Acţiune în constatare

Sentinţa civilă nr. 96/14.02.2018

Prin cererea înregistrată la data de 11.04.2016 sub nr. 4225/105/2017 la  Tribunalul Prahova, reclamanţii  A.A. ş.a.  au chemat în judecată pârâta  R.W.S. SA , Ploieşti,  solicitând să se  constate că pe perioadele menţionate in Anexa la prezenta cerere au fost angajaţi in funcţii si au lucrat efectiv 100 % din programul de lucru in secţii cuprinse in grupa I de muncă si respectiv, grupa a  II a de munca, pentru perioada 18.03.1969 - 2001, dupa 2001, iar pe cale de consecinţa, sa se  dispună eliberarea unei adeverinţe din care sa rezulte grupa de munca ia care au dreptul.

În motivarea acţiunii se arată, în esenţă că , pe perioada menţionata, au fost angajaţi la pârâtă, in funcţii si in locuri de munca, care se încadrează in grupa I-a si respectiv, grupa a Il-a de munca, cu program de lucru de 100 %, pentru perioada 18.03,1969-21.04,2001.

Se mai arată că parata, este o societate specializata in operaţii speciale la sonde, care a deservit in întregime schelele de foraj-extracţie din industria de petrol si gaze. Societatea dispune de utilaje moderne de mare complexitate, cu puteri hidraulice ridicate pentru a fi capabile sa realizeze parametrii ceruţi de creşterea adâncimii sondelor, fapt care a condus la vehicularea de cantităţi sporite de paste de ciment.

Activitatea zilnica a reclamanţilor  s-a desfăşurat efectiv si permanent in locuri de munca, care au afectat - in mod permanent - capacitatea de munca a reclamanţilor datorita gradului mare de expunere la risc, iar condiţiile erau dintre cele mai vitrege, nefavorabile de microclimat, expunere profesionala la temperaturi ridicate, fum si gaze, vibraţii, zgomot peste limita admisa, suprasolicitare fizica si nervoasa;

În incinta societăţii erau depozitate permanent echipamente speciale pentru lucrări la sonde, echipamente care funcţionau cu material radioactiv conform autorizaţiilor CNCAN.

Totodată se efectua transport, încărcare, descărcare si amestecuri de materiale pulverulente in instalaţiile special amenajate in apropierea clădirii administrative.

Restul personalului ca, subingineri, ingineri, tehnicieni, planificatori, sef secţie si servicii, inclusiv personalul din compartimentele Tesa, au fost afectaţi de aceste condiţii de lucru in exercitarea atribuţiilor din fisa postului, care presupunea si activităţi de îndrumare, verificare, control si urmărire a proceselor de producţie, inclusiv deplasări la sonde.

Activităţile derulate in incinta RWS Ploieşti sediu, arată intimaţii că au fost următoarele :

1. Efectuare de amestecuri de ciment praf cu alte ingrediente folosite la operaţiile de cimentare a sondelor de petrol si gaze, in cantităţi de zeci de tone constituind o sursa permanentă de praf de ciment in aerul respirat;

2. Gestionarea, depozitarea si manipularea de echipament si surse radioactive utilizate la sondele de petrol si gaze pentru măsurarea parametrilor operaţiilor de cimentare;

3. Gestionarea, depozitarea si manipularea de produse chimice utilizate atat in Laboratorul de analize paste ciment cat si la sondele de petrol si gaze la efectuarea operaţiilor speciale la sonde;

4. Efectuarea de analize fizico-chimice specifice in cadrul Laboratorului de analize paste ciment utilizând un larg sortiment de produse chimice, unele cu grad mare de risc.

5. Parcarea a peste 250 de autospeciale diesel de mare tonaj (peste 10 tone) dotate cu motoare de mare capacitate atat pe saşiu cat si pe instalaţie, folosite atat la executarea operaţiilor speciale la sondele de petrol si gaze cat si la transportul de utilaj petrolier de mare tonaj, sau agabaritic, care in fiecare dimineaţa Înainte de plecarea in şantierele de cu petrol si gaze trebuiau pornite, verificate, si reparate., constituind astfel o siu-sa permanenţă de zgomot, fum si miros specific.

