Acţiune în prestaţie tabulară admisă, în parte, de către instanţa de apel

Prin sentinţa civilă nr. .../ZZ.LL.2016 pronunţată în dosar cu nr.de mai sus, Judecătoria ... a respins cererea formulată de reclamanta A împotriva pârâtei B, pentru prestaţie tabulară. Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a reţinut că prin cererea formulată reclamanta a solicitat instanţei să se constate că a dobândit prin moştenire cota de 6/48 din imobilul din ... înscris în Cf 158980 provenit prin conversia de pe hârtie a Cf 819 ... cu nr. cad. 1513 de la pârâta B prin contract de vânzare cumpărare, cu întabularea acestei cote de proprietate în favoarea sa .

S-a invocat în motivare că din eroare această cotă de 6/48 parte a pârâtei nu a fost întabulată, deşi ea fusese înstrăinată încă în anul 1947 prin contractul de vânzare cumpărare din 31 martie 1947 în care B semnează în calitate de vânzătoare în faţa av. C, alături de ceilalţi membri ai familie sale .

Conform extrasului Cf 819 cu nr. top.1513,1514 figurează ca proprietari tabulari la B1 B căsătorită cu D asupra cotei de 12/96 dobândită prin succesiune, la B3 reclamanta A cota de 42/96 parte şi E dobândit prin succesiune, la B5 reclamanta A cota de 21/96 parte dobândită prin succesiune, la B6 E cota de 7/96 parte dobândită prin succesiune şi la B7 reclamanta A cota de 14/96 parte dobândită prin donaţie, filele 7-9 din dosar.

La dosarul cauzei s-a ataşat la fila 10 din dosar certificatul de moştenitor după mama reclamantei F decedată la ZZ.12.2011 şi după care reclamanta A şi fratele E au moştenit imobilul identificat mai sus, căruia îi corespunde în natură casă P+1 nivele ,compusă din opt camere şi dependinţe, în calitate de fii ai defunctei .

Imobilul în speţă care face obiectul litigiului a fost dobândit prin cumpărare de către antecesorii reclamantei pe cote părţi, respectiv prin contractul de vânzare cumpărare încheiat la 31 martie 1947 între vânzătorii G şi H născută ..., B, I, J, K, L, M, N şi cumpărătorul O. S-a dobândit cota de ¾ parte din imobilul casă cu curte ... din Cf 819 ... de sub nr.top 1513, în suprafaţă de 166 stânjeni pătraţi şi de sub nr.top 1514 grădina cu întindere de 142 stânjeni pătraţi şi contractul de vânzare cumpărare încheiat la av. C încheiat la 5 iulie 1974 între vânzătorii G soţia H, P, J, L născută .., N, M născută ..., I născută ..., R năsută ..., K şi cumpărătorul O s-a cumpărat cota de 42/48 părţi din imobilul casă şi tern în suprafaţă de 1108 înscris în CF 819 ... sub nr. top. 1513,1514 de sub B 4,5,7,9,10,11,12,13,14.

Nu s-a putut identifica adresa pârâtei B pentru a fi citată în cauză, astfel că acesta a fost citată prin curator special. Curatorul special av. S prin întâmpinarea formulată a arătat că nu se opune admiterii acţiunii formulate pentru notarea cotei de 6/48 parte din imobil, sau în subsidiar dacă nu sunt îndeplinite dispoziţiile legale respingerea acţiunii pentru cota care a fost înstrăinată conform contractului de vânzare cumpărare.

În dovedirea acţiunii sale reclamanta a solicitat audierea a doi martori, sens în care în şedinţa publică din ZZ mai 2016 a fost audiat martorul Ş şi s-a ataşat la dosarul cauzei declaraţia autentică dată în faţa notarului public Ta martorului Ţ care nu a putut fi prezent în faţa instanţei .

Din depoziţiile acestora instanţa reţine că cunosc imobilul în litigiu casă cu etaj şi teren în suprafaţă de 1100 mp şi că a fost dobândit de antecesorul reclamantei, iar pe reclamantă o cunosc ca fiind vecini din anul 1974 şi, respectiv, din anul 1983 însă nu cunosc exact modul de dobândire a imobilului de către antecesorul reclamantei. Nu au cunoştinţă ca cineva să fi ridicat pretenţii asupra acestui imobil, reclamanta fiind cunoscută ca proprietară a imobilului.

