Nulitate act

Decizia civilă nr. 141/26.02.2018

Prin sentința civilă nr. 514/30.01.2017, pronunțată de Judecătoria Bacău,  în dosarul nr. 13466/180/2016, s-a respins excepția lipsei calității procesuale active și s-a respins acțiunea privind nulitatea procurii, acțiune formulată  de reclamantul I.C. în contradictoriu cu pârâta B.R.E. și pârâtul I.R.F., ca nefondată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că: 

Reclamantul I.C. şi pârâta B.R.E.  sunt părinţii minorului I.A.

 Prin sentinţa civilă nr. 4364/19 mai 2011 pronunţată în dosarul nr. 11433/180/2010  astfel cum a fost modificată prin  decizia civilă  nr. 16 / 22 ianuarie 2013 pronunţată de Tribunalul Bacău s-a dispus ca autoritatea părintească asupra copilului să fie exercitată în comun de părinţi iar locuinţa minorului a fost stabilită la mama sa, pârâta B.R.E.

 La data de 19.11.2015 pârâta B.R.E. a adresat o cerere  biroului Notar Public Z.C.C. în scopul autentificării unui înscris intitulat procură.

În consecinţă, prin încheierea  de autentificare nr 3657 din 19 noiembrie 2015 a BNP Z.C.C. a fost autentificată procura specială  prin care pârâta B.R.E. l-a împuternicit pe  pârâtul  I.R.F. pentru ca în numele său  şi pentru dânsa să  reprezinte toate interesele legale ale fiului său I.A., în vederea protejării intereselor lui legitime la instituţiile şcolare ( şcoală generală, liceu  etc ) şi la instituţiile medicale competente ( dispensar medical, spital etc ) precum şi în faţa oricăror autorităţi de stat şi administrative.

S-a menţionat în conţinutul procurii că mandatul este gratuit, transmisibil şi valabil până la revocare sau până la îndeplinire, dar nu mai mult de trei ani de la data autentificării.

Asupra excepţie lipsei calităţii procesuale active instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin cererea formulată reclamantul a solicitat ca instanţa să constate nulitatea absolută a procurii nr. 3657 din 19 noiembrie 2015 autentificată la BNP Z.C.C., indicând ca temei de drept al cererii sale dispoziţiile art 1246 cod civil.

Conform art 36 cod proc civ  Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.  Existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond

Calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat; în cazul situaţiilor juridice pentru a căror realizare calea justiţiei este obligatorie, calitatea procesuală activă aparţine celui ce se poate prevala de acest interes.

Reclamantul, fiind cel care porneşte acţiunea, trebuie să justifice  calitatea sa procesuală activă.

Potrivit art. 1246 alin. 1 C. civ. indicat ca temei de drept de către reclamant, Orice contract încheiat cu încălcarea condiţiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulităţii, dacă prin lege nu se prevede o altă sancţiune. Nulitatea poate fi absolută sau relativă.

Reclamantul a solicitat ca analiza actului să fie făcută prin prisma  încălcării  unor dispoziţii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general.

Nulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, pe cale de acţiune sau de excepţie. Deopotrivă nulitatea absolută poate fi invocată oricând, conform  art 1247 cod civil.

Cum reclamantul , în calitate de părinte al minorului I.A., este persoană interesată în invocarea nulităţii absolute a procurii autentificare nr 3657 din 19 noiembrie 2015 a BNP Z.C.C., instanţa a respins excepţia formulată.

Asupra fondului cauzei instanţa de fond a reţine următoarele:

Actul juridic suspus analizei instanţei este un contract de mandat încheiat între pârâta B.R.E. şi pârâtul I.R. Potrivit susţinerilor părţilor, cei doi pârâţi au calitatea de soţi.

În speţă,  după cum s-a reţinut în cele ce au precedat, autoritatea părintească asupra minorului I.A. se exercită în comun de părinţi iar domiciliul copilului a fost stabilit la mamă. Exercitarea în comun a autorităţii părinteşti, astfel cum a fost stabilită prin sentinţa civilă nr. 4364/19 mai 2011 pronunţată în dosarul nr. 11433/180/2010, modificată prin  decizia civilă  nr. 16 / 22 ianuarie 2013 a Tribunalului Bacău, se concretizează în consultarea părinţilor în luarea deciziilor importante cu privire la creşterea şi educarea copilului, actele curente privind creşterea şi educarea acestuia fiind îndeplinite de părintele la care copilul locuieşte

 Fiind un minor sub 14 ani, fiul părţilor este reprezentat legal prin părinţi ( art 501 - 502 ). Astfel, părinţii, ca reprezentanţi legali sunt împuterniciţii de lege să încheie acte juridice în numele minorului pe care îl reprezintă, cu excepţia acelora strict personale (art. 143 și art. 502 C. civ.), în limitele exerciţiului comun a autorităţii părinteşti.

Reprezentarea poate fi însă şi convenţională. Aceasta îşi are izvorul în voinţa părţilor, exprimată printr-un contract, de regulă, prin contractul de mandat. Mandatul este contractul prin care o parte, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părţi, numită mandant care îi dă această , împuternicire si pe care o reprezintă. (art. 2009 C. civ.).

La reprezentarea convenţională, de regulă, împuternicirea îmbracă forma procurii (art. 2012 alin. 2 C. civ.).Procura reprezintă, atât actul juridic unilateral prin care reprezentatul îl împuterniceşte pe reprezentant să încheie acte juridice cu terţe persoane, cât si înscrisul în care se consemnează împuternicirea

În speţă, pârâtul I.R.F. s-a obligat să încheie mai multe acte juridice în numele pârâtei B.R.E., izvorâte din dreptul de reprezentare legală al acesteia din urmă, în scopul reprezentării intereselor legale ale fiului acesteia I.A.. Aceste acte juridice trebuie exercitate de pârât doar în limitele permise de exerciţiul comun al autorităţi părinteşti. Nu fac obiectul contractului de mandat faptele materiale.

Reclamantul a solicitat ca în temeiul art 1246 cod civil instanţa să constate nulitatea absolută a procurii nr. 3657 din 19 noiembrie 2015 autentificată la BNP Z.C.C.

Nulitatea este sancţiunea civila care intervine, în cazul încheierii unor acte juridice, cu nerespectarea condiţiilor de validitate (de fond şi de formă) cerute de lege. Potrivit art. 1246 C. civ. indicat ca temei de drept de către reclamant, „Orice contract încheiat cu încălcarea condiţiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulităţii, dacă prin lege nu se prevede o altă sancţiune. Nulitatea poate fi absolută sau relativă”

Art 1247 al 1 cod civil ( nulitatea absolută ) prevede că „este nul orice contract încheiat cu încălcarea unei dispoziţii legale instituite pentru ocrotirea unui interes general”

Conform art 1250 cod civil „contractul este lovit de nulitate absolută în cazurile anume prevăzute de lege, precum şi atunci când rezultă neîndoielnic din lege că interesul ocrotit este unul general”

Analizând actul contestat instanţa constată că acesta nu a fost întocmit cu încălcarea dispoziţiilor prevăzute de lege sub sancţiunea nulităţii absolute referitoare la capacitate, consimţământ, obiect şi cauză, sau a celor  referitoare la contractul de mandat.

În consecinţă, apreciind că mandatul dat de pârâta B.R.E. soţului său I.R. nu contravine dispoziţiilor legale instituite pentru ocrotirea unui interes general, actele juridice putând fi exercitate de mandatar doar în limita permisă de exerciţiul comun al autorităţi părinteşti, instanţa  a respins cererea formulată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termen legal, reclamantul.

Apelul a fost legal timbrat cu suma de 50 de lei taxă de timbru.

În motivarea apelului, apelantul a arătat că respectiva procură nu îndeplinește condițiile legale legate de capacitate, consimșământ, obiect și cauză. Referitor la obiect, se impune a se constata că părțile din contractul de mandat, respectiv pârâții, au tranzacționat asupra exercitării unor drepturi legate de autoritatea părintească și care nu pot fi mandatate și exercitate in nume personal. Procura încalcă exercițiul autorității părintești comune și încalcă exercitarea drepturilor de reclamant, fapt ce contrvine interesului minorului. În conținutul obiectului procurii este cuprins, inclusiv, acordul  pentru efectuarea unor proceduri medicale, intervenții chirurgicale necesare și prin acest fapt sunt acordate drepturi care sunt legate de însăși viata minorului. În condițiile în care, anterior, instanța a stabilit autoritatea părintească comună, procura încalcă dispozițiile art. 487, 483 Cod civil și art. 35 Leg. nr. 272/2004 și exercitarea autorității părintești. Instanța de fond, în mod greșit, nu a cenzurat drepturile conferite prin procură, lăsând la latitudinea exclusivă a pârâtei să dispună de drepturi care trebuie exercitate de părinți, în comun. Cum procura poartă asupra unor drepturi asupra cărora nu se poate conveni, procura este nulă atât din punct de vedere al obiectului cât și al cauzei și capacității, pârâta neputând proceda la transmiterea unor drepturi. Mandatul contravine unui interes general și sancțiunea este nulitatea astfel cum rezultă din art. 1247 alin. 1 Cod civil.

În susținerea apelului, s-a solicitat proba cu înscrisuri.

Intimații au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea apelului, arătând că motivele invocate de aoelant nu corespund unei situații reale, procura fiind întocmită pentru cazuri excepționale, în care intimata nu ar putea fi prezentă personal. Procura nu este lovită de nici un motiv de nulitate ci dimpotrivă este în concordanță cu dispozițiile art. 487 și 488 Cod civil. Procura nu încalcă drepturile apelantului, ea fiind dată pentru reprezentarea intimatei, deci pentru exercitarea drepturilor acesteia.În condițiile în care minorul locuiește cu mama și actualul soț, viața de familie presupune o împărțire a sarcinilor și o administrare optimă inclusiv a nevoilor minorilor. În aceste condiții, firesc, pârâtul o ajută pe pârâtă în creșterea minorilor și în ceea ce îl  privește pe minorul A. pârâtul nu se substituie tatălui ci vine în ajutorul mamei, împlinind anumite nevoi ale minorului atunci când mama nu e prezentă personal. Referitor la aspectele medicale, procura vizează doar situații de urgență. În condițiile în care între reclamant și pârâtă au avut numeroase litigii și comportamentul reclamantului este unul șicanatoriu, s-a ajuns la încheierea acestei procuri tocmai pentru a se evita discuții contradictorii ivite în situații în care minorul se afla în prezenta pârâtului. Pe de altă parte, pârâta își exercită activitatea profesională și în București, fapt care impune absența sa la momentul la care minorul ar trebui luat de la școală.

În combaterea apelului, intimații au solicitat proba cu înscrisuri.

Analizând motivele de apel invocate , apărările formulate și probele administrate, tribunalul va respinge apelul, ca nefondat, pentru următoarele considerente:

Referitor la împrejurarea că procura, prin obiectul său, este lovită de nulitate, tribunalul reține că vizează drepturi și obligații ce intră în conținutul autorității părintești, activități firești pe care le presupune creșterea și educarea minorului dar în același timp și mandatarea intimatului-pârât în a lua decizii în situații de excepție care să servească interesul minorului. Astfel cum se arată în conținutul procurii reprezentarea are ca scop protejarea intereselor legitime ale minorului la instituțiile școlare, la instituțiile medicale și la orice alte autorități de stat și administrative. Tribunalul reține că obiectul procurii este unul legal și nu contravine nici interesului general, nici dispozițiilor ce reglementează autoritatea părintească și nici interesului minorilor. Din conținutul mandatului, rezultă că exercitarea drepturilor și obligațiilor părintești în numele intimatei are un caracter subsidiar, intervenind în condițiile în care aceasta nu le poate exercita personal.

Procura a fost întocmită în contextul în care intimata își desfășoară activitatea profesională și în București, împrejurare în care cei doi minori ai reclamantei, inclusiv minorul A., se află în îngrijirea exclusivă a intimatului-pârât. În acest context activitățile școlare se desfășoară sub supravegherea intimatului și ca urmare, el este cel care reprezintă minorul (reprezentând mama) la unitățile școlare. În aceeași ordine de idei, în situații excepționale, ce presupun urgența, intimatul, în considerarea interesului minorului, va reprezenta minorul și la unitățile medicale.

În consecință, nu se poate vorbi nici de o cauză nelegală care a stat la baza întocmirii acestui mandat.

Referitor la nulitatea rezultată din încălcarea normelor care țin de capacitate, tribunalul reține că și aceste critici sunt nefondate deoarece ceea ce  s-a delegat sunt drepturile și obligațiile pârâtei-intimate, atunci când aceasta nu și le poate exercita personal. Nu s-au delegat drepturi și obligații care intră în conținutul autorității părintești  pe care o exercită apelantul. Exercitarea drepturilor și obligațiilor părintești ale apelantului nu poate fi îngradită iar modalitatea de executare a mandatului va avea în vedere respectarea drepturilor și obligațiilor părintești ale tatălui, mărginindu-se doar la reprezentarea drepturilor și obligațiilor părintești ale mamei, atunci când aceasta nu o poate face personal din motive justificate.

În consecință, vazând dispozițiile art. 481 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va respinge apelul, ca nefondat.

Față de dispozițiile art. 453 Cod procedură civilă, tribunalul va obliga apelantul la plata cheltuielilor de judecată avansate de intimată în apel, cheltuieli reprezentând onorariu avocat.

Domenii speta

Spete similare