Nulitatea recursului potrivit art. 489 alin. (2) C.pr.civ.

Recursul nu este o a doua cale ordinară (devolutivă) de atac, ci una dintre căile extraordinare, care poate fi promovată numai în condiţiile strict determinate de lege. De asemenea, în analiza sa, instanţa de recurs este limitată de situația de fapt așa cum a fost ea stabilită de instanțele de fond, fără a o putea schimba (motiv pentru care şi regimul probatoriu este foarte restrictiv – doar înscrisuri noi, potrivit art. 492 C.pr.civ.). Rezultă, în aceste condiții, că argumentele din recurs – care sunt, în realitate, critici referitoare la situația de fapt – nu se încadrează în motivele de recurs instituite de lege, astfel că decizia recurată nu poate fi analizată din perspectiva legalității. Iar, potrivit art. 489 alin. (2) C.pr.civ., este nul recursul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

Decizia civilă nr. 45/12.02.2020 a Curţii de Apel Galaţi

1. Cererea de chemare în judecată

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 14.03.2018, sub numărul 3783/231/2018, reclamanta … a solicitat în contradictoriu cu … şi cu … să se constate stinse toate obligaţiile născute din contractul de credit nr .../31.05.2007 şi actele adiţionale ulterioare, ca urmare a transmiterii dreptului de proprietate asupra imobilului constând în apartament situat in …, Bd. … nr…, etj. …, ap…., jud. … către creditorul ...

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a încheiat contractul de credit nr …./31.05.2007, garantat cu ipotecă asupra imobilului situat în …, Bd. … nr. …, etj…., ap…., jud. … către creditorul ...

În drept, şi-a întemeiat cererea pe disp.art.8 din Legea nr. 77/2016.

1.2. Întâmpinări

Pârâta … a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, întrucât a cesionat creanţa către …, notificând-o pe reclamantă prin notificarea 3968/06.07.2016, iar noul cesionar se subrogă în drepturile sale privind creanţa. Pe fond a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată întrucât reclamanta trebuie să facă dovada îndeplinirii condiţiilor impreviziunii, astfel cum a stabilit Curtea Constituțională prin Decizia 623/25.10.2016, respectiv un eveniment ulterior şi pe care nu l-ar fi putut prevedea la data încheierii contractului de credit, iar impreviziunea ar putea avea efect asupra dării în plată, doar în măsura în care orice alte măsuri de adaptare a contractului nu ar fi apte să reechilibreze prestaţiile părţilor contractante. Sarcina probei în ceea ce priveşte condiţiile impreviziunii aparţine consumatorului.

În drept, art.205 cod proc.civ. şi s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Pârâta … a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive şi în subsidiar respingerea acţiunii ca neîntemeiată. În motivare a arătat că reclamanta nu a mai achitat ratele contractului de credit, banca a declarat scadenţa anticipată a creditului şi a demarat executarea silită. Ulterior, creditorul bancar a cesionat întreaga creanţă.  Ulterior, a fost cesionată întreaga creanţă către ... 

1.3. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa 7769/2018, Judecătoria Focşani a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a … şi a …, ca neîntemeiate.

A fost admisă cererea reclamantei … şi pe cale de consecinţă, s-a constatat stingerea oricăror datorii izvorâte din contractul de credit nr. 410547/31.05.2017 şi actele adiţionale.

2. Apelul

Împotriva acestei sentinţe, au declarat apel … şi … (fosta …).

Apelanta … a criticat sentinţa instanţei de fond pentru nelegalitate şi netemeinicie pentru următoarele considerentele:

- sub aspectul calităţii procesuale pasive a …, a susţinut că la dosarul cauzei nu există un contract prin care să se fi făcut dovada existenţei cesiunii intervenită între aceasta şi …

- cererea de chemare în judecată este inadmisibilă.

Apelanta … (fosta …) a susţinut netemeinicia şi nelegalitatea sentinţei de fond, apreciind că în mod greşit instanţa de fond a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, faţă de dispoziţiile art. 8 Legea nr. 77/2016, din care rezultă că acţiunea consumatorului se îndreaptă faţă de titularul creanţei, ori conform contractului de cesiune, această calitate o are …, iar pe fondul cauzei, a susţinut că nu sunt îndeplinite condiţiile, impreviziunii, prin raportare la deciziile 623/2016 şi 75/2017 ale Curţii Constituţionale.

Prin  decizia civilă  nr. 222 din  10.09.2019 pronunţată de Tribunalul Vrancea au fost respinse apelurile declarate de … şi … împotriva sentinţei  civile nr. 7769/29.11.2018,  pronunţată  de  Judecătoria  Focşani, ca nefondate.

Au fost obligate apelantele în solidar la plata către intimata reclamantă a sumei de 1200, cu titlu de cheltuieli de judecată în apel.

3. Recursul

3.1. Împotriva acestei decizii civile a declarat recurs, în termen legal, …, solicitând admiterea recursului şi pe cale de consecinţă respingerea acţiunii formulată de intimata …

 Motivarea în fapt şi în drept a recursului

 Recurenta a invocat excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată, arătând că lipsa îndeplinirii a oricăreia dintre condițiile prevăzute de art. 1271 Cod civil duce la respingerea cererii.

În acest sens, s-a arătat că la data contractării creditului, debitorul avea calitatea de director a sucursalei … a …, fapt ce conduce la ideea că aceasta putea să prevadă o eventuală depreciere a leului în detrimentul francului elvețian în considerarea funcției pe care o deținea.

Mai mult decât atât, debitorul intimat nu a probat în niciun fel că nu mai deține resursele necesare achitării creanței către recurentă, aceasta încercând să se sustragă de la plata datoriei, or sarcina probei, potrivit art. 249 Cod procedură civilă, revine celui care face o susținere.

