Succesiune. Anularea sentinţei civile determinată de lipsa motivării

Tribunalul apreciază că sentinţa apelată nu este motivată conform standardului impus de legiuitor prin dispoziţiile art. 425 lit. b Cod procedură civilă, potrivit cărora considerentele vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor, iar aceasta echivalează cu motivul de anulare prevăzut de art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă, prima instanţă soluţionând procesul fără a intra în judecata fondului.

Se poate observa că prin considerentele hotărârii, prima instanţă nu a expus raţionamentul logico-juridic ce a stat la baza emiterii sentinţei, iar instanţa de apel nu poate efectua controlul de legalitate şi temeinicie. Judecătoria B.M.nu a analizat în ansamblu şi coroborat probaţiunea administrată în cauză, ci doar a redat conţinutul unor înscrisuri depuse la dosarul cauzei, a punctat poziţia procesuală a părţilor chemate la interogatoriu, a indicat generic numele martorilor audiaţi şi a arătat împrejurarea că urmează a avea în vedere la pronunţarea hotărârii preţul actualizat al imobilelor conform raportului de expertiză întocmit în cauză.

Prin sentinţa civilă nr. 829 pronunţată la data de 29.01.2019, în dosarul nr. 4528/182/2016 al Judecătoriei B.M., s-a admis cererea formulată de reclamantul P.V.N., în contradictoriu cu pârâţii P.S., P.G.F. şi P.M.N., având ca obiect succesiune.

S-a dispus suplimentarea Certificatului de moştenitor nr. 24 din 22 februarie 2010, emis de Biroul Notarilor Publici Asociaţi Căpuşan Niculina - Stoica Alin Ioan, şi a Cer¬ti¬fi¬ca¬tu¬lui de moştenitor suplimentar nr. 4 din 11 ianuarie 2012, emis de acelaşi birou notarial, în sen¬sul includerii în masa succesorală rămasă după numitul P.G., decedat la data de , a următoarelor bunuri: cota de 1/1 din imobilele intravilane situate în comuna G., satul G., nr. 151, judeţul Maramureş, constând într-un teren, cu suprafaţa de 1.554 mp, înscris în Cartea Fun¬ciară nr. 50454 - G., nr. cad. 50454, având valoarea de 22.163,40 lei, şi o construcţie - casă de locuit, înscrisă în Cartea Funciară nr. 50454 - G., nr. cad. 50454-C1, având valoarea de 28.769,25 lei; cota de 1/2 din imobilele intravilane situate în comuna G., satul G., nr. 151, judeţul Maramureş, constând într-o construcţie - casă de locuit, înscrisă în Cartea Funciară nr. 50454 - G., nr. cad. 50454-C2, având valoarea de 14.150,62 lei, anexe gospodăreşti - şură şi grajd identificate, înscrise în Cartea Funciară nr. 50454 - G., nr. cad. 50454-C3, având valoarea de 11.747,25 lei, şi a¬ne¬xe gospodăreşti - garaj şi magazie, înscrise în Cartea Funciară nr. 50454 - G., nr. cad. 50454-C4, având valoarea de 3.940,87 lei; cota de 1/1 din terenurile extravilane cuprinse în Ti¬tlul de proprietate nr. 60062/100 din 10 ianuarie 1996, emis de Comisia Judeţeană pentru Sta¬bilirea Dreptului de proprietate Asupra Terenurilor Maramureş, aflate în proprietatea ex¬tra¬ta¬bulară a numitului P.G., decedat la data de 10 august 2009, constând în terenul cu destinaţia ,,arabil”, cu suprafaţa de 3.120 mp, situat în locul numit ,,Ruptură”, având va¬loa¬rea de 1.341 lei, terenul cu destinaţia ,,arabil”, cu suprafaţa de 4.950 mp, situat în locul nu¬mit ,,Unghi”, având valoarea de 2.128 lei, terenul cu destinaţia ,,arabil”, cu suprafaţa de 2.800 mp, situat în locul numit ,,În Creangă”, având valoarea de 1.204 lei, terenul cu destinaţia ,,fâ¬ne¬ţe”, cu suprafaţa de 2.394 mp, situat în locul numit ,,Mociră”, având valoarea de 407 lei, te¬re¬nul cu destinaţia ,,fâneţe”, cu suprafaţa de 2.975 mp, situat în locul numit ,,Mociră”, având va¬loarea de 506 lei, şi terenul cu destinaţia ,,fâneţe”, cu suprafaţa de 1.400 mp, situat în locul nu¬mit ,,Pe deal”, având valoarea de 238 lei.

Apoi, s-a constatat că reclamantul are un drept de creanţă referitor la imobilele men¬ţi¬onate la pct. 1 şi 2 de mai sus, în valoare de 38.441 lei, reprezentând investiţii, conform ra¬por¬tului expertizei tehnice efectuate în cauză, precum şi faptul că au calitate de moştenitori le¬ga¬li reclamantul, în calitate de fiu, pârâţii P.G.-F. şi P.M.N., în ca¬litate de fii şi pârâta P.S., în calitate de soţie supravieţuitoare, în cotele de moş¬te¬ni¬re de 1/4 fiecare, potrivit Certificatului de moştenitor nr. 24 din 22 februarie 2010, emis de Bi¬roul Notarilor Publici Asociaţi Căpuşan Niculina - Stoica Alin Ioan.

De asemenea, s-a dispus partajarea masei succesorale amintite în sensul atribuirii bunurilor care o compun, după cum urmează: în lotul reclamantului:

- imobilele menţionate la pct. 1 şi 2 de mai sus, dispunând înscrierea în cartea funciară a dreptului său de proprietate dobândit asupra acestora cu titlu de drept moştenire şi partaj,

- terenul cu destinaţia ,,arabil”, cu suprafaţa de 3.120 mp, situat în locul numit ,,Ruptură”, având valoarea de 1.341 lei,

- terenul cu destinaţia ,,arabil”, cu suprafaţa de 4.950 mp, situat în locul numit ,,Unghi”, având valoarea de 2.128 lei,

- terenul cu destinaţia ,,fâneţe”, cu suprafaţa de 2.394 mp, situat în locul numit ,,Mociră”, având valoarea de 407 lei,

- terenul cu destinaţia ,,fâneţe”, cu suprafaţa de 1.400 mp, situat în locul numit ,,Pe deal”, având valoarea de 238 lei,

2. în lotul pârâtei P.M.N.:

- terenul cu destinaţia ,,arabil”, cu suprafaţa de 2.800 mp, situat în locul numit ,,În Creangă”, având valoarea de 1.204 lei,

- terenul cu destinaţia ,,fâneţe”, cu suprafaţa de 2.975 mp, situat în locul numit ,Mociră”, având valoarea de 506 lei, cu egalizarea loturilor prin plata sultei corespunzătoare.

Apoi, s-a constatat că reclamantul a plătit pârâţilor P.S. şi P.G.-F. sulta cuvenită conform cotei lor de moştenire din bunurile care compun masa succesorală amintită, potrivit unei înţelegeri extrajudiciare.

A fost obligată pârâta P.M.N. să plătească reclamantului suma de 8.405 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, onorariu avocaţial şi onorariu achitat de reclamant expertului în cauză.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că, din probaţiunea administrată în cauză a rezultat că reclamantul şi pârâţii P.G.-F. şi P.M.N. sunt copiii numitului P.G., decedat la 10 august 2009, iar pârâta P.S. este mama celorlalte părţi din prezenta cauză, care au dezbătut parţial succesiunea de pe urma defunctului respectiv, fiind eliberat în acest sens Certificatul de moştenitor nr. 24 din 22 februarie 2010, eliberat de Biroul Notarilor Publici Asociaţi Căpuşan Niculina - Stoica Alina Ioan, prin care s-a stabilit câte o cotă succesorală de 1/4 în favoarea fiecăreia dintre părţi, că, ulterior, prin Certificatul de moştenitor suplimentar nr. 4 din 11 ianuarie 2012, a fost suplimentată masa succesorală lăsată de defunctul amintit cu terenul cu suprafaţa de 5.830 mp, înscris în Cartea Funciară nr. 50124 - G., nr. cad. 50124, de sub A1, teren care a fost cuprins în Titlul de proprietate nr. 60062/100 al defunctului la poziţia a II-a - teren extravilan arabil situat în locul numit ,,Mociră”, între vecinii A.M.(N), drum (E), C.V.(S), canal (V) şi în privinţa căruia s-a stabilit şi modalitatea de partaj prin Actul autentic de partaj nr. 156 din 11 ianuarie 2012, prin care terenul a fost atribuit reclamantului fără sultă, că din titlul de proprietate şi masa succesorală antemenţionate mai fac parte şi celelalte imobile indicate în cererea reclamantului şi că investiţiile efectuate de reclamant, din veniturile sale, au fost dovedite cu înscrisurile depuse de acesta în probaţiune la dosarul cauzei şi cu decla¬ra¬ţi¬ile martorilor C.I. şi C.V., aspect recunoscut şi de pârâta P.M.N., în cadrul interogatoriului, aceasta recunoscând şi faptul suportării integrale de către reclamant a cheltuielilor de înmormântare şi a pomenilor referitoare la defunctul amintit, la stabilirea valorii dreptului de creanţă şi a imobilelor din speţă urmând a se ţine seama de preţul actual de circulaţie/valoarea de piaţa, calculată prin expertiza efectuată în cauză.

