Drepturi salariale funcţionari publici

„Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare la data de ZZ.LL.2018, sub dosar nr. .../83/2018, reclamanta R, în contradictoriu cu pârâţii S, P, admiterea acţiunii şi obligarea pârâţilor, S, în sensul de a aloca sumele necesare, iar P, să-i plătească salariul cu luarea în considerare a prevederilor art. 39 alin 1 şi 2 din Legea-cadru nr. 153/2017,

 „(1) Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în Juneţii sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare. "

"(2) In situaţia în care nu exista funcţie similară în plata, nivelul salariului de baza, soldei de funcţie/salariului de funcţie, Indemnizaţiei de încadrare pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, se stabileşte prin înmulţirea coeficientului prevăzut în anexe cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare, la care se aplică, după caz, prevederile art. 10 privind gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă.”.

articole valabile atât la data numirii sale în funcţia publică de execuţie de expert principal în cadrul P (01.10.2017), cât şi la data de 31.12.2017;

şi a prevederilor art. 38 alin 3 din Legea-cadru nr. 153/2017 care se referă la majorarea salariilor începând cu data de 01.01.2018.

MOTIVE

Prin decizia nr. ... din data de 29.09.2017 a P, începând cu data de 01.10.2017, în conformitate eu prevederile art. 62 alin. 3 din Legea 18S/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată cu modificările şi completările ulterioare, a fost numită în funcţia publică de execuţie de expert clasa I, grad profesional principal, gradaţia 4 din cadrul Compartimentului .... a P.

Prin aceeaşi decizie s-a stabilit că beneficiază de un salariu de bază de 2.213 lei, calculat astfel: 1.397 Iei salariul de încadrare corespunzător funcţiei de execuţie de expert clasa I, grad profesional principal, treapta 1 de salarizare, *20%, gradaţia 4 conform art.10 alin 3 din Legea Cadru nr. 153/2017 * 10% conform art. l, pct. 4 din Legea nr. 293/2015, salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015 *20% conform art.II, alin. 2 litt. c) din Legea nr. 152/2017.

Prin Decizia nr. ... din data de 27.12.2017 a P, în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Tineretului şi Sportului nr. 1777 din data de 19.12.2017, a Hotărârii Guvernului nr.776/2010 şi a Legii 153/2017, începând cu data de 0L0L2018 s-a stabilit că va beneficia de un salariu brut de 2.776 lei, stabilit conform art.38, alin 3 din Legea cadru nr. 153/2017, conform căruia: „(3) începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzuta la art. 25. în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;".

Doar că, salariul de care a beneficiat la data de 31.12.2017 şi chiar de la încadrare, na a fost calculat conform legii în vigoare (Legea cadru 153/2017), ci a fost stabilit prin reconstrucţie. Prin urmare, nici salariul stabilit începând cu data de 01.01.2018 nu este calculat corespunzător.

În acest sens a depus la P contestaţie la Decizia nr. .../27.12.2017, întrucât la data numirii sale în funcţia publică de execuţie de expert principal, clasa 1, gradaţia 4, nu s-a identificat o funcţie similara în plată, aşa cum este definita în Legea cadru 153/2017 la art. 7, alin. g): „ funcţia similară reprezintă o funcţie de acelaşi fel din cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice, care implică aceleaşi condiţii de studii, grad/treaptă profesională, gradaţie, vechime în funcţie sau vechime în specialitate, după caz, şi condiţii de muncă încadrarea trebuia să se facă conform art.  39 alin 1 şi 2 din Legea-cadru nr. 153/2017, potrivit cărora:

(1) Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pa funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare. "

"(2) In situaţia în care nu există funcţie similară în plată, nivelul salariului de bază, soldei de funcţie/salariului de funcţie, indemnizaţiei de încadrare pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, se stabileşte prin înmulţirea coeficientului prevăzut în anexe cu salariul de bază minim brut pe ţara garantat în plată în vigoare, la care se aplică, după caz, prevederile art. 10 privind gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă.", articol aflat în vigoare atât la data numirii mele (01.10.2017), cât şi la data de 27.12.2017 când au fost stabilite drepturile salariale.