Conform lui art.896 Cod civ. care prevede că în cazul în care cel obligat să transmită, să constituie ori să modifice în folosul altuia un drept real asupra unui imobil nu îşi execută obligaţiile necesare pentru înscriere în CF, se va putea cere instanţei judecătoreşti să se dispună înscrierea, dreptul la acţiune este prescriptibil în condiţiile legii .

Dispoziţiile art.557 Cod civ. prevede că dreptul de proprietate se poate dobândi în condiţiile legii, prin convenţie, moştenire legală sau testamentară, accesiune, uzucapiune, ca efect al posesiei de bună credinţă în cazul bunurilor mobile şi al fructelor prin ocupaţiune, tradiţiune, precum şi prin hotărâre judecătorească atunci când ea este translativă de proprietate prin ea însăşi.

Ori, din probatoriul administrat în cauză instanţa a reţinut în speţă că imobilul a fost dobândit pe cote părţi de către antecesorul reclamantei O, respectiv cota de ¾ parte din imobilul descris mai sus la 31 martie 1947 şi apoi cota totală de 42/48 părţi la data de 5 iulie 1974 imobil, care a fost transmis prin moştenire conform certificatului de moştenitor şi înscrierilor din cf reclamantei şi fratelui său R, iar acesta din urmă prin contractul de donaţie autentic .../13 dec. 2013 încheiat la notar public ... şi-a donat cota sa dobândită de 14/96 parte din imobil, reclamantei. E adevărat că pârâta B a figurat ca vânzătoare în contractul de vânzare cumpărare încheiat cu antecesorul reclamantei O pe contractul din data de 31 martie 1947 alături de alţi vânzători pentru cota de ¾ parte din imobilul înstrăinată şi descris mai sus, iar pe contractul de vânzare cumpărare fila 17 din dosar, semnătura acestei pârâte se regăseşte la vânzătoare, iar, pe de altă parte, faptul că această pârâtă a rămas înscrisă cu cota de 6/48 parte din imobil, instanţa a reţinut că nu s-a făcut dovada că s-a transmis prin cumpărare şi această cotă parte. O asemenea modalitate de dobândire a proprietăţii prin moştenire nefiind posibilă prin acţiune astfel cum a fost promovată şi în contradictoriu cu o persoană identificată ca fiind citată prin curator .

Instanţa a apreciat că nu sunt îndeplinite dispoziţiile art.896 Cod civ., art.557 Cod civ. şi art.24 din Leg.7/1996 şi art.48 din Ordinul cadastrului 633/2006, câtă vreme reclamanta are la îndemână alte remedii juridice pentru valorificarea dreptului său, motiv pentru care pentru considerentele expuse şi textele indicate ca fiind incidente, a respins acţiunea ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamanta A, solicitând admiterea apelului şi schimbarea în tot a hotărârii atacate, în sensul admiterii acţiunii.

În motivarea căii de atac exercitate apelanta arată că sentinţa pronunţată de instanţa de fond este lipsită de temei legal, de logică şi denotă o complet eronată înţelegere a situaţiei juridice deduse judecpţii.

În fapt, apelanta arată că a sesizat instanţa de judecată cu o acţiune de „prestaţie tabulara" prin care a dorit clarificarea situaţiei juridice şi tabulare a imobilului moştenit de la părinţii ei. A arătat faptul că tatăl apelantei, def. O, în anul 1974, a achiziţionat imobilul casă şi teren situat ... de la mai multe persoane, proprietatea fiind la acel moment fărâmiţată printr-o serie de succesiuni.

Prin contractul de vânzare-cumpărare din 31 martie 1947, tatăl apelantei a cumpărat acest teren de la toţi proprietarii tabulari, printre care şi pârâta B, însă abia în anul 1974 a reuşit să încheie un contract autentic apt de intabulare, care însă, din eroare, nu a mai conţinut semnătura lui B, deşi aceasta vânduse anterior şi cota sa de proprietate de 6/48 din întreg.

Din ansamblul probaţiunii administrate cu prilejul judecaţii de fond rezultă următoarele:

1. Tatăl apelantei a cumpărat întreg imobilul de la toţi proprietarii tabulari şi a achitat preţul integral pentru acesta;

2. Pârâta B a rămas în evidenţele de CF proprietara cotei de 6/48 dintr-o eroare a notarului ce a instrumentat contractul de vânzare cumpărare autentic încheiat în 1974;

3. De la data cumpărării şi până în prezent nimeni nu a pretins vreun drept asupra imobilului cumpărat de tatăl apelantei şi stăpânit de familia apelantei.