De asemenea, în baza prevederilor art. 451 alin. (1), ale art. 452 şi ale art. 453  alin. (1) din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările ulterioare, instanţa a obligat pârâta P.M.N. să plătească reclamantului suma de 8.405 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, onorariu avocaţial şi onorariu achitat de reclamant expertului în cauză.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel, pârâta P.M.N., solicitând în principal, admiterea apelului, anularea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond, cu obligarea reclamantului intimat la plata cheltuielilor de judecată.

În subsidiar, apelanta a solicitat admiterea apelului, schimbarea în parte a hotărârii atacate, cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Apelanta a arătat că înţelege să solicite anularea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond, având în vedere că hotărârea supusă apelului nu a fost motivată.

În motivarea memoriului de apel, apelanta a arătat că, instanţa de fond nu a analizat apărările pârâtei, nu a făcut trimiterea sub nicio formă la probele administrate în faţa instanţei şi la considerentele care au dus la convingerea instanţei că poziţia reclamantului este fondată.

De asemenea, instanţa de fond nu face referire la expertiza efectuată în cauză, la obiecţiunile formulate şi la motivele pentru care acestea au fost respinse.

Nici măcar înscrisurile depuse în probaţiune nu au fost avute în vedere de către instanţă.

Apelanta a arătat că, în opinia sa, acest lucru echivalează cu o necercetare a fondului cauzei, instanţa grăbindu-se să pronunţe o hotărâre fără analizarea probaţiunii administrate.

Lipsa de motivare a hotărârii fondului pune instanţa de apel în situaţia de a se substitui instanţei de fond, de a căuta o soluţie justă şi de a-şi asuma soluţia pe fondul cauzei, pierzându-se astfel atributele de control judiciar specifice unei instanţe de apel.

Faţă de solicitarea în subsidiar, apelanta a arătat că prin sentinţa atacată, instanţa de fond, în mod neîntemeiat şi fără a avea în vedere probaţiunea administrată în cauză, a admis în integralitate acţiunea formulată de reclamant şi a obligat pârâta P.M.N.la plata cheltuielilor de judecată, în sumă de 8405 lei.

A precizat apelanta că, instanţa de fond nu a analizat sub nicio formă întâmpinarea şi apărările formulate de P.M.N., pronunţând soluţia doar în baza celor arătate prin acţiunea introductivă de către reclamant.

Prin întâmpinarea depus la fondul cauzei, apelanta a arătat că în principiu nu se opune admiterii acţiunii cu 3 precizări, respectiv la petitul I punctul 2 al acţiunii introductive a fost reţinută în mod greşit cota de proprietate a defunctului ca fiind ½ parte din imobilele indicate, valorile indicate pentru bunuri au fost nereale şi valoarea dreptului de creanţă al reclamantului este nereală.

Cu privire la prima precizare, respectiv că în acţiunea introductivă a fost indicată în mod greşit cota de proprietate de ½ parte a defunctului pentru imobilele identificate în CF 50454 G. de sub A1.2, A1.3 şi A1.4, apelanta a arătat că la data promovării acţiunii de către reclamant, a fost depusă o copie a CF-ului, din care reieşea că defunctul P.G. era unicul proprietar asupra imobilelor identificate la poziţiile amintite.

