invocat faptul că după depunerea expertizelor efectuate în cauză, pârâţii nu au avut obiecţiuni şi nici nu au solicitat efectuarea unor alte expertize prin care să fie stabilite aspectele menţionate în cuprinsul obiectivelor formulate.

În aceste împrejurări, în opinia reclamantului, criticile aduse hotărârii de apel, prin prisma dispoziţiilor cuprinse în art. 476 alin. 2 Cod procedură civilă, nu pot fi reţinute ca fiind fondate.

Pe de altă parte, s-a arătat că aplicarea dispoziţiilor ce fac obiectul prezentului dosar nu era posibilă tocmai datorită culpei organului emitent.

În acest sens, s-a solicitat a se reţine că la momentul plăţii despăgubirilor cuvenite persoanelor îndreptăţite în baza Legii nr. 112/1995, care nu au putut fi restituite în natură, s-a acordat o sumă globală, valorile nefiind defalcate pe apartamente. În situaţia în care în prezent există două ipoteze de lucru (plată diferenţă de valoare pentru apartamentele I, II şi IV, respectiv restituire în natură  pentru apartamentele III şi V), instanţa de fond a admis în mod corect proba cu cele două  expertize pentru a fi stabilită valoarea defalcată pe apartamente a sumelor încasate în baza Legii nr. 112/1995 şi valoarea actuală a imobilului nerestituit.

Reclamantul a mai arătat că instanţa de fond în mod corect a reţinut incidenţa în cauză a art. 20 din Legea 10/2001 în privinţa apartamentelor pentru care s-a dispus restituirea în natură.

Pentru aceste considerente, reclamantul a solicitat să se dispună respingerea apelului ca nefondat, cu consecinţa obligării apelantului la plata cheltuielilor de judecata constând în onorariu avocaţial, în temeiul art. 453 Cod procedură civilă.

Municipiul Târnăveni a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de intimatul reclamant prin întâmpinare şi admiterea apelului declarat de pârât, aşa cum a fost formulat, arătându-se în ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Municipiului Târnăveni, aceasta că este nefondată, luând în considerare faptul că intimatul reclamant a formulat acţiunea atât împotriva Municipiului Târnăveni, cât şi împotriva Primarului, iar instanţa de fond nu a constatat lipsa calităţii procesuale pasive a unităţii administrativ-teritoriale, obligând-o să completeze cele două dispoziţii. Primarul este reprezentantul unităţii administrativ-teritoriale şi nu poate fi privit ca o instituţie distinctă faţă de aceasta, imobilele supuse procesului de retrocedare făcând parte din patrimoniul unităţii.

S-a mai arătat că actele emise de către primar au menirea de a realiza exercitarea drepturilor şi obligaţiilor de către unitatea administrativ-teritorială şi nu pot fi catalogate ca acte emanate de la o altă instituţie.

S-a precizat, de asemenea, că în speţă, sunt aplicabile dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 215/2001, unitatea administrativ-teritorială fiind persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină şi este reprezentată în justiţie de către primar.

În ceea ce priveşte fondul apelului, pârâtul a arătat că îşi menţine criticile aduse hotărârii atacate, astfel cum au fost formulate în cererea de apel.

Examinând apelul dedus judecăţii prin prisma motivelor de apel invocate şi în limitele efectului devolutiv al căii de atac, reglementat de art. 476 - 478 din Codul de procedură civilă, Curtea a reţinut următoarele:

Prin acţiunea introductivă reclamantul I.C.M. a solicitat ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună completarea Dispoziției nr. 1425/25.08.2010, emisă în temeiul Legii nr. 10/2001 de Primarul Municipiului Târnăveni, în ceea ce priveşte cuprinsul art. 2 pct. 1 şi 2, cu indicarea în concret a sumelor de returnat corespunzătoare apartamentelor III şi V din imobilul situat în xxx, înscrise în CF nr. 5841 Târnăveni şi în ceea ce priveşte cuprinsul art. 3 pct. 1, 2 şi 3, cu indicarea în concret a sumelor încasate şi actualizate cu indicele de inflaţie corespunzătoare apartamentelor I, II şi IV din imobilul situat in xxx, înscrise în CF nr. 5841 Târnăveni, în caz contrar, sumele urmând a fi indicate prin hotărârea pronunţată.

Acţiunea introductivă a fost formulată de reclamant în contradictoriu cu Unitatea Administrativ - Teritorială Municipiul Târnăveni şi Primarul Municipiului Târnăveni, iar prin sentinţa instanţei de fond acţiunea a fost admisă faţă de ambii pârâţi.

Prin memoriul de apel reclamantul a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Municipiul Târnăveni.