Ca atare, s-a susţinut că debitorul intimat şi-a asumat riscul schimbării împrejurărilor în ceea ce privește schimbarea cursului valutar CHF-RON, motiv pentru care s-a solicitat admiterea recursului, iar în rejudecare respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind inadmisibilă.

 De asemenea, s-a invocat faptul că reclamanta nu a făcut dovada negocierii obligațiilor sale de plată cu …, în calitate de creditor, condiție obligatorie instituită de Codul civil, şi a cărei neîndeplinire în termenele şi condițiile prevăzute de lege atrage inadmisibilitatea acestei acțiuni.

 Pe cale de consecință, a solicitat admiterea excepției şi respingerea acțiunii ca inadmisibilă, pe motiv de neîndeplinire de către reclamant a procedurii prealabile obligatorii.

Pe fond, s-a invocat faptul că acțiunea este nedovedită, întrucât așa cum rezultă şi din expunerea de motive a legii precum şi din Directiva 2014/17/ UE, cele două acte normative au ca scop protejarea consumatorilor care se află în situaţii dificile de plată şi nu oricăror persoane care refuză restituirea creditului, deşi au o situație materială care le-ar permite achitarea acestuia.

Reclamanta nu a făcut dovada că se află într-o situație precară care face deosebit de oneroasă restituirea creditului, ci este de rea credință şi încearcă să se sustragă în continuare de la îndeplinirea obligațiilor sale contractuale, ignorând condițiile de aplicare a Legii nr. 77/2016.

A solicitat administrarea probei cu înscrisuri şi orice alte probe ce se vor dovedi utile şi pertinente soluționării prezentei cauze.

  In drept, au fost invocate disp. art. 483, orice alte dispoziții menționate în cererea de recurs.

 3.2. Întâmpinare

 Pe cale de excepție, intimata … a invocat nulitatea recursului declarat de …, întrucât recurenta nu a indicat niciun motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 Cod pr.civ. și nici unul dintre motivele indicate nu se încadrează în motivele de casare, astfel cum prevede art. 489 alin. 2 Cod pr.civ.

Pe fond, a arătat că motivele de recurs reprezintă, la fel ca și în cazul motivelor de apel, o copie fidelă a apărărilor din întâmpinarea depusă la Judecătoria Focșani, fără nicio critică, de netemeinicie sau nelegalitate a hotărârii pronunțate în apel de Tribunalul Vrancea.

 A mai arătat că atât instanţa de fond cât şi instanţa de apel au analizat condițiile de admisibilitate ale dării în plată și aplicabilitatea teoriei impreviziunii şi a concluzionat că toate condiţiile sunt îndeplinite.

În drept, a invocat disp. art. 490 alin. 2 și art. 471 alin.5 Cod pr.civ.

În probaţiune, a solicitat proba cu înscrisuri.

A solicitat anularea recursului ca nemotivat și, în subsidiar, respingerea acestuia ca nefondat, cu consecința menținerii deciziei civile nr. 222/10.09.2019, pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr. 3783/231/2018, ca fiind temeinică și legală, cu obligarea recurentei - pârâte la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

Analizând probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 483 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul urmărește să supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile. De asemenea, conform art. 499 C.pr.civ., hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins.

Din această perspectivă, Curtea reţine că recurenta-pârâtă … nu invocă vreunul dintre motivele de recurs reglementate de art. 488 alin. (1) C.pr.civ., potrivit căruia casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru următoarele motive de nelegalitate:

1. când instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale;

2. dacă hotărârea a fost pronunţată de alt judecător decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond a procesului sau de un alt complet de judecată decât cel stabilit aleatoriu pentru soluționarea cauzei ori a cărui compunere a fost schimbată, cu încălcarea legii;

3. când hotărârea a fost dată cu încălcarea competenței de ordine publică a altei instanțe, invocată în condiţiile legii;

4. când instanţa a depășit atribuțiile puterii judecătorești;

5. când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancțiunea nulității;

6. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei;

7. când s-a încălcat autoritatea de lucru judecat;

8. când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

De fapt, recurenta solicită rejudecarea cauzei şi respingerea cererii de chemare în judecată, fiind nemulțumită de:

-faptul că instanţa nu a avut în vedere că intimatul-reclamant avea cunoștințe economice aprofundate, deci şi-a asumat riscul schimbării cursului valutar franc elvețian – leu;

-faptul că intimatul-reclamant nu a probat că nu mai deține resursele necesare achitării debitului datorat recurentei;

-faptul că reclamantul nu a încercat să renegocieze cu recurenta condiţiile contractuale, ci s-a adresat direct instanţei de judecată, şi

-faptul că cererea de chemare în judecată este nedovedită.

Curtea reamintește că recursul nu este o a doua cale ordinară (devolutivă) de atac, ci una dintre căile extraordinare, care poate fi promovată numai în condiţiile strict determinate de lege. De asemenea, în analiza sa, instanţa de recurs este limitată de situația de fapt așa cum a fost ea stabilită de instanțele de fond, fără a o putea schimba (motiv pentru care şi regimul probatoriu este foarte restrictiv – doar înscrisuri noi, potrivit art. 492 C.pr.civ.). Rezultă, în aceste condiții, că argumentele din recurs – care sunt, în realitate, critici referitoare la situația de fapt – nu se încadrează în motivele de recurs instituite de lege, astfel că decizia recurată nu poate fi analizată din perspectiva legalității. Iar, potrivit art. 489 alin. (2) C.pr.civ., este nul recursul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488.

În consecinţă, Curtea va admite excepţia, invocată de intimata …, a nulității şi va anula recursul declarat de către … împotriva deciziei civile nr. 222 din 10.09.2019 a Tribunalului Vrancea.

Domenii speta

Spete similare