În raport de documentele depuse în probaţiune de către reclamant, apelanta a înţeles să conteste cota de proprietate indicată în acţiune.

Ulterior depunerii întâmpinării de către pârâtă, reclamantul a făcut demersuri, pe cale administrativă, şi astfel la data de 13.02.2017 a obţinut modificarea colii CF 50454 G., în sensul includerii în calitate de coproprietar, a soţiei defunctului, asupra imobilelor identificate la poziţiile A1.2, A1.3 şi A1.4.

În raport de acest aspect, apelanta a arătat în faţa instanţei că nu înţelege să mai conteste cota de proprietate indicată iniţial în acţiunea introductivă la petitul I punctul 2.

Cu privire la valorile indicate de către reclamant în acţiune, apelanta a susţinut că nu sunt reale, raportat şi la expertiza tehnică în specialitate efectuată în cauză.

Faţă de cea de-a treia precizare, respectiv dreptul de creanţă invocat de reclamant, apelanta a arătat că instanţa de fond nu a avut în vedere probaţiunea administrată în cauză, dând curs susţinerilor reclamantului în sensul confirmării existenţei în favoarea acestuia a unui drept de creanţă la nivelul sumei de 38.441 lei, ajungându-se în situaţia în care dreptul apelantei la moştenirea faţă de defunct, în raport de cota de proprietate de ¼ parte, să se ridice la valoarea de doar 12.038, 59 lei, în loc de 21.648,85 lei.

Mai precis, la stabilirea dreptului de creanţă în favoarea reclamantului, instanţa a ţinut cont exclusiv de concluziile raportului de expertiză, raport pe care apelanta a înţeles să-l conteste.

Raportat la modul în care a fost efectuată expertiza şi la faptul că instanţa a respins criticile aduse de apelantă, lucrării de expertiză, s-a ajuns la situaţia în care apelantei i s-a creat un prejudiciu, fiind diminuată foarte mult valoarea masei partajabile.

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată la care a fost obligată apelanta, aceasta a arătat că, instanţa de fond nu a expus în mod defalcat ce reprezintă aceste cheltuieli, indicând cu titlu general ca fiind taxă judiciară de timbru, onorariu avocaţial şi onorariu expert achitat de reclamant.

Strict pe fondul cauzei, apelanta a arătat că, îşi menţine poziţia procesuală indicată prin întâmpinarea depusă la dosar, în sensul că este de acord cu admiterea acţiunii în parte.

Astfel, în ceea ce priveşte petitul I al acţiunii, este de acord cu admiterea acestuia la nivelul sumelor stabilite prin completarea la raportul de expertiză, petitul II a solicitat a fi respins ca nefondat, întrucât susţinerile reclamantului cu privire la valorile indicate sunt nereale.

În ceea ce priveşte petitul III, a arătat apelanta că este de acord cu admiterea acestuia, iar referitor la petitul IV, a arătat că este de acord ca imobilele identificate la petitele I.1 şi I.2, precum şi terenurile denumite „Ruptura”, „Unghi”, „Mocira” şi „Pe deal”, să fie atribuite reclamantului cu obligarea acestuia la plata sultei cuvenite apelantei, în cotă de ¼ parte din valoarea reală a bunurilor. De asemenea, este de acord apelant ca terenurile denumite „In Creangă” şi „mocira” să fie atribuite apelantei, cu obligarea la plata sultei cuvenite celorlalţi moştenitori, urmând ca instanţa să dispună compensarea sultelor.

În ceea ce priveşte petitul V al acţiunii, apelanta a arătat că nu se opune admiterii lui având în vedere că acest petit nu vizează interesele apelantei.

În drept, apelanta s-a prevalat de dispoziţiile legale anterior citate.

În probaţiune, s-au solicitat proba cu înscrisurile şi proba testimonială.

Intimatul P.V.N. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.

În cuprinsul întâmpinării, intimatul a arătat că este nefondată critica referitoare la nemotivarea hotărârii, întrucât contrar susţinerilor apelantei, motivarea hotărârii este expusă în pagina 5 a acesteia, iar în cuprinsul acesteia instanţa analizează probele care au fost administrate, probe care au dus nemijlocit la formarea convingerii instanţei cu privire la soluţia pronunţată.

Critica referitoare la netemeinicia hotărârii atacate, în realitate vizează doar constatarea dreptului de creanţă al reclamantului intimat şi cuantumul acestuia, respectiv evaluarea acestuia la preţul actual de circulaţie, conform expertizei tehnice judiciare efectuate în cauză.

În privinţa existenţei dreptului de creanţă, din probele administrate în cauză rezultă cu prisosinţă faptul că intimatul a a locuit şi locuieşte şi în prezent, împreună cu soţia şi fiul său, în gospodăria părintească, unde de-a lungul timpului a făcut nenumărate investiţii şi lucrări atât în cele două case de locuit şi anexele gospodăreşti, cât şi în curtea şi grădina casei.

Astfel, intimatul a arătat că a participat la construirea anexelor gospodăreşti garaj şi magazie intabulate în C.F. 50454 G. de sub A 1.4, a schimbat acoperişul la ambele case de locuit în anul 2005, a vopsit faţada caselor şi a anexelor în vopsea lavabilă în anul 2011, a renovat ambele case, a pus rigips pe pereţi, a schimbat uşile, la exterior a pus uşi din termopan iar în interior din lemn, a montat geamuri termopan în 2009, parchetul, a zugrăvit în anul 2006, a făcut garduri pe fundaţie şi stâlpi de beton cu şipci de lemn care împrejmuiesc proprietatea, în anii 2005-2006. Toate aceste investiţii au fost dovedite cu înscrisuri şi cu declaraţii de martori.

Din declaraţiile de martori rezultă faptul că aceste investiţii au fost efectuate din veniturile intimatului, că acesta a realizat venituri substanţiale din munci agricole pe care le-a prestat la diverse terenuri agricole ale oamenilor din sat sau din satele învecinate, că deţine utilaje agricole, trei tractoare, pluguri, maşină de semănat porumb, maşină de semănat păioase, 3 combine.

Soţia sa a lucrat în gospodărie, a întreţinut casa şi grădina împreună cu părinţii reclamantului, iar din anul 2005 realizează venituri din muncă.

De asemenea, reclamantul a crescut animale din care parte le-a folosit pentru consumul propriu iar o parte le-a vândut (vacă, porc, viţel), realizând venituri şi în acest mod.

La moartea tatălui său, defunctul P.G., reclamantul a suportat integral toate cheltuielile cu înmormântarea şi pomenile de la înmormântare, la 6 şi 9 săptămâni, la 6 luni şi la un an şi de atunci din an în an, costurile fiind de aprox. 15.000 lei.

Totodată, a edificat mormântul şi monumentul funerar din marmură cu fundaţie de beton şi a amenajat aleea împrejmuitoare a mormântului, costul acestor lucrări fiind de 21.000 lei, aspecte recunoscute de apelanta P.M.N.în cadrul interogatoriului.

În ceea ce priveşte cuantumul dreptului de creanţă, apelanta critică modul de evaluare a dreptului de creanţă, care în opinia sa nu ar trebui evaluat în funcţie de preţul actual de circulaţie, ci doar bunurile imobile în integritatea lor ar trebui evaluate după această metodă.

Altfel spus, cota sa de moştenire de ¼ din masa succesorală să se calculeze la valoarea actuală de circulaţie a imobilelor, dar sporul de valoare adus acestor imobile prin lucrările efectuate de reclamant să fie calculat după valoarea cea mai mică, astfel încât acest spor de valoare să se regăsească şi în cota ei de ¼.

Intimatul a apreciat că ambele evaluări, atât a dreptului de creanţă, cât şi a construcţiilor, trebuie să se facă după aceeaşi metodă, respectiv conform preţului actual de circulaţie.

Referitor la cheltuielile de judecată la care apelanta a fost obligată prin sentinţa atacată, intimatul a arătat că în mod corect a fost obligată apelanta la plata integrală a cheltuielilor de judecată, deoarece anterior promovării acţiunii, reclamantul a pus-o în întârziere, prin notificarea expediată cu scrisoare recomandată, prin care i-a solicitat dezbaterea succesiunii şi partajului pe cale notarială.

Intimaţii P.S. şi P.G. F. au formulat întâmpinare, de asemenea, solicitând respingerea apelului şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.

În cuprinsul întâmpinării, intimaţii au arătat că sentinţa instanţei de fond este legală şi temeinică.

Cu privire la petitul principal al apelului, intimaţii au precizat că acesta nu este întemeiat, având în vedere dispoziţiile art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă, care prevăd în mod limitativ cazurile de desfiinţate a hotărârii instanţei de fond şi rejudecarea cauzei, cazuri care analizând sentinţa atacată, nu se întâlnesc în cauza de faţă.

În considerentele hotărârii atacate, instanţa de fond, a arătat care sunt motivele de fapt şi de drept cu privire la soluţia pronunţată în prezenta cauză, astfel că nu se poate discuta de nemotivarea hotărârii atacate.

De asemenea, intimaţii au arătat că instanţa nu este ţinută să examineze fiecare argument invocat de părţi, iar împrejurarea că s-a dat un răspuns comun mai multor critici, nu echivalează cu necercetarea acestora.

Cu privire la capătul de cerere subsidiar, intimaţii au apreciat că şi acesta este neîntemeiat, întrucât instanţa de fond în mod corect a constatat existenţa investiţiilor realizate de reclamant, investiţii care de altfel nu au fost contestate de către apelantă

Au menţionat intimaţii că au fost de acord cu admiterea acţiunii, raportat la împrejurarea că între reclamant şi aceştia a intervenit o înţelegere extrajudiciară, ocazie cu care le-a fost achitată sulta cuvenită din masa succesorală rămasă după defunctul P.G..

În ceea ce priveşte cheltuielile de judecată la care a fost obligată apelanta, intimaţii au arătat că în mod corect au fost stabilite, raportat la poziţia apelantei de opunere la admiterea acţiunii introductive.

Analizând cererea de apel prin prisma motivelor invocate, a dispoziţiilor legale incidente şi a probaţiunii administrate, tribunalul apreciază că cererea de apel formulată este întemeiată pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă, în cazul în care se constată că, în mod greşit, prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părţii care nu a fost legal citată, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, instanţa de apel va anula hotărârea atacată şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe sau altei instanţe egale în grad cu aceasta din aceeaşi circumscripţie, în cazul în care părţile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare; trimiterea spre rejudecare poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului. Dezlegarea dată problemelor de drept de către instanţa de apel, precum şi necesitatea administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.

În cauza dedusă judecăţii, apelanta P.M.N.a solicitat în principal prin memoriul de apel anularea sentinţei civile nr. 829/2019, pronunţată de Judecătoria B.M.pe motiv că aceasta nu a fost motivată şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Analizând cu prioritate acest motiv de apel, Tribunalul îl apreciază ca fiind fondat.

Prima instanţă a fost învestită cu cererea reclamantului P.V.N. de suplimentare a certificatului de moştenitor nr. 24/22.02.2010 şi a certificatului suplimentar nr. 4/11.01.2012 în sensul includerii în masa succesorală a defunctului P.G. a unor imobile, cu cererea de constatare a împrejurării că reclamantul deţine un drept de creanţă evaluat la nivelul sumei de 30.000 lei asupra imobilelor vizate de acţiune, cu cererea de constatare a calităţii de moştenitor şi de ieşire din indiviziune în privinţa bunurilor aflate în masa partajabilă.

Probaţiunea administrată în faţa Judecătoriei B.M.a fost consistentă, respectiv a constat în înscrisuri, interogatoriul părţilor litigante, audierea a 3 martori, raport de expertiză tehnică judiciară în specialitatea construcţii, completare a raportului anterior menţionat.

Soluţionând cauza prin sentinţa ce face obiectul procedurii judiciare de faţă, prima instanţă a admis cererea, reţinând în considerentele hotărârii că din probaţiunea administrată în cauză rezultă că reclamantul şi pârâţii P.G.-Flaviu şi P.M.N. sunt copiii numitului P.G., decedat la 10 august 2009, iar pârâta P.S. este mama celorlalte părţi din prezenta cauză, care au dezbătut parţial succesiunea de pe urma defunctului respectiv, fiind eliberat în acest sens Certificatul de moştenitor nr. 24 din 22 februarie 2010, eliberat de Biroul Notarilor Publici Asociaţi Căpuşan Niculina - Stoica Alina Ioan, prin care s-a stabilit câte o cotă succesorală de 1/4 în favoarea fiecăreia dintre părţi, că, ulterior, prin Certificatul de moştenitor suplimentar nr. 4 din 11 ianuarie 2012, a fost suplimentată masa succesorală lăsată de defunctul amintit cu terenul cu suprafaţa de 5.830 mp, înscris în Cartea Funciară nr. 50124 - G., nr. cad. 50124, de sub A1, teren care a fost cuprins în Titlul de proprietate nr. 60062/100 al defunctului la poziţia a II-a - teren extravilan arabil situat în locul numit ,,Mociră”, între vecinii A.M.(N), drum (E), C.V.(S), canal (V) şi în privinţa căruia s-a stabilit şi modalitatea de partaj prin Actul autentic de partaj nr. 156 din 11 ianuarie 2012, prin care terenul  a fost atribuit reclamantului fără sultă, că din titlul de proprietate şi masa succesorală antemenţionate mai fac parte şi celelalte imobile indicate în cererea reclamantului, şi că investiţiile efectuate de reclamant, din veniturile sale, au fost dovedite  cu înscrisurile depuse de acesta în probaţiune la dosarul cauzei şi cu declaraţiile martorilor C.I. şi C.V., aspect recunoscut şi de pârâta P.M.N., în cadrul interogatoriului, aceasta recunoscând şi faptul suportării integrale de către reclamant a cheltuielilor de înmormântare şi a pomenilor referitoare la defunctul amintit, la stabilirea valorii dreptului de creanţă şi a imobilelor din speţă urmând a se ţine seama de preţul actual de circulaţie/valoarea de piaţa, calculată prin expertiza efectuată în cauză.

Tribunalul apreciază că sentinţa apelată nu este motivată conform standardului impus de legiuitor prin dispoziţiile art. 425 lit. b Cod procedură civilă, potrivit cărora considerentele vor arăta obiectul cererii şi susţinerile pe scurt ale părţilor, expunerea situaţiei de fapt reţinută de instanţă pe baza probelor administrate, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor, iar aceasta echivalează cu motivul de anulare prevăzut de art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă, prima instanţă soluţionând procesul fără a intra în judecata fondului.

Se poate observa că prin considerentele hotărârii, prima instanţă nu a expus raţionamentul logico-juridic ce a stat la baza emiterii sentinţei, iar instanţa de apel nu poate efectua controlul de legalitate şi temeinicie. Judecătoria B.M. nu a analizat în ansamblu şi coroborat probaţiunea administrată în cauză, ci doar a redat conţinutul unor înscrisuri depuse la dosarul cauzei, a punctat poziţia procesuală a părţilor chemate la interogatoriu, a indicat generic numele martorilor audiaţi şi a arătat împrejurarea că urmează a avea în vedere la pronunţarea hotărârii preţul actualizat al imobilelor conform raportului de expertiză întocmit în cauză.

Astfel cum s-a reţinut constant şi de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, tribunalul apreciază că un proces civil finalizat prin hotărârea care dezleagă fondul, cu garanțiile date de art. 6 par. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, include printre altele dreptul părților de a fi în mod real "ascultate", adică în mod corect examinate de către instanța sesizată. Aceasta implică mai ales în sarcina instanței obligația de a proceda la un examen efectiv, real și consistent al mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența în determinarea situației de fapt. Obligația de motivare impune o apreciere întotdeauna atașată de natura cauzei, de circumstanțele acesteia, stilul judiciar și tipologia actului de justiție. Motivarea unei hotărâri este înțeleasă ca un silogism logic, de natură a explica inteligibil hotărârea luată, ceea ce nu înseamnă un răspuns exhaustiv al tuturor argumentelor aduse de parte - dar nici ignorarea lor - ci un răspuns al argumentelor fundamentale, al acelora care sunt susceptibile, prin conținutul lor, să influențeze soluția.

Faţă de aceste considerente, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă, instanţa va admite apelul declarat împotriva sentinţei civile nr. 829/29.01.2019, pronunţată de Judecătoria B.M.în dosar nr. 4528/182/2016 pe care o va anula şi va trimite cauza spre rejudecare la prima instanţă, în rejudecare, instanţa de fond urmând a avea în vedere considerentele prezentei decizii dar şi apărările formulate în apel de către părţi.

Domenii speta

Spete similare