Pensii

- Legea nr. 341/2004 reglementează recunoştinţa pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977, iar în cuprinsul legii sunt reglementate şi drepturile de care beneficiază persoanele care se încadrează în prevederile acesteia.

În art.4 alin.4 din Legea nr.341/2004  se prevede acordarea unei indemnizaţii de gratitudine lunară în coeficient de 1,10, calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare aplicaţi asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, iar în art.5 alin.1 lit.l), o) din aeeaşi lege se prevede pensionarea cu 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard şi acordarea unei indemnizaţii lunare, adăugată la pensia pentru limită de vârstă, echivalentă cu un coeficient de 0,6, calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare aplicaţi asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata.

În cauză, contestatorul a beneficiat de prevederile Legii nr.341/2004, întrucât vârsta standard de pensionare i-a fost redusă cu 5 ani, fiindu-i emisă decizie prin care i s-a  acordat pensie pentru limită de vârstă; de asemenea, printr-o altă decizie i s-a acordat indemnizaţia de gratitudine, începând cu data de 01.01.2015 şi indemnizaţia lunară, începând cu data de 20.07.2017, adăugată la pensia  pentru  limită de vârstă.

Potrivit art.43 alin.2 din Legea nr.341/2004 „Reglementările prevăzute de legislaţia privind pensiile, proprie fiecărui plătitor, referitoare la stabilire, plată, modificare, suspendare, reluare, încetare, expertizare, revizuire, contestare şi recuperare a sumelor încasate necuvenit, se aplică şi indemnizaţiilor prevăzute de  lege, dacă aceasta nu dispune altfel.”

Prin urmare, în materia acordării indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr.341/2004 se aplică dispoziţiile Legii nr.263/2010, respectiv  art.103 alin.1 teza I  „Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite…..” şi art.104 alin.2 care dispune că „Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege, şi se acordă de la data înregistrării cererii.”

În raport de aceste dispoziţii legale, Tribunalul constată că indemnizația lunară prevăzută de art.5 alin.1 lit.o) din Legea nr.341/2004, în mod corect, a fost acordată de la data solicitării, prin cerere, de către beneficiar,  respectiv de la data de 20.07.2017, întrucât este un drept care se acordă la cerere, ca şi pensia  pentru  limită de vârstă, conform Legii nr.263/2010.

În ce priveşte motivul de contestaţie referitor la cuantumul celor două indemnizaţii - de gratitudine şi lunară, prevăzute de art.4 alin.4, respectiv art.5 alin.1 lit.o) din Legea nr.341/2004,  se reţine că contestatorul susţine că coeficientul de 1,10, respectiv de 0,6 pentru calculul celor două indemnizaţii trebuia aplicat la câştigul salarial mediu brut pe anul 2018 care este de 4.162 lei, ci nu cum a procedat casa de pensii care a stabilit cele două indemnizaţii la nivelul salariului mediu brut din anul 2010 care era de 1.836 lei.

Faţă de acest motiv de contestaţie, Tribunalul reţine că cuantumul celor două  indemnizaţii s-a aflat sub incidenţa unor  norme tranzitorii succesive, fiind plafonate la nivelul anului 2010, moment de la care nu au mai putut fi calculate prin raportare la câştigul salarial mediu brut, aferent anului în care se face plata, aşa cum prevede Legea nr. 341/2004, ci prin raportare la cuantumul din anul trecut, pentru toată perioada 2011-2019, inclusiv. -

Tribunalul Mehedinţi  - sentinţa din 08.05.2019

Deliberând asupra contestaţiei de faţă, reţine următoarele:

La data de 10.01.2018 s-a înregistrat la această instanţă, contestaţia formulată de contestatorul CC împotriva deciziei nr...../15.06.2017 emisă de intimata CTP M solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună :

- anularea deciziei şi emiterea unei noi decizii conform stagiilor de vechime şi adeverinţelor nevalorificate;

- emiterea unei decizii prin care să-i fie acordate drepturile prevăzute de art.5 alin.1 lit.o) din Legea nr.341/2004 actualizată, privind acordarea unei indemnizaţii, adăugată la pensia pentru limită de vârstă, echivalentă cu un coeficient de 0,6, calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare aplicaţi asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata şi acordarea drepturilor la data depunerii cererii şi pentru viitor;

- recalcularea şi acordarea drepturilor de la data depunerii cererii de pensionare, respectiv 29.12.2016 şi obligarea CTP M să înainteze buletinul de calcul al pensiei, anexă la decizie.