Pe cale de consecinţă, instanţa de fond nu trebuia decât să constate aceste împrejurări (parţial a şi făcut-o) şi să pronunţe o hotărâre de admitere a acţiunii.

În pofida evidenţei însă, judecătorul fondului printr-o argumentaţie ce ar putea mai degrabă fundamenta o soluţie de admiterea acţiunii, după ce reţine că „e adevărat că pârâta B a figurat ca vânzătoare în contractul de vânzare cumpărare încheiat cu antecesorul reclamantei O pe contractul din data de 31 martie 1947 alături de alţi vânzători pentru cota de ¾ parte din imobilul înstrăinat şi descris mai sus, iar pe contractul de vânzare cumpărare de la fila 17 din dosar semnătura acestei pârâte se regăseşte la vânzătoare", instanţa constată că totuşi „nu s-a făcut dovada că s-a transmis prin cumpărare şi această cotă parte".

Având în vedere faptul că motivarea este parţial neinteligibilă şi evident contradictorie, instanţa de fond nu lămureşte de ce a respins acţiunea, fapt pentru care apelanta arată că este extrem de dificil a o critică.

De aceea, solicită reformarea sentinţei pronunţate de instanţa de fond, reanalizând probaţiunea administrata în cauză, temeiurile de drept ce stau la baza admiterii acţiunii, precum şi poziţia de neopoziţie exprimată de pârâtă prin curatorul special desemnat de instanţa de fond şi, în consecinţă admiterea apelului cu consecinţa schimbării în tot a sentinţei apelate.

În drept, invocă art. 466 şi urm. NCPC, art. 557 şi 896 NCC.

Prin întâmpinarea formulată (filele 19-20), intimata B arată că în cazul în care instanţa va considera că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru admiterea apelului, nu se opune admiterii acestuia, însă solicită stabilirea onorariului curatorului special şi obligarea apelantei la plata acestui onorariu, iar, în fapt, reiterează motivele cuprinse în cadrul apelului.

Deliberând asupra apelului declarat, instanţa reţine următoarele:

Reclamanta este moştenitoare, în calitate de descendent de gradul I, după O, tatăl acesteia.

Acesta din urmă, prin contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, încheiat la 31.03.1947 (fila nr.17 din dos. primei instanţe), prin instrumentarea unui avocat, a cumpărat de la numita B, cota de 6/48 –a parte din dreptul de proprietate asupra imobilului înscris în c.f. vechi 819 ..., nr.top.1513 şi 1514, în natură casă curte şi grădină, în suprafaţă de 1108 mp, cu adresă administrativă pe ..., întabulat sub B6 din această carte funciară.

La rândul ei, astfel cum rezultă din înscrisurile furnizate de oficiul de carte funciară, B a moştenit cota respectivă de la numita U, întabulat sub B3 din acelaşi carte funciară, cu cota de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului în discuţie.

Două precizări sunt necesare: deşi dreptul lui B s-a întabulat la 04.10.1948, aşadar după încheierea contractului din 31.03.1947, vânzătoarea era titulara dreptului transmis, succesiunea fiind deschisă la 26.98.1945, iar în regimul de carte funciară anterioară Decretului-lege 115/1938 aplicabilă în ... (Regulamentul de carte funduară din 15.12.1855, dreptul real de proprietate, prin moştenire, se transmitea fără întabulare; contractul prin care tatăl reclamantei a cumpărat cota în discuţie, fiind guvernat de Codul civil din 1864, este valabilă şi fără formă autentică.

Este însă de observat, că după O, reclamanta nu este unica moştenitoare, ea având alături, drept comoştenitor, pe fratele ei, astfel cum rezultă din înscrierile de sub B18-20 din cartea funciară arătată.

Prin urmare, demersul reclamantei privind constatarea dreptului ei de proprietate şi rectificarea conţinutului cărţii funciare, în privinţa cotei de 6/48-a parte din dreptul de proprietate de sub B6 – inclusiv radierea de sub această poziţie şi întabularea în favoarea tatălui reclamantei (pentru a se respecta principiul relativităţii înscrierilor în cartea funciară) – este întemeiată doar pentru cota de 3/48 parte, cealaltă cotă de 3/48 a parte aparţinând fratelui reclamantei, potrivit regulilor devoluţiunii succesorale legale.

Domenii speta

Spete similare