Contestaţia a fost înregistrată cu nr. .../ZZ.LL.2018, iar prin adresa nr. .../ZZ.LL.2018 a P i s-a comunicat că, contestaţia i-a fost respinsă din următoarele motive: „ţinând cont că art. 39 din Legea cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice s-a modificat începând cu data de 06,01,2018, s-a solicitat, din nou, prin adresa nr. .../ZZ.LL.2018, de la toate directiile din ţară, să se comunice existenţa unui salariu similar în plată, aşa cum este definit în Legea cadru 153/2017, la art.7, alin g). In urma acestei solicitări s-a primit răspuns prin adresa nr. .../ZZ.LL.2018, de la G, în care se comunică existenţa în plată a unui salariu similar în cuantum de 2.213 lei". Totodată, în răspuns este precizat faptul că la data întocmirii deciziei sale de încadrare, respectiv ZZ.LL-2017, nu s-a primit niciun răspuns cu privire la existenţa unei funcţii similare.

Acest lucru nu i se pare deloc corect, deoarece articolul 39, alin 1) din Legea 153/2017 în vigoare la data întocmirii deciziilor mele de stabilire a salariului se referea doar la existenta unui salariu similar în plată în cadrul instituţiei în care este numit personalul nou încadrat: „(I) Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrai în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare.” deci în instituţia în care a fost numită (P) unde nu a existat la acea dată funcţie similară în plată, şi nu a tuturor instituţiilor aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, S în cazul nostru, aşa cum este prevăzut în art. 39 alin 1), 3) şi 4), intrate în vigoare la data de 06.01.2018.

„(1) Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovai în funcţii sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din cadrul instituţiei/autorităţii publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituţii subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată

(3)In aplicarea prevederilor alin. (1), prin instituţie sau autoritate publică se înţelege acea instituţie sau autoritate publica cu personalitate juridică care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri şi cheltuielile, conduce contabilitate proprie, iar conducătorul acesteia are calitatea de ordonator de credite.

(4)In aplicarea prevederilor alin. (î), în cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţi publice subordonate "

articol intrat în vigoare la data de 06.01.2018, dată care nu are nici o legătură cu solicitările mele de modificare a încadrării.

Astfel, apreciaza că, în urma contestaţiei nr. .../ZZ.LL.2018 salariul sau nu trebuia stabilit potrivit art. 39, alin.(4) din Legea nr. 153/2017, deoarece acest articol nu era în vigoare la data întocmirii deciziei, ci, întrucât nu s-a stabilit că există o funcţie similară în plată în cadrul instituţiei (adică a P), trebuiau aplicate prevederile art. 39, alin. (2) din Legea cadru nr. 153/2017 şi a prevederilor art. 38, alin (3) din Legea nr.153/2017, care se referă la acordarea începând cu data de 01.01.2018 a creşterilor salariale.

Astfel salariul trebuia calculat prin înmulţirea coeficientului prevăzut în anexa VIII din Legea cadru 153/2017 cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plajă în vigoare, la care se aplică, după caz, prevederile art. 10 privind gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă, si creşterea salariale de 25%, ca urmare a aplicării prevederilor art. 38, alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017.

Faţă de cele învederate, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, respectiv obligarea pârâţilor, S, în sensul de a aloca sumele necesare, iar P:

- să-i plătească drepturile salariate, retroactiv, începând cu data de 01.10.2017, conform art. 39 atin.2) din Legea cadru nr. 153/20, si a prevederilor art. 38 alin 3) din Legea nr. 153/2017, care se referă la acordarea începând cu data de 01.01.2018 a creşterilor salariale, calculate prin înmulţirea coeficientului prevăzut în anexa VIII din Legea cadru 133/2017 cu salariul de buză minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare, la care se aplică, după caz, prevederile art. 10 privind gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă, si creşterea salariată de 25%, ca urmare a aplicării prevederilor art. 38, alin. (3) lit. a) din Legea nr. 153/2017, care se referă la acordarea începând cu data de 10.01.2018 a creşterilor salariale.