În fapt, contestatorul a arătat că prin decizia nr. ..../15.06.2017 i s-a stabilit o pensie în cuantum de 1.150 lei.

A învederat că are calitatea de „Luptător pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 - Luptător cu rol determinant”, conform certificatului seria LRD - C nr. .../18.04.2016, iar pârâta trebuia să-i emită o decizie prin care să-i acorde drepturile prevăzute de art.5 alin.1 lit.o) din Legea nr.341/2004 actualizată, având în vedere că a beneficiat de drepturile prevăzute de art. 5 lit.l) privind reducerea vârstei de pensionare cu 5 ani.

Cu privire la decizia nr....../15.06.2017 a arătat că nu a fost însoţită şi de buletinul de calcul al pensiei, motiv pentru care nu poate indica cu certitudine ce înscrisuri din  dosarul de pensie au fost valorificate, însă la pct.H din decizie se arată că nu se valorifică perioada 01.10.1993-28.11.1995 (SC M...SRL), nefiind  vizată de ITM M.

Referitor la această perioadă contestatorul a arătat că societatea la care şi-a desfăşurat activitatea nu avea compartiment sau serviciu de personal care să efectueze menţiuni în carnetele de muncă ale salariaţilor, aceste menţiuni fiind  efectuate de ITM M,  prin funcţionarii acestuia.

La paginile 3-4 din carnetul de muncă este menţionată perioada 01.10.1993-01.12.1995 lucrată la SC M...SRL, care însă  nu a fost valorificată la pensie, nefiind vizată de ITM M .

O altă greşeală efectuată de funcţionarii ITM M  este aceea că în carnetul de muncă pe paginile 3,4  a fost făcută menţiunea că „ în perioada 19.12.2006-10.01.2008 nu se realizează salariul de încadrare”, deşi potrivit înscrisurilor depuse rezultă că datorită constrângerilor financiare, a fost necesară reducerea salariului la 925 lei începând cu 01.03.2007 până la data de 01.08.2017, conform actului  adiţional nr. 1/2007 la contractul individual de muncă, efectele acestui act adiţional încetând  prin decizia nr. 14/01.08.2017.

Referitor la petitul privind indemnizaţia acordată conform Legii nr.341/2004, cu completările şi modificările ulterioare, contestatorul a arătat că persoanele care deţin un certificat prevăzut de art.3 alin.1 lit.b) din lege, beneficiază potrivit art.5 alin.1 lit.o) de o indemnizaţie lunară, adăugată la pensia pentru limită de vârstă, echivalentă cu un coeficient de 0,6, calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare aplicaţi asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata.

În anul 2016 valoarea câştigului salarial mediu brut a fost de 2.683 lei/lună,  rezultând că indemnizaţia ar trebui să fie de  2.683x0,6 = 1.609,80 lei.

A învederat că posesorii de certificate de revoluţionar primesc o indemnizaţie în sumă de 1.102 lei impozitată cu 5% - CASS, contrar art.5 alin.2 din Legea nr.341/2004, indemnizaţia fiind de 1.047 lei stabilită la nivelul salariului  mediu din anul 2010 când era în valoare de 1.836 lei, respectiv 1.836 lei X 0,6 = 1.101,60 lei.