Calitatea procesuală, pasivă presupune identitatea între persoana chemată în judecată, ca pârâtă şi persoana căreia îi incumbă obligaţia corelativă dreptului protejat prin acţiune.

Faţă de excepţia invocată trebuie avut în vedere faptul că în speţă cadrul procesual este circumscris obiectului acţiunii introductive, prin care reclamantul a solicitat completarea unei dispoziţii emise în temeiul Legii nr. 10/2001.

Din economia dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 rezultă că raporturile juridice se creează între persoanele îndreptăţite, în înţelesul art. 3 din lege şi unităţile deţinătoare, respectiv cele investite cu soluţionarea cererii de restituire. În conformitate cu prevederile legii menţionate, problema soluţionării notificării formulate de persoana îndreptăţită se raportează la două aspecte distincte, şi anume unităţile deţinătoare competente să soluţioneze notificarea şi modalităţile de soluţionare a acestei notificări.

Potrivit art. 21 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, în cazul imobilelor deţinute de unităţile administrativ-teritoriale restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptăţită se face prin dispoziţia motivată a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti, ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean. 

Prin aceste prevederi legale i-a fost conferită calitatea de entitate obligată la restituire unităţii administrativ-teritoriale, iar primarului calitatea de a emite dispoziţia motivată de soluţionare a notificării.

În speţă, în cazul imobilelor vizate prin notificarea în soluţionarea căreia a fost emisă dispoziţia a cărei completare s-a solicitat de către reclamant, calitatea de unitate deţinătoare o are Municipiul Târnăveni.

În atare situaţie, faţă de dispoziţiile legale sus-menţionate, instanţa de apel a reţinut că pârâtul Municipiul Târnăveni are calitate procesuală pasivă în cauză.

Pe de altă parte reclamantul a fost cel care a formulat acţiunea introductivă împotriva acestui pârât şi în contextul în care acţiunea introductivă a fost admisă şi faţă de Municipiul Târnăveni în mod nejustificat se susţine prin memoriul de apel că apelul a fost declarat de o persoană fără calitate procesuală pasivă.

În consecinţă, pentru considerentele arătate, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Municipiului Târnăveni, invocată de reclamant, urmează să fie respinsă.

În ceea ce priveşte apelul declarat de pârâtul Municipiul Târnăveni, acesta vizează doar apartamentele nr. III şi V din imobilul în litigiu, cu privire la care s-a dispus restituirea în natură şi cu privire la care s-a stabilit prin sentinţa atacată că persoanele îndreptăţite la restituire trebuie să returneze suma de 41.990,22 lei.

Susţinerile apelantului pârât în sensul că această valoare a fost greşit stabilită, pe motiv că suma respectivă trebuia calculată în funcţie de valoarea de piaţă a apartamentelor sunt nefondate.

Sub acest aspect trebuie avut în vedere că în privinţa celor două apartamente sunt incidente prevederile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, conform cărora persoanele care au primit despăgubiri în condiţiile Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, pot solicita restituirea în natură numai în cazul în care imobilul nu a fost vândut până la data intrării în vigoare a prezentei legi şi numai după returnarea sumei reprezentând despăgubirea primită, actualizată cu indicele de inflaţie.

Prin urmare, în condiţiile în care în speţă persoanele îndreptăţite la restituirea celor două apartamente menţionate au beneficiat de despăgubiri în temeiul Legii nr. 112/1995, în raport de prevederile legale sus-menţionate în mod justificat s-a stabilit obligaţia de restituire a sumei primite pentru apartamentele respective, actualizată cu indicele de inflaţie.

În ceea ce priveşte cuantumul sumei pe care persoanele în cauză trebuie să o restituie pentru a-şi putea valorifica dreptul conferit de prevederile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, având în vedere că la momentul la care s-au acordat despăgubirile în temeiul Legii nr. 112/1995 acestea nu au fost defalcate pe apartamente, în mod justificat a dispus instanţa de fond administrarea probei cu expertiza pentru determinarea în concret a cuantumului sumei ce se impune a fi returnată.

În consecinţă, pentru considerentele arătate, Curtea a reţinut că sentinţa atacată este legală şi temeinică şi nu se impune a fi schimbată în sensul solicitat de apelantul pârât.

Faţă de cele ce preced, instanţa de apel a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Municipiului Târnăveni, invocată de reclamant şi, totodată, în temeiul prevederilor art. 480 alin. 1 din Codul de procedură civilă, a respins ca nefondat apelul dedus judecăţii, declarat de pârâtul Municipiul Târnăveni.

În temeiul art. 453 alin. 1 Cod procedură civilă apelantul pârât a fost obligat la plata către intimatul reclamant a sumei de 1.800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel, constând în onorariu avocaţial.