- dobânzile penalizatoare pentru executarea cu întârziere a acestor obligaţii de plată privind drepturile salariate calculate începând cu data de 01,10.2017, până la plata efectivă a sumelor cuvenite, având în vedere Decizia nr. 21 din 22.06.2015, pronunţată în dos. 199/1/2015, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie-Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Menţionează că, potrivit prevederilor art. 272 din Codul Muncii, sarcina probei în conflictele de muncă revine pârâţilor, care trebuie să depună dovezile în apărare.

Paratul S a depus ÎNTÂMPINARE, solicitand

i.în principal, să se admită excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Tineret şi Sportului şi să se dispună respingerea cererii de chemare în judecată faţă de acesta ca f formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă;

ii.să se admită excepţia tardivităţii cererii de chemare în judecată

iii.  pe fond, săse  respingă cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

În principal, solicită instanţei să admită excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S în considerarea faptului că, potrivit art. 36 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, "calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii. Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond."

Prin raportare la dispoziţiile legale amintite, precum şi la natura acestui litigiu, aceea de litigiu de muncă şi la obiectul cauzei deduse judecăţii, anume drepturi de natură salarială, izvorâte în baza unui contract individual de muncă încheiat între reclamanţi şi pârâta P, solicită instanţei să constate faptul că paratul nu are calitatea de parte în contract fiind terţ fată de acesta, astfel încât, nefiind întrunită condiţia impusă de lege privind identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, S nu poate fi atras în cauză, neavând calitate procesuală pasivă.

În plus, întrucât nu sunt vizate atribuţii reglementate de lege în sarcina ordonatorului principal de credite şi mai ales, întrucât nu există un raport juridic litigios între S si reclamanţi, învedereaza faptul că în cauză poate avea calitate procesuală pasivă numai P, în sarcina căreia sunt reglementate atribuţii în legătură cu stabilirea şi acordarea drepturilor salariate.

În acelaşi sens s-a pronunţat si înalta Curte de Casaţie si Justiţie într-un recurs în interesul legii, respectiv prin Decizia nr. 13 din 13 iunie 2016, stabilind faptul că "Ministerul Afacerilor Interne, în calitatea sa de ordonator principal de credite, nu are calitate procesuală pasivă în litigiile dintre ca obiect solicitarea unor drepturi de natură salariată".

În susţinerea acestei soluţii, Curtea a reţinut în considerente faptul că "in măsura în care vizează exclusiv acordarea unor drepturi salariate sau de natură salariată, fără apune în vedere atribuţii legale reglementate ale ordonatorului principal de credite, Ministerul Afacerilor Interne nu poate avea calitate procesuală pasivă în acest gen de cauze".

Pentru identitate de raţiune, consideră că dezlegarea dată acestei probleme de drept de către înalta Curţi de Casaţie şi Justiţie, obligatorie pentru instanţe de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I în temeiul art. 517 alin. (4) C. pr. civ., se aplică şi în litigiile S, care, în calitate de ordonator principal de credite, nu poate fi introdus în cauză câtă vreme se invoca strict drepturi salariale sau de natură salarială ale angajaţilor din unităţile subordinea acestuia, iar legea nu stabileşte în sarcina acestuia obligaţii în acest sens.

Mai mult, învedereaza instanţei faptul că simpla relaţie de subordonare existentă între cele două instituţii nu justifică temeinicia prezentei cereri de chemare în judecată îndreptată împotriva subscrisului întrucât, potrivit art. 222 din Legea nr. 287/2010 privind Codul civil Independenţa patrimonială, "persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu răspunde pentru neexecutarea obligaţiilor acesteia din urmă şi nici invers, dacă prin lege nu se dispune altfel".