Asa fiind, a apreciat că reducerea indemnizaţiei nu se justifică pentru următoarele motive : România nu se mai află în criză economică, se produce o discriminare între restul cetăţenilor şi grupul minoritar al revoluţionarilor care s-a redus şi fondurile alocate s-au redus, nu este legal ca statul să mărească pensiile şi salariile bugetarilor, iar indemnizaţia revoluţionarilor să rămână la acelaşi nivel ca în anul 2010, revoluţionarii nu au cerut majorarea indemnizaţiei, ci acordarea acesteia la nivelul stabilit prin Legea nr.42/1992 care prevedea indemnizaţia de gratitudine în coeficient de 1,1, respectiv 0,6 din salariul mediu brut pe economie.

S-a invocat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului - Hotărârea din 6.12.2007 în cauza Beian împotriva României, decizia nr.873/2010 a Curţii Constituţionale.

Contestatorul a mai arătat că practica anterioară a Curții Constituționale, în cazul recalculării unor drepturi câștigate anterior, este constantă, dar nu şi pentru  revoluţionari, invocând deciziile nr.120/2007, nr. 127/2007, nr. 990/2009.

În drept, contestaţia a fost întemeiată pe Legea nr. 263/2010, Legea nr.341/2004, Constituţie, CEDO, hotărârea nr.2067/2017 a Curţii de Apel  Braşov.

Prin sentinţa nr. .../31.01.2019 pronunţată în dosarul nr..../101/2018, în baza art. 139 al. 5 Cod procedură civilă s-a dispus disjungerea petitului privind contestarea deciziei nr. ..../23.05.2018 emisă în baza Legii nr. 341/2004 de CTP M.

Prin aceeaşi sentinţă a fost admisă  în parte contestaţia precizată, a fost anulată parţial

hotărârea nr. .../07.05.2018 emisă de Comisia Centrală de Contestaţii referitor la nevalorificarea ca stagiu de cotizare a perioadei 01.10.1993 - 01.12.1995,  fiind  menţinut  restul dispoziţiilor hotărârii; de asemenea, a fost anulată  decizia nr..../15.06.2017 emisă de CTP M şi a fost obligată intimata să emită o nouă decizie privind acordarea pensiei pentru limită de vârstă prin care să valorifice ca stagiu de cotizare şi perioada 01.10.1993 - 01.12.1995, conform înscrierilor de la poziţiile nr. 53-56 din carnetul de muncă. A fost obligată intimata CTP M să plătească contestatorului diferenţele de drepturi de pensie începând cu data de 29.12.2016.

În urma disjungerii, s-a înregistrat pe rolul T M dosarul nr. ..../101/2019 având ca obiect contestaţia împotriva deciziei nr...../23.05.2018 emisă în baza Legii nr.341/2004, privind pe contestatorul CC şi pe intimatele CTP M şi CNPP – CCC.

În baza art.22 alin.2 Cod proc. civilă s-au solicitat relaţii de la CCC referitoare la stadiul soluționării contestației împotriva deciziei nr..../23.05.2018, relaţii comunicate cu adresa nr. A/1993G/2137/27.02.2019, la care s-a anexat hotărârea nr. .../25.02.2019.

Ca urmare, contestatorul a precizat că înţelege să conteste şi hotărârea nr..../25.02.2019 emisă de  CCC, solicitând anularea acestei hotărâri şi a deciziei nr..../23.05.2018 şi obligarea intimatelor la emiterea unei noi decizii prin care indemnizaţia lunară şi indemnizaţia de gratitudine, actualizate, să-i fie acordate începând cu data pensionării, respectiv de la data de 29.12.2016, iar cuantumul acestora  de 1,1, respectiv 0,6 să fie raportat la câştigul salarial mediu brut de 4.162 lei utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2018.

În motivare, contestatorul a arătat că din decizia nr..../23.05.2018 emisă de CTP M rezultă că atât cuantumul, cât şi data acordării indemnizaţiei lunare şi a indemnizației de gratitudine sunt  eronate.