Amestecurile pulverulente pentru cimentarea sondelor se compun de regula din cimenturi de sonde in amestec cu unu sau mai multe din următoarele materiale: - cenuşa de termocentrala; ( puternic radioactiv) faina de silice- diatomita;- banta;

- sare fma;- hematit, silicate,- extender,- aditivi pentru paste tixotropice, etc.

Amestecurile obţinute pe baza reţetelor stabilite de laboratorul Rompetrol au drept scop realizarea de paste de ciment: uşoare, grele, tixotropice, sarate, cimenturi expandabile, rezistente la temperature mari (preîntâmpinarea retrogresiei pietrei de ciment), etc.

Gestionarea, depozitarea si manipularea de echipament si surse radioactive utilizate la sondele de petrol so gaze ptr măsurarea parametrilor operaţiilor de cimentare;

Se mai arată de către reclamanţi că Ordinul 50/1990 Ia art.3 prevede ca ,beneficiază de încadrarea in grupele 1 si II de munca potrivit celor menţionate, farà limitarea numărului personalului care este in activitate : muncitori, ingineri, subingineri, maiştri, tehnicieni, personal de întreţinere si reparaţii, controlori tehnici de calitate, precum si alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de munca si activităţile prevăzute in anexele nr.l si 2."

Ordinul 50/1990 completat cu nota de fundamentare la HG nr. 1223/1990 a statuat principiul de baza prin care se extinde acordarea grupei de munca pe baza analizării condiţiilor de munca. Prin aceasta nota se specifica ca trebuie sa aiba in vedere condiţiile concrete de munca. Înalta Curte de Casaţie si Justiţie a statuat prin Decizia nr.258 din 20.09.2004 ca Ordinului nr.50/1990 nu i se poate restrânge aplicarea numai ia activitatiile si funcţiile prezentate in forma initiala a actului, în lipsa unei dispoziţii exprese a însusi organului de autoritate emitent sau a unui act normativ de ordin superior.

In dovedirea cererii s-a solicitat proba cu înscrisuri si expertiza tehnica de specialitate organizarea muncii salarizare, cu următorul obiectiv.

Ataşat acţiunii s-au depus înscrisuri, f. 7- 12 ds.

La data de  28.02.2017 s-a depus întâmpinare din partea pârâtei, prin care  se arătă că sunt de acord cu admiterea acţiunii, in sensul încadrării in grupa de munca astfel cum se va stabili prin raportul de expertiza .

Se arată în întâmpinare că  prin cererea de chemare in judecata , reclamantul solicita sa se constate ca activitatea desfăşurata in funcţiile de subinginer foraj si sef Formaţie , in cadrul SC R.W.S. SA se încadrează in grupa I de munca.

Conform prevederilor Ord. nr. 50/1990, nominalizarea persoanelor care se incadreaza in grupele I si II de munca se face de către conducerea unităţilor împreuna cu sindicatele din unitati, tinandu-se seama de condiţiile deosebite de munca concrete in care isi desfăşoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiţii nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizica sau nervoasa, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare etc.).

Totodată, existenta condiţiilor deosebite la locurile de munca cu noxe trebuie sa rezulte  din determinările de noxe. efectuate de către organele Ministerului Sanatatii sau de laboratoarele de specialitate proprii ale unităţilor. Aceste determinări trebuie confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecţia muncii care, la data efectuării analizei, constata ca s-au aplicat toate masurile posibile de normalizare a condiţiilor si ca toate instalaţiile de protecţie a muncii funcţionau normal.

Prin sentinţa civilă nr. 2257 din data de 26.05.2017 pronunţată de Tribunalul Prahova, s-a admis excepţia  necompetenţei teritoriale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în ceea ce-l priveşte pe reclamantul A.A. în favoarea Tribunalului Bacău.

Din eroare dosarul a fost înaintat la Tribunalul  Buzău, fiind înregistrat sub nr. 2210/114/2017,  astfel că  prin încheierea de şedinţă din data de 19 iunie 2017, cauza a fost scoasă de pe rol şi  a fost înaintată la Tribunalul Bacău.

La Tribunalul Bacău cauza a fost  înregistrată la data de 21.06.2017  sub acelaşi număr.

La data de 7 iulie 2017, pârâta a depus întâmpinare, f. 8-9 ds.,  cu  un conţinut identic cu cea înaintată în dosarul  Tribunalului Prahova. Ataşat s-au depus înscrisuri, f. 10 -  16 ds.

La data de  25 octombrie 2017, reclamantul a depus la dosar note de probatorii solicitând administrarea probei cu înscrisuri şi expertiză tehnică de specialitate , f. 25 ds.

La data de 6 decembrie 2017, reclamantul a depus la dosar precizări la acţiune , f. 34 ds.,  urmare a dispoziţiei instanţei dată prin  încheierea de şedinţă din data de 25 octombrie 2017, f. 27 ds.

În precizările la acţiune, reclamantul a arătat că  solicită să se constate că în perioadele 10.08.1979-01.11.1992 si 01.11.1992-01.04.2001 a fost angajat ca subinginer mecanic si Sef Formaţie in cadrul Atelierului mecanic de la S.C. Moinesti şi că  a lucrat efectiv 100 % din programul de lucru in grupa a-II a de munca, iar pe cale de consecinţa, să se dispună obligarea paratei la eliberarea unei 'adeverinţe din care sa rezulte grupa de munca la care are dreptul.

Ca temei al încadrării in grupa a-II-a de munca pentru perioada 10.08.1979-01.11.1992 si 01.11.1992-01.04.2001 invocă  poziţia  184/Anexa Il/Ord 50/1990 si poz.125 Anexa II Ord. nr. 125/1990 coroborat cu pct. 3 si 7 din ord.nr. 50/1990.

In ceea ce priveşte referatul nr. 1278/13.03.1991, face precizarea ca nu se regăseşte, acesta fiind si motivul pentru care a formulat prezenta acţiune.

Mai arată că  prin adresa nr. 698/16.02.1994 societatea parata a solicitat Ministerului Muncii si Protecţiei Sociale ca si activitatea mecano-energetica sa fie încadrata in grupa a-II-a de munca având in vedere condiţiile de lucru.

Prin adresa nr. 43G/1251/04.07.1996 Ministerului Muncii si Protecţiei Sociale a comunicat ca Secţia Mecano energetica ca loc de munca nu este prevăzuta in ordinele nr. 50/1990 si 125/1990 si ca pana la apariţia noii legi a pensiilor, in care se prevede o alta metodologie de determinare a nivelului de risc global de la locurile de munca, nu se mai face nicio completare la Ordinele menţionate anterior.

În cauză s-a încuviinţat administrarea probei cu înscrisuri.

Analizând probele administrate în cauză, în raport de dispoziţiile legale aplicabile, instanţa retine că acţiunea de faţă este nefondată pentru următoarele considerente:

În fapt : reclamantul a arătat că  solicită să se constate că în perioadele 10.08.1979-01.11.1992 si 01.11.1992-01.04.2001 a fost angajat ca subinginer mecanic si Sef Formaţie in cadrul Atelierului mecanic de la S.C. Moinesti şi că  a lucrat efectiv 100 % din programul de lucru in grupa a-Il-a de munca, iar pe cale de consecinţa, să se dispună obligarea paratei la eliberarea unei 'adeverinţe din care sa rezulte grupa de munca la care are dreptul.

Ca temei al încadrării in grupa a-II-a de munca pentru perioada 10.08.1979-01.11.1992 si 01.11.1992-01.04.2001 invocă  poziţia  184/Anexa Il/Ord 50/1990 si poz.125 Anexa II Ord. nr. 125/1990 coroborat cu pct. 3 si 7 din ord.nr. 50/1990.

La fila  10 ds., s-a depus referatul nr. 1278/13.03.1991, unde activitatea desfăşurată de reclamant în cadrul unităţii pârâte nu se regăseşte.

De asemenea, instanţa constată că prin adresa nr. 698/16.02.1994, f. 312 verso,  societatea parata a solicitat Ministerului Muncii si Protecţiei Sociale ca si activitatea mecano-energetica sa fie încadrata in grupa a-II-a de munca având in vedere condiţiile de lucru dar această swolicitare nu a fost soluţionată favorabil astfel că prin adresa nr. 43G/1251/04.07.1996, f. 32 ds.,  Ministerului Muncii si Protecţiei Sociale a comunicat că Secţia Mecano energetica ca loc de munca nu este prevăzuta in ordinele nr. 50/1990 si 125/1990 si ca pana la apariţia noii legi a pensiilor, in care se prevede o alta metodologie de determinare a nivelului de risc global de la locurile de munca, nu se mai face nicio completare la Ordinele menţionate anterior.

Nemulţumirea reclamantului pleacă de la faptul că, chiar dacă activităţile desfăşurate de  el nu se încadrează într-unul din punctele prevăzute in anexa I a Ordinului 50/1990, posibilitatea extinderii condiţiilor de muncă şi încadrării acestora în grupa II de muncă rezultă din prevederile art.3 al.2 din ordin precum şi din nota de fundamentare a HG 1223/1990, esenţial fiind ca această extindere să aibă la bază analiza condiţiilor de muncă.

Pretenţia sa este de a se constata că activitatea  pe care a desfăşurat-o, poate fi asimilată  cu cea prevăzută de Ord. 50/1990 , poziţia  184/Anexa Il/Ord 50/1990 si poz.125 Anexa II Ord. nr. 125/1990 coroborat cu pct. 3 si 7 din ord.nr. 50/1990.

Soluţia instanţei :

Prin Decizia nr. 9/16.05.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care s-a admis recursul în interesul legii s-a stabilit, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor pct. 6-8 şi 12 din ordinul nr. 50/1990, că instanţele de judecată au posibilitatea analizării şi constatării pe cale judiciară, ulterior abrogării acestui act normativ, a încadrării muncii prestate în perioada 18.03.1969 – 01.04.2001, după caz în grupele I sau II de muncă, însă în considerentele acestei decizii s-au reţinut anumite condiţii pentru ca această constatare să fie admisibilă. Să existe o pasivitate a partenerilor sociali care nu au iniţiat procedura de verificare a locurilor de muncă încadrabile şi care nu au nominalizat persoanele care lucrau efectiv în astfel de locuri de muncă.

Premisa derulării acestei proceduri în faţa instanţei este ca tipul de activitate să se regăsească în anexele 1 şi 2 ale variantei consolidate a ordinului, neputând fi adăugate alte activităţi şi locuri de muncă faţă de cele din anexe, chiar dacă îndeplinesc aceleaşi condiţii de muncă posibil vătămătoare.

Sintagma „aceleaşi condiţii” nu se referă la condiţii generale de muncă nefavorabile privind nivelul de noxe, microclimat, suprasolicitare fizică sau psihică etc., ci la condiţiile concrete descrise de alin. 1 şi 2 ale pct. 3 dintr-un anumit domeniu de activitate nominalizat expres în anexe.

Astfel, instanţa reţine că chestiunea litigioasă a fost tranşată de Înalta Curte de Casație și Justiție – ÎCCJ prin Decizia nr. 9/2016 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de către Colegiul de conducere al Curții de Apel Constanța cu privire la încadrarea în grupa I și a II-a de muncă a activității desfășurate anterior datei de 1 aprilie 2001, decizie obligatorie pentru instanţe potrivit art. 521 Cod procedură civilă.

Astfel  s-a reţinut în considerentele acestei decizii că :

“4. Situația premisă are în vedere, într-o primă ipoteză, cererile formulate în contradictoriu cu angajatorul sau fostul angajator, prin care se solicită instanței să încadreze activitatea prestată de salariatul reclamant în perioada 18 martie 1969- 1 aprilie 2001 în grupa I sau a II-a de muncă, în condițiile în care activitatea respectivă era prevăzută în anexa 1 sau 2 la Ordinul nr. 50/1990, însă angajatorul, indiferent de motiv, nu a dat curs prevederilor actului normativ anterior menționat (problema de drept sesizată la pct. 1).

5. Într-o altă ipoteză, salariatul solicită să se constate, prin asimilare, că a prestat activitate în grupa I sau a II-a de muncă, considerând că, deși nu era indicată în anexa 1 sau 2 la Ordinul nr. 50/1990, activitatea sa s-a desfășurat în aceleași condiții cu activitatea încadrată în grupa I sau a II-a de muncă a altor angajați (problema de drept sesizată la pct. 4).”

Situaţia reclamantului  vizează premisa  consemnată la pct. 5 din decizia, cu privire la care ICCJ a statuat că :

“61. La punctul nr. 4, sesizarea vizează interpretarea și aplicarea pct. 3 din Ordinul Ministerului Muncii și Protecției Sociale nr. 50/1990 referitor la posibilitatea încadrării în grupa I sau a II-a de muncă a activității desfășurate de un reclamant, prin asimilarea situației acestuia cu cea a salariaților care au desfășurat activități în condiții de muncă identice, în cadrul altor angajatori, pentru care s-a recunoscut încadrarea în grupa de muncă indicată prin anexa 1sau 2 la ordin. Această situație se referă la împrejurarea în care membrii unei categorii profesionale, neîncadrată în grupele superioare de muncă, solicită, prin asimilarea condițiilor lor de muncă cu cele ale unor persoane pentru care s-a recunoscut această încadrare în cadrul altui angajator, să fie, la rândul lor, încadrați pe cale judiciară în grupa de muncă, temeiul juridic al acestei operațiuni fiind pct. 3 din Ordinul nr. 50/1990.

62. Aspectul extinderii aplicării Ordinului nr. 50/1990 pentru activități similare desfășurate de alți angajatori și necuprinse în Lista locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale din varianta consolidată a ordinului a fost dezlegat prin argumentele aduse în rezolvarea problemei de la punctul 1 în care s-a statuat că premisa derulării acestei proceduri în fața instanței este ca tipul de activitate să se regăsească în anexele I și II ale variantei consolidate a ordinului. Per a contrario, nu pot fi adăugate, pe cale pretoriană, alte activități și locuri de muncă față de cele din anexe, chiar dacă îndeplinesc aceleași condiții de muncă posibil vătămătoare. Puteau fi nominalizate, prin asimilare, în temeiul dispozițiilor art. 3, alte categorii de personal în activitate ale aceluiași angajator decât cele enumerate expres, după criteriul: muncitori, ingineri, subingineri etc., cu condiția generală de a lucra efectiv (acele categorii de personal care au lucrat efectiv) în locuri de muncă sau în activitățile nominalizate în anexă și aplicate acelui angajator (alin. 1 alpct. 3) sau personalul muncitor care a realizat anumite tipuri de lucrări expres nominalizate în ordin (respectiv extinderi, modernizări sau reparații ale capacităților de producție) în respectivele unități ce au făcut obiectul încadrării, acesta fiind motivul pentru care își desfășoară activitatea în aceleași condiții (alin. 2 al pct. 3). Sintagma "aceleași condiții", contrar opiniei celor care au împărtășit soluția extinderii domeniului de aplicare a Ordinului nr. 50/1990, nu se referă la condițiile generale de muncă nefavorabile privind nivelul de noxe, microclimat, suprasolicitare fizică sau psihică, riscuri de explozii, iradiere etc. ale altor salariați aflați în raport de muncă cu alți angajatori în domenii ce nu au fost indicate în anexe, ci la condițiile concrete descrise de alin. 1 și 2 ale pct. 3 dintr-un anumit domeniu de activitate nominalizat expres în anexe.”

Instanţa constată că pct. 184 din  Anexa 2  indicat de  reclamant se referă la : 

“ Activitatea în sectoarele de demontări, decapări şi degresări din întreprinderile de reparaţii auto, tractoare şi  utilaje în vederea reparării” . În raport de conţinutul acestui text este evident faptul că se  adresează numai  personalului din  întreprinderile de  reparaţii auto, ceea ce nu este cazul  relativ la  locul de muncă al reclamantului.

Cu privire la pct. 125 indicat de reclamant instanţa constată că  acesta se referă la “  Forajul sondelor de ţiţei, gaze şi alte substanţe minerale ) sondorii şefi,  ajutorii sondorilor şefi, podarii şi sondorii  cu excepţia  celor de la forajul ci aondez). Intervenţii la sondele de ţiţei şi gaze ( sondorii şefi, ajutor de sondor şef, podarii  şi sondorii).  Activitatea de operaţii speciale la sonde.” În raport de conţinutul acestui text şi faţă de împrejurarea că reclamantul din prezenta cauză a fost subinginer la secţia mecano – energetic al angajatorului şi nu a avut  una din calităţile indicate expres în acest text de lege, iar locul de muncă nu a fost cel indicat expres în text, instanţa constată că, situaţia reclamantului se circumscrie pct. 65 din decizia ÎCCJ , aşa cum a fost redat mai sus, astfel că pretenţia sa nu poate fi primită.

Pentru argumentele mai sus expuse, instanţa va respinge ca nefondată acţiunea.

Domenii speta

Spete similare