De asemenea, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut în considerentele Deciziei nr. 13 din 13 iunie 2016, pronunţate în recursul în interesul legii anterior amintit, inclusiv faptul ca "Atragerea în proces a instituţiei publice centrale, în cadrul căreia este organizată si funcţionează instituţia publica cu care este stabilit raportul de serviciu, nu poate fi justificată nici de necesitatea stabilirii unei garanţii pentru aprobarea si repartizarea creditelor bugetare, potrivit art. 21 din Legea nr. 500/2002, o astfel de garanţie fiind nu numai lipsită de suport legal, dar şi inutilă. în condiţiile în care, potrivit art. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002, ordonatorii principali de credite bugetare au obligaţia să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condiţiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii."

Învedereaza faptul că, în legătură cu lipsa calităţii procesuale pasive a S în litigiile privind drepturi salariale ori de natură salarială s-a pronunţat mai multe instanţe din ţară, practica fiind unitară la nivelul acestora în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a subscrisului şi respingerii, în acest sens, a cererilor faţă de acesta ca fiind introduse împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

În susţinerea celor menţionate, cu titlu de exemplu de practică judiciară în cauze similare vizând S, arată faptul că cele anterior expuse pot fi susţinute şi confirmate şi prin soluţiile publicate pe portalul instanţelor în următoarele dosare: .../3/2017, .../108/2017, .../62/2017, .../3/2017, practica instanţelor fiind unitară şi constantă în acest sens.

Astfel, în considerarea tuturor celor arătate, solicită instanţei să admită excepţia lipsei calităţii procesuale pasive astfel cum a fost formulată şi să respingă cererea de chemare în garanţie introdusă împotriva S ca fiind neîntemeiată şi introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

ii. In subsidiar, solicită să se admită excepţia tardivităţii cererii de chemare în judecată şi să se dispună respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind tardiv formulată prin raportare la faptul că acţiunea a fost introdusă cu nesocotirea termenelor expres prevăzute de legislaţia specifică aplicabilă situaţiei de fapt incidente în litigiul prezent, anume legislaţia privind salarizarea. Concret, arată faptul că aceasta are caracter de lege specială în raport cu Legea nr. 554/2004 privind Legea contenciosului administrativ ori cu Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii, care au caracter de normă generală., iar, în acest context, arată faptul că norma special înlătură de la aplicare norma general ori de cate ori există o dispoziţie special într-o materie data chiar dacă nu se menţionează în mod expres acest aspect în baza principiului specialia generalibus derogant.

iii. Pe fondul cauzei, solicită instanţei să respingă toate capetele de cerere. In acest sens, învedereaza faptul că gestionarea sistemului de salarizare a personalului din instituţiile şi autorităţile publice se asigură de către fiecare ordonator de credite, în prezenta cauza P care are obligaţia să stabilească salariile de bază, indemnizaţiile de încadrare/indemnizaţiile lunare, sporurile, alte drepturi salariate în bani sau în natură prevăzute de lege, în condiţiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu, în temeiul dispoziţiilor art. 3 alin. (1) şi (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, solicită să se constate faptul că, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, anume din răspunsul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale la adresa formulată de către S prin care au fost solicitate clarificări în legătură actuala problemă litigioasă, nr. .../L.O.V./ZZ.LL.2017, înregistrat la registratura S sub nr. .../ ZZ.LL.2017, susţinerea reclamantei nu poate fi primită întrucât, potrivit art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, începând cu 1 ianuarie 2010, în salariul de bază în sectorul bugetar este cuprins, în toate cazurile, sporul de vechime în muncă, iar potrivit Hotărârii de Guvern nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe ţară garantat în plată, nivelul salariului de bază minim brut garantat în plată a fost stabilit la 1450 lei, reclamanta beneficiind în prezent de dispoziţiile celor două acte normative, astfel cum acestea de completează reciproc.

Mai mult, prin adresa anterior amintită, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a răspuns solicitării de clarificări a subscrisului în legătură cu acest aspect, arătând faptul că "în situaţia în care, salariul de bază al personalului instituţiei dumneavoastră este mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, atunci salariul de bază trebuie stabilit la nivelul de 1450 lei începând din data de 1 februarie 2017, potrivit H.G. nr. 1/2017 (în care este inclus şi sporul de vechime în muncă)".

Pentru toate aceste motive, solicită instanţei să constate faptul că, în temeiul legii, susţinerile reclamantei nu pot fi primite şi să dispună, în consecinţă, respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată.

În concluzie, solicită instanţei ca, în principal, să admită excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a S şi să dispună respingerea cererii de chemare în judecată faţă de acesta şi, în consecinţă, să dispună scoaterea din proces a subscrisului în considerarea introducerii cererii împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă şi să respingă, totodată, cererea de chemare în judecată este inadmisibilă, neîntemeiată şi nefondată.

În drept, a invocat dispoziţiile cuprinse în art. 205-208 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă şi dispoziţiile:

- O.U.G. nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar

 -Hotărârea de Guvern nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe ţară garantat în plată

-Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice

-Legea nr. 287/2009 privind Codul civil

A depus intampinare si parata P, solicitand respingerea cererii.

A motivat ca prin Decizia nr. ... din data de 29.09.2017 a P doamna R a fost numită în funcţia publică de execuţie de expert principal clasa I, grad profesional Principal gradaţia 4 - în Compartimentul ..., decizie prin care s-a stabilit un salariu de încadrare de 2.213 lei. Doamna R solicită stabilirea salariului în conformitate cu prevederile art. 39 alin. 1 şi 2 din Legea-cadru nr. 153/2017, motivând că salariul stabilit prin decizia nr. ... din data de 29.09.2017 a fost stabilit prin reconstrucţie şi prin urmare salariul nu este calculat corespunzător.

Arata că în materie de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, pentru clarificarea modului de a înţelege „funcţii similare în plată în cadrul autorităţilor/instituţiilor publice" prin art. I punctul 2 din O.U.G. nr. 43/2016 din 31 august 2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale, au fost făcute clarificări cu privire la definirea sintagmei "autoritate/instituţie publică":

„2. La articolul 3^1, după alineatul (1) se introduc patru noi alineate, alineatele (1^1) - (1^4), cu următorul cuprins:

"(1^1) Sintagma «fiecare funcţie» prevăzută la alin. (1) reprezintă funcţiile prevăzute în aceeaşi anexă, capitol, literă, număr şi număr curent în Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.

(1^3) în aplicarea prevederilor alin. (1), prin instituţie sau autoritate publică se înţelege acea instituţie sau autoritate publică cu personalitate juridică care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri şi cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducătorul acesteia are calitatea de ordonator de credite. în cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite, având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţi publice subordonate."

În mod similar pentru clarificarea prevederilor art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017 s-a intervenit prin OUG nr. 91/2017 din 6 decembrie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit  din fonduri publice, având  în motivare precizarea,

„Având în vedere faptul că, în prezent, salarizarea personalului bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ţinând cont de faptul că autorităţi le/instituţiile publice centrale au identificat o serie de neclarităţi în aplicarea prevederilor acestui act normativ," având în vedere necesitatea clarificării unor prevederi ale Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice referitor la definirea sintagmei "autoritate/instituţie publică"", motiv pentru care prin ARTICOLUL UNIC se stabilesc următoarele: "ART. 39

(1)Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcţii similare din cadrul instituţiei/autorităţii publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată.

(2)în situaţia în care prin aplicarea alin. (1) nu există funcţie similară în plată, nivelul salariului de bază, soldei de funcţie/salariului de funcţie, indemnizaţiei de încadrare pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte profesionale, se stabileşte prin înmulţirea coeficientului prevăzut în anexe cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare, la care se aplică, după caz, prevederile art. 10 privind gradaţia corespunzătoare vechimii în muncă.

(3)în aplicarea prevederilor alin. (1), prin instituţie sau autoritate publică se înţelege acea instituţie sau autoritate publică cu personalitate juridică care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri şi cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducătorul acesteia are calitatea de ordonator de credite.

(4)în aplicarea prevederilor alin. (1), în cazul instituţiilor sau autorităţilor publice aflate în subordinea aceluiaşi ordonator de credite având acelaşi scop, îndeplinind aceleaşi funcţii şi atribuţii, aflate la acelaşi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituţii sau autorităţi publice subordonate."

La momentul emiterii Deciziei nr. ... din data de 29.09.2017 în cadrul P se aflau în plată doar 4 funcţii publice, dintre care una de director executiv, motiv pentru care a fost stabilit un salariu pentru funcţia publică de execuţie de expert principal clasa I, grad profesional principal gradaţia 4, care să corespundă unei funcţii în plată din cadrul unei entitati din subordinea ordonatorului principal de credite, S, în valoare de 2.213 lei. Salariul stabilit este identic cu cel aflat în plată în luna septembrie 2017 la G pentru funcţia publică de execuţie de expert principal clasa I, grad profesional principal gradaţia 4, certificat prin adresa nr. ... din ZZ.01.2018.

Consideră că salariul stabilit este corect deoarece, după cum este foarte clar exprimat, în motivaţia O.U.G. nr. 91/2017 din 6 decembrie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice „având în vedere necesitatea clarificării unor prevederi ale Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice referitor la definirea sintagmei "autoritate/instituţie publică", prin acest act normativ s-au adus clarificări privind aplicarea prevederilor privind stabilirea salarizării din Legea-cadru nr. 153/2017, clarificări care sunt conforme cu alte precizări legale, anterioare, referitoare la salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în speţă O.U.G.  nr. 43/2016 din 31 august 2016.

Prin aplicarea prevederilor articolului 39 alin. 2 din Legea-cadru nr. 153/2017 la stabilirea salariului s-ar produce discriminări salariate faţă de alţi funcţionari publici încadraţi în cadrul entitatilor, care pentru aceeaşi funcţie publică sunt remuneraţi cu o sumă mai mică.

De asemenea arata că doamna R nu a depus contestaţie la Decizia nr. ... din data de 29.09.2017, în termenul legal precizat de art. 37 din Legea-cadru nr. 153/2017.

În baza art. 38 alin. (3) lit. a din Legea-cadru nr. 153/2017, prin Decizia nr. ... din data de 27.12.2017 salariul doamnei R o fost majorat cu 25%, conform prevederilor legale.

Faţă de cele precizate mai sus, solicită respingerea solicitării reclamantei R aşa cum a fost formulată, deoarece O.U.G. nr. 91/2017 aduce doar clarificării a unor prevederi din Legea-cadru nr. 153/2017, privind modalitatea de stabilire a salariului, până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel şi pentru faptul că Decizia nr. ... din data de 29.09.2017 nu a fost contestată în termenul legal precizat de art. 37 din Legea-cadru nr. 153/2017.

Analizand cu precadere exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului S, instanta apreciaza ca aceasta este intemeiata si o va admite,  respingand cererea ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva. Astfel, nu există un raport juridic litigios între S si reclamanta, motiv pentru care, în cauză, poate avea calitate procesuală pasivă numai P, în sarcina căreia sunt reglementate atribuţii în legătură cu stabilirea şi acordarea drepturilor salariale.

Astfel, potrivit art. 1 din  HG nr. 776 din 28 iulie 2010 privind organizarea şi funcţionarea direcţiilor judeţene pentru sport şi tineret, respectiv a Direcţiei pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti:

 „(1) Direcţiile judeţene pentru sport şi tineret, respectiv Direcţia pentru Sport şi Tineret a Municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează ca servicii publice deconcentrate ale Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, cu personalitate juridică.”

In ceea ce priveste fondul cauzei, instanta retine ca prin decizia nr. ... din data de 29.09.2017 a P, începând cu data de 01.10.2017, în conformitate cu prevederile art. 62 alin. 3 din Legea 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată cu modificările şi completările ulterioare, reclamanta a fost numită în funcţia publică de execuţie de expert clasa I, grad profesional principal, gradaţia 4 din cadrul Compartimentului ...a P, stabilindu-se că beneficiază de un salariu de bază de 2.213 lei, calculat astfel: 1.397 lei salariul de încadrare corespunzător funcţiei de execuţie de expert clasa I, grad profesional principal, treapta 1 de salarizare, 20%, gradaţia 4 conform art.10 alin 3 din Legea Cadru nr. 153/2017, 10% conform art. l, pct. 4 din Legea nr. 293/2015, salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, 20% conform art.II, alin. 2 lit. c) din Legea nr. 152/2017.

Potrivit art. 37 din  legea cadru nr. 153/2017 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice:

„Soluţionarea contestaţiilor

ART. 37

(1) Soluţionarea contestaţiilor în legătură cu stabilirea salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare, a sporurilor, a creşterilor salariale, a premiilor şi a altor drepturi care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi este de competenţa ordonatorilor de credite.

(2) Contestaţia poate fi depusă în termen de 20 de zile calendaristice de la data comunicării actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la sediul ordonatorului de credite.

(3) Ordonatorii de credite soluţionează contestaţiile în termen de 30 de zile calendaristice.

(4) Împotriva modului de soluţionare a contestaţiei persoana nemulţumită se poate adresa instanţei de contencios administrativ sau, după caz, instanţei judecătoreşti competente potrivit legii, în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării soluţionării contestaţiei. Instanţa se pronunţă de urgenţă şi cu precădere.

Fata de cele de mai sus, instanta retine ca impotriva deciziei nr. ... din data de 29.09.2017, reclamanta nu formulat contestatie, aceasta facand referire la respectiva decizie abia in cadrul contestatiei formulate impotriva deciziei ulterioare, nr. .../27.12.2017, aratand ca a fost numita in functia de expert incepand cu 01.10.2017 – fila 6.

Chiar reclamanta a aratat ca nu a contestat decizia  .../29.09.2017 – fila 45.

Ulterior, prin Decizia nr. ... din data de 27.12.2017 a P, s-a stabilit că reclamanta va beneficia de un salariu brut de 2.776 lei, stabilit conform art.38, alin 3 din Legea cadru nr. 153/2017, conform căruia: „(3) începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare, precum şi cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizaţia brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzuta la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii;".

Instanta retine ca, in fapt, reclamanta contesta modul de stabilire a salariului prin decizia initiala, nr. .../29.09.2017, avand in vedere ca prin decizia nr. .../27.12.2017, s-a doar s-a aplicat majorarea de 25% stabilita de art. 38 alin. 3 din legea 153/2017.

In acest context, instanta retine ca decizia nr. .../27.12.2017 a fost emisa cu respectarea dispozitiilor legale, neexistand motive de nulitate a acesteia, aplicandu-se majorarea asa cum este prevazuta de dispozitiile legale. In ceea ce priveste insa motivele de nelegalitate invocate de reclamanta, care vizeaza, in fapt, aspectele stabilite prin decizia .../29.09.2017, instanta retine ca acestea au fost formulate peste termenele prevazute de legea 153/2017, citate mai sus.

Salariul care a fost stabilit prin Decizia nr .../29.09.2017 este un salariu identic stabilit cu cel aflat în plată la o altă entitate, respectiv G, pentru funcţia publică de execuţie expert principal, clasa I, grad principal, gradaţia IV, identică sub aspectul tuturor elementelor de încadrare cu cele ale reclamantei, decizia iniţială de integrare nefiind contestata in termen.

Fata de cele de mai sus, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului S, invocata de acest parat si va respinge cererea ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva. Se va respinge ca neintemeiata acţiunea în contencios administrativ înaintată de reclamanta  R, în contradictoriu cu pârâta P. Fiind in culpa procesuala, va fi obligata reclamanta sa plateasca paratei P cheltuieli de judecata de 1500 lei, reprezentand onorariu avocatial – fila 51.

Domenii speta

Spete similare