A învederat că încă de la data depunerii cererii de pensionare avea calitatea de  „Luptător pentru victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989 - Luptător cu rol determinant”, conform certificatului seria LRD-C nr. ....., iar în cererea înregistrată sub nr. 31708/29.12.2016 depusă la CTP M a menţionat că primeşte indemnizaţie - dosar nr. ...., apreciind că este eronată afirmaţia intimatei în sensul că a solicitat indemnizația prevăzută de Legea nr.341/2004 abia la data de  20.07.2017.

A mai susţinut că menționarea în cererea iniţială de pensionare a numărului dosarului de revoluţionar şi a faptului că beneficiază de dispoziţiile Legii nr.341/2004 este evident, întrucât în decizie se arată că vârsta  pentru pensionarea la limită de vârstă a fost scăzută cu 5 ani, contestatorul apreciind că aplicarea unei dispoziţii a legii speciale trebuia să atragă aplicarea legii în integralitatea sa, deci şi în ceea ce priveşte acordarea indemnizațiilor prevăzute de legea specială începând cu data cererii, respectiv de la data de 29.12.2016 .

Prin cererea înregistrată la intimată sub nr. 22088/20.07.2017, contestatorul a arătat că a solicitat să-i fie comunicat motivul pentru care prin decizia de pensionare nu i-au fost acordate indemnizaţiile prevăzute de art.5 din Legea nr.341/2004, însă această cerere a fost în mod greşit  interpretată de intimată ca fiind o cerere de acordare a indemnizaţiilor.

Prin contestaţie au fost invocate disp. art.5 alin.1 lit.o) şi alin.2 din Legea nr.341/2004,  arătându-se că persoanele prevăzute la art.3 alin.1lit.b) şi la art.4 alin.1 din lege beneficiază, pe lângă  indemnizaţia calculată conform art.4, şi de următoarele drepturi: acordarea unei indemnizaţii lunare, adăugată la pensia pentru limită de vârstă, echivalentă cu un coeficient de 0,6, calculată conform art.4 alin.2, pensionarea cu 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard, prevăzute de lege.

Faţă de prevederile Legii nr.263/2010, pentru  persoanele de  sex masculin născute începând cu luna martie 1956, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani, putându-se pensiona începând cu martie 2021.

Contestatorul a arătat că, în cazul său, prin aplicarea dispoziţiile Legii nr.341/2004, vârsta de pensionare se reduce cu 5 ani, dreptul fiindu-i acordat începând cu luna martie 2016, astfel că şi indemnizaţia de gratitudine şi cea lunară trebuia să îi fie acordate începând cu aceeași lună, respectiv martie 2016.

Conform art.15 din Legea nr.3/2018 câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor de stat este de 4.162 lei, astfel că indemnizaţia lunară şi indemnizaţia de gratitudine i se cuvin  în baza  Legii nr.341/2004  de la data pensionării, respectiv de la data de 29.12.2016, cuantumul acestora fiind de 1,10, respectiv 0,6 din câştigul salarial mediu brut pe anul 2018 care este de 4.162 lei, sumele restante urmând să fie actualizate cu inflaţia şi dobânda legală.

Faţă de motivele de contestaţie, intimata CTP M, în nume propriu şi în calitate de reprezentantă a CCC, a formulat  întâmpinare  prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, arătându-se că indemnizaţiile prevăzute de Legea nr.341/2004 i-au fost acordate contestatorului potrivit dosarului nr. ..., iar pensia pentru limită de vârstă i s-a acordat în dosarul nr. .... în care a fost emisă decizia nr....../15.06.2017, contestată într-un alt litigiu.

S-a mai arătat că contestatorul solicită plata unei  indemnizaţii acordată în baza cererii depuse la data de 20.07.2017, fiind emisă decizia nr....../23.05.2018, însă se solicită ca plata indemnizaţiei să se facă din  data de 29.12.2016, data acordării  drepturilor de pensie stabilite în  baza deciziei nr. ....../15.06.2017.

Intimata a mai arătat că prin hotărârea nr.../2019 CCC  a constatat că, în mod corect, prin decizia nr..../23.05.2018, începând cu 20.07.2017, data depunerii cererii, contestatorului i s-a acordat indemnizaţia lunară prevăzută de art.5 alin.1 lit.o) din Legea nr.341/2004, cu un coeficient  de 0,6 aplicat la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat de 1.836 lei şi nu pe baza câştigului salarial aferent anului 2017.

De asemenea, s-a arătat că în mod corect contestatorului i-a fost acordată şi indemnizaţia prevăzută de art.4 alin.2 din Legea nr.341/2004, cu un coeficient  de 1,10 aplicat la salariul mediu brut de 1.836 lei, începând cu 01.01.2015.

Faţă de motivele de contestaţie, din oficiu, s-a solicitat  contestatorului să depună note scrise cu privire la data de la care solicită plata indemnizaţiilor  prevăzute de Legea nr.341/2004, întrucât a indicat date diferite - 29.12.2016, respectiv martie 2016, precum şi faptul că, prin decizia nr...../23.05.2018, contestată în cauză, se menţionează că indemnizaţiile prevăzute  de Legea nr.341/2004 se acordă începând cu 01.01.2015, respectiv 20.07.2017.

Ca urmare, contestatorul a depus note scrise prin care a arătat că solicită plata indemnizaţiei lunare şi a indemnizaţiei de gratitudine conform Legii nr.341/2004, începând cu data de 29.12.2016, respectiv data pensionării.

De asemenea, la dosar a depus note scrise şi intimata CTP M cu privire la acordarea indemnizaţiei de gratitudine, la perioada în care a încetat plata acestei indemnizaţii conform legii şi la data de la care s-a reluat plata, respectiv sumele achitate cu titlu de drepturi restante, concluzionându-se că indemnizaţia de gratitudine i se plăteşte contestatorului începând cu 01.01.2015, fiind în sumă de 2.020 lei, iar indemnizaţia lunară de 1.102 lei i se plăteşte începând cu data de 20.07.2017, data solicitării acestei indemnizaţii.

În susţinerea plăţilor efectuate, intimata CTP M a depus 4 decizii emise în perioada iulie 2010-mai 2018 în baza Legii nr. 341/2004, 2 fişe şi imaginea în plată cu privire la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr.341/2004.

Analizând contestaţia în raport de probatoriul administrat în cauză şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul reţine următoarele: 

Contestatorul CC are calitatea de „Luptător  pentru  victoria Revoluţiei din decembrie 1989- Luptător cu rol determinant” în condiţiile Legii nr.341/2004, conform certificatului seria LRD-C  nr.....din data de 18.04.2016.

Potrivit Legii nr.341/2004 contestatorul este beneficiarul indemnizaţiei de gratitudine lunară, prevăzută de art.4 alin.4 şi a indemnizației lunare, adăugată la pensia pentru limită de vârstă, conform  art.5 alin.1 lit. o) .

De asemenea, potrivit art.5 alin.1 lit. l) din Legea nr.341/2004, contestatorul a beneficiat şi de pensionarea cu 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard prevăzută de  lege.

Se mai reţine că, în baza  Legii nr.263/2010, contestatorului i s-a  acordat pensie pentru  limită de vârstă, beneficiind de reducerea vârstei standard de pensionare cu 5 ani, aşa cum rezultă din decizia nr...../15.06.2017 emisă de CTP M.

Prin decizia nr..../23.05.2018 emisă de CTP M în baza Legii nr.341/2004, s-a stabilit în beneficiul contestatorului o indemnizaţie de gratitudine de 2.020 lei începând cu data de 01.01.2015 şi o indemnizație lunară de 1.102 lei începând cu data de 20.07.2017.

Împotriva acestei decizii contestatorul a formulat contestație, iar prin hotărârea  nr..../25.02.2019  CCC  a respins contestaţia ca neîntemeiată.

Prin contestaţia dedusă judecăţii, aşa cum a fost precizată, se solicită anularea deciziei nr...../23.05.2018 şi a  hotărârii nr....../25.02.2019 şi emiterea unei noi decizii prin care indemnizaţia  lunară să i se acorde de la data pensionării - 29.12.2016, cuantumul indemnizaţiei de gratitudine - coeficient 1,10 şi al  indemnizaţiei lunare - coeficient 0,6, să se calculeze la câștigul salarial mediu brut de 4.162 lei utilizat la fundamentarea bugetului de stat pe anul 2018, sumele urmând să fie actualizate cu inflaţia şi plata dobânzii legale aferente.

Examinând solicitările contestatorului, Tribunalul apreciază contestația ca fiind neîntemeiată  pentru  următoarele motive:

Legea nr. 341/2004 reglementează recunoştinţa pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977, iar în cuprinsul legii sunt reglementate şi drepturile de care beneficiază persoanele care se încadrează în prevederile acesteia.

Aşa cum s-a arătat, contestatorul are calitatea de „ Luptător  pentru  victoria Revoluţiei din decembrie 1989- Luptător cu rol determinant”, conform art.3 alin.1 lit. b) pct.3 din Legea nr.341/2004, fiindu-i eliberat  certificatul seria LRD-C nr..... din data de 18.04.2016.

Potrivit art.4 alin. 4 din Legea nr.341/2004  „ Persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, cărora li s-au eliberat noile certificate potrivit art. 3^2, beneficiază de o indemnizaţie de gratitudine lunară în coeficient de 1,10, calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare aplicaţi asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata.”

De asemenea, potrivit art.5 alin.1 lit.l), o) din Legea nr.341/2004  „Persoanele prevăzute la art. 3 alin. 1 lit. b) ……..care îndeplinesc condiţiile prezentei legi beneficiază şi de următoarele drepturi:…… l) pensionarea cu 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard, prevăzută de lege….. o) acordarea unei indemnizaţii lunare, adăugată la pensia pentru limită de vârstă, echivalentă cu un coeficient de 0,6, calculată pe baza coeficienţilor de multiplicare aplicaţi asupra câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata.”

În cauză, contestatorul a beneficiat de prevederile Legii nr.341/2004, întrucât vârsta standard de pensionare i-a fost redusă cu 5 ani, fiindu-i emisă decizia nr.../15.06.2017 prin care i s-a  acordat pensie pentru limită de vârstă; de asemenea, prin decizia nr...../23.05.2018 i s-a acordat indemnizaţia de gratitudine, începând cu data de 01.01.2015 şi indemnizaţia lunară, începând cu data de 20.07.2017, adăugată la pensia  pentru  limită de vârstă.

Cât priveşte critica referitoare la data acordării indemnizaţiei lunare, se reţine că prin decizia contestată a fost acordată începând cu data de 20.07.2017, iar contestatorul susţine că era  îndreptăţit la acordarea dreptului  de la data de 29.12.2016, când a solicitat acordarea pensiei pentru  limită de vârstă.

În acest sens, se reţine că potrivit art.43 alin.2 din Legea nr.341/2004 „Reglementările prevăzute de legislaţia privind pensiile, proprie fiecărui plătitor, referitoare la stabilire, plată, modificare, suspendare, reluare, încetare, expertizare, revizuire, contestare şi recuperare a sumelor încasate necuvenit, se aplică şi indemnizaţiilor prevăzute de lege, dacă aceasta nu dispune altfel.”

Prin urmare, dispoziţiile Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice se aplică şi în materia acordării indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr.341/2004.

Potrivit art.103 alin.1 teza I  din Legea  nr.263/2010 „Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite…..”

Art.104 alin.2 din aceeaşi lege dispune că „Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege, şi se acordă de la data înregistrării cererii.”

În raport de aceste dispoziţii ale Legii nr.263/2010 în materia acordării drepturilor de pensie, aplicabile şi în ce privește acordarea indemnizaţiei lunare prevăzută de art.5 alin.1 lit. o) din Legea nr.341/2004, Tribunalul constată că prin cererea înregistrată sub nr.22088/20.07.2017, contestatorul a solicitat CTP M acordarea indemnizaţiei lunare prevăzută de art.5 alin.1 lit. o) din  Legea nr.341/2004 (fila 8 dosar).

Din cuprinsul acestei cereri rezultă că contestatorul solicita acordarea indemnizaţiei lunare, întrucât acest drept nu se regăsește în decizia nr.../15.06.2017 prin care i s-a redus vârsta de pensionare cu 5 ani, conform  Legii nr.341/2004.

Urmare a cererii contestatorului, CTP M a emis decizia nr..../23.05.2018 prin care i s-a acordat indemnizaţia lunară începând cu data de 20.07.2017.

Nu poate fi reţinută critica contestatorului în sensul că indemnizaţia lunară trebuia acordată de la data de 29.12.2016, când a formulat cererea de pensionare, deoarece la momentul completării formularului tipizat  pentru  acordarea pensiei  pentru  limită de vârstă a indicat numărul dosarului de revoluţionar, iar prin decizia nr...../15.06.2017, prin care i s-a acordat pensia  pentru  limită de vârstă, s-a dispus reducerea vârstei standard de pensionare cu 5 ani, conform  dispoziţiilor Legii speciale  nr.341/2004, contestatorul considerând că aplicarea unei dispoziţii a legii speciale trebuia să atragă aplicarea legii în integralitatea sa.

Contrar susținerilor contestatorului, Tribunalul apreciază că, în mod corect, indemnizaţia lunară a fost acordată contestatorului de la data de 20.07.2017, când prin cererea  înregistrată sub nr.22088/20.07.2017 a solicitat CTP M acordarea acestei indemnizaţii.

Aşa cum s-a arătat anterior, indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr.341/2004 li se aplică dispoziţiile din materia legislaţiei privind pensiile în ce priveşte stabilirea, plata, modificarea, rezultând că potrivit art.103 alin.1 teza I din Legea  nr.263/2010  indemnizaţia lunară se acordă la cererea persoanei îndreptăţite.

Împrejurarea că la momentul acordării pensiei pentru limită de vârstă conform Legii  nr.263/2010, CTP M i-a redus contestatorului vârsta de pensionare cu 5 ani, beneficiu prevăzut de Legea nr.341/2004, nu conduce la concluzia că indemnizația lunară trebuia acordată de la data de 29.12.2016, când a solicitat pensionarea  pentru  limită de vârstă.

În acest sens, se reţine că potrivit Legii nr.263/2010 casa de pensii are obligația verificării îndeplinirii condiţiilor de pensionare de către fiecare beneficiar, la momentul la care se solicită categoria de pensie, iar în cazul contestatorului, trebuiau verificate condiţiile referitoare la stagiul de cotizare şi la vârsta standard de pensionare şi, urmare a trimiterii la dosarul nr....., s-a aplicat reducerea prevăzută de art.5 alin.1 lit. l) din Legea nr.341/2004 cu privire la reducerea vârstei standard de pensionare.

Prin urmare, indemnizația lunară prevăzută de art.5 alin.1 lit.o) din Legea nr.341/2004, în mod corect a fost acordată de la data solicitării, prin cerere, de către beneficiar,  respectiv de la data de 20.07.2017, întrucât este un drept care se acordă la cerere ca şi pensia  pentru  limită de vârstă, conform Legii nr.263/2010 ale cărei dispoziţii se aplică şi în materia stabilirii și  plății indemnizației lunare prevăzută de Legea specială nr.341/2004.

În ce priveşte motivul de contestaţie referitor la cuantumul celor două indemnizaţii - de gratitudine şi lunară, prevăzute de art.4 alin.4, respectiv art.5 alin.1 lit.o) din Legea nr.341/2004, se reţine că contestatorul susţine că coeficientul de 1,10, respectiv de 0,6 pentru calculul celor două indemnizaţii trebuia aplicat la câştigul salarial mediu brut pe anul 2018 care este de 4.162 lei, ci nu cum a procedat casa de pensii care a stabilit cele două indemnizaţii la nivelul salariului mediu brut din anul 2010 care era de 1.836 lei.

Faţă de acest motiv de contestaţie, Tribunalul reţine că în anul 2010 indemnizaţiile prevăzute de Legea nr.341/2004 erau calculate în raport de salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor de stat, care potrivit art. 16 al. 2 din Legea nr.12/2010 a fost de 1.836 lei.

 Ulterior, în  Legea nr.287/2010 a bugetului asigurărilor de stat pe anul 2011, nu se mai regăseşte noţiunea de „salariu mediu brut”, ci se foloseşte  noţiunea de „câştig salarial mediu brut”, iar prin  legile  bugetare anuale ulterioare a fost menţinut indicatorul „câştig salarial mediu brut”.

Prin OUG nr.95/2014, intrată în vigoare la 01.01.2015, s-au adus modificări şi completări Legi nr.341/2004, printre care şi modificarea indicatorului în raport de care se calculează indemnizațiile prevăzute în lege, în sensul că „salariul mediu brut” a fost înlocuit cu „câştigul salarial mediu brut”.

De asemenea, în art. IV alin.1 din OUG nr.95/2014 s-a prevăzut că  „În anul 2015 se menţin în plată, la nivelul acordat pentru luna decembrie 2014, indemnizaţiile prevăzute de Legea nr.341/2004”, aşa cum se prevăzuse şi în art. 13 al. 1 lit.j) din OUG nr. 83/2014.

Prin OUG nr.57/2015 a fost reglementată salarizarea personalului bugetar pentru  anul 2016, iar în art. 12 alin.2 se prevede că „În anul 2016, indemnizaţiile stabilite în baza Legii nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2015 ”.

Ulterior, prin OUG nr.99/2016 - art.11 alin.2, OUG nr.9/2017 - art.1 alin.3, OUG nr.90/2017 - art.12 alin.2,  pentru  anii 2017-2018 a fost plafonat cuantumul acestor indemnizații acordate pentru anii în curs la acea dată, la nivelul aflat în plată pentru anul anterior, consecinţa evidentă fiind aceea a modificării temporare succesive a criteriilor de individualizare a cuantumului indemnizaţiilor în litigiu.

De asemenea, în art.40 alin.2 din OUG nr.140/2018 s-a prevăzut că „pentru perioada  2019-2021 indemnizațiile stabilite în baza Legii nr.341/2004 cu modificările şi completările ulterioare,  se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2018 ”.

Prin urmare, cuantumul indemnizaţiilor de gratitudine şi lunară s-au aflat sub incidenţa unor  norme tranzitorii succesive, fiind plafonate la nivelul anului 2010, moment de la care nu au mai putut fi calculate prin raportare la câştigul salarial mediu brut, aferent anului în care se face plata, aşa cum prevede Legea nr. 341/2004, ci prin raportare la cuantumul din anul trecut, pentru toată perioada 2011-2019, inclusiv.

Aşa fiind, cuantumul de 2.020 lei pentru indemnizaţia de gratitudine, respectiv cuantumul de 1.102 lei pentru  indemnizaţia lunară s-au stabilit în raport de dispoziţiile legale anuale care au plafonat acest cuantum, urmare a  voinţei legiuitorului care, anual, a intervenit prin acte normative în acest sens.

Cât priveşte invocarea de către contestator a unor decizii de speţă pronunţate de alte instanţe în materia stabilirii cuantumului indemnizaţiilor, se reţine că aceste soluţii nu sunt obligatorii pentru instanţă, întrucât Codul de procedură civilă enumeră expres şi limitativ deciziile cu caracter obligatoriu, acestea fiind deciziile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în materia recursului în interesul legii şi în materia dezlegării chestiunilor de drept, conform art. 517 alin.4 şi art.521 alin.3 Cod proc. civilă.

Având în vedere considerentele în fapt şi în drept anterior expuse, se constată că este neîntemeiată contestaţia precizată, urmând să fie respinsă. 

Această sentinţă a rămas definitivă prin neapelare.

Domenii speta

